Peste trei zile il vom vedea pe Klaus Iohannis la parada militara de Ziua Nationala. Va poza sobru, cu dreapta acoperind inima, cand se intoneaza imnul. Un gest inutil, pentru ca nu mai convinge decat putina lume. Tot mai putina.
E bine ca Iohannis macar vine, pentru ca, in general, la evenimente de acest fel, Ziua Imnului National, Ziua Drapelului si chiar Ziua Nationala nu s-a prea inghesuit.
Prezent din 5 in 14
Unii jurnalisti, poate sinceri, poate mai artagosi, sustin ca actualul presedinte, din 2000 incepand si pana in 2013, a tras chiulul de la aceste sarbatori desi, de la primaria Sibiului si pana la locul celebrarii avea de parcurs un drum care-i lua intre 20 de secunde si doua minute. Altii, poate mai indulgenti, poate mai documentati, spun ca a participat, totusi, de cinci ori la Ziua Nationala. De cinci ori in 14 ani nu poate fi un record decat pentru el, chiar daca atunci era doar primar. De cand a devenit presedintele celor care l-au ales, nu sare peste eveniment. Presedintelui ii place imaginea, ii place publicitatea. Unde poate fi mai convingator decat in pozele in care sta smirna, cu mana in dreptul inimii? Gestul, copiat de peste ocean si de alti cativa romani lipsiti de imaginatie, are o valoare simbolica imensa. Dar numai acolo, unde a fost inventat. Cand este facut de un cetatean ca Iohannis, care a transformat Ziua Nationala in ziua lui de nastere sau in ziua simpatiilor lui politice, valoarea lui este nula. Este un semn de respect fata de imnul Romaniei, vor sari postacii si Madalina Dobrovolschi, purtatoarea de pareri vorbite, de la Cotroceni. Si? Fata de tara nu?
Un gest riscant si ipocrit
Tara nu pare a intra in ecuatia asta. Termenul este doar o forma de prezentare a feudei unde Iohannis este stapan si unde face exact ce vrea. Taie de pe lista de participanti la Ziua Nationala adversarii politici, de parca acestia nu ar fi romani. Nu tine cont de Constitutie, inventand criterii straine ei. Nu vrea sa fie vazut in compania lui Ponta, Tariceanu si Dragnea, ca sa nu rada de el baietii de pe strada cu care a copilarit. Nu are importanta ca niciunul din cei trei nici macar nu a fost gasit vinovat de vreo instanta, el le-a taiat si dreptul de a participa la Ziua Nationala altfel decat in multime, daca au chef. De asemenea, nu pare a fi vreun respect fata de tara ca a atentat la morala si pudoarea natiunii, incercand sa promoveze o anume toleranta fata de casatoriile intre homosexuali. Peste trei zile, spuneam, il vom vedea pe Iohannis cum va sta cu mana in dreptul inimii. Un gest riscant, pentru ca valurile de huiduieli pot acoperi imnul. Dar, mai intai, un gest pe care lumea il percepe ca fiind ipocrit. Mai bine lasa mana jos, Iohannis!