Norvegia, principalul furnizor european de gaz, a spulberat luni speranțele majorității țărilor europene care doresc o plafonare a importurilor de gaze pentru a-și reduce facturile la energie. În urma unei discuții telefonice – a doua în câteva zile – cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat că este „sceptic” în legătură cu această idee.
„Suntem de acord să avem un dialog și mai strâns cu UE în viitor în ceea ce privește diferitele propuneri aflate pe masa”, a spus el într-o declarație. „Abordăm discuțiile (…) dar suntem sceptici în privința unui preț maxim pentru gaz”, a adăugat el.
„Prea puțin gaz în Europa”
În contextul măsurilor de urgență prezentate vineri de miniștrii UE ai energiei pentru a reduce creșterea facturilor la gaze și electricitate, unii au ridicat problema plafonării prețului importurilor de gaze în UE.
În timp ce Comisia Europeană a propus o plafonare a prețului gazului din Rusia, mai multe țări, precum Italia, subliniază că acesta reprezintă doar 9% din importurile europene și pledează pentru o plafonare completă a prețului gazului cumpărat de UE.
Comisia însăși se opune acestei idei, care ar putea determina furnizorii de gaz natural lichefiat (GNL) să se orienteze către alte zone, și urmează să prezinte săptămâna aceasta proiectul său legislativ care conține toate măsurile de urgență în domeniul energiei.
Norvegia, care a beneficiat în mare măsură de creșterea prețurilor exacerbată de invazia Rusiei în Ucraina, a rămas până acum tăcută în ceea ce privește problema plafonării.
Subliniind importanța prețului ca mecanism de ajustare a ofertei și a cererii, Oslo readuce mingea în terenul companiilor petroliere și reamintește că, în trecut, clienții europeni au insistat ei înșiși asupra contractelor spot (cu prețuri variabile), mai degrabă decât asupra contractelor pe termen lung, care oferă mai multă vizibilitate.
„Un preț maxim nu va schimba problema fundamentală, și anume că există prea puțin gaz în Europa”, a declarat luni Jonas Gahr Støre, scrie 20 Minutes. Ca urmare a războiului din Ucraina, țara scandinavă a depășit recent Rusia ca cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa, datorită unei creșteri de 8% a livrărilor proprii și, mai ales, a scăderii livrărilor rusești.
Profituri „jenante”
Prețurile în creștere și creșterea producției contribuie firește la umplerea visteriei statului norvegian. Veniturile sale din petrol ar putea ajunge la 1.500 de miliarde de coroane (150 de miliarde de euro) în acest an – și la 1.900 de miliarde anul viitor – doborând recordul stabilit anul trecut (830 de miliarde), potrivit calculelor băncii Nordea Markets.
„Cea mai importantă contribuție pe care Norvegia o poate aduce în situația actuală este menținerea unei producții ridicate de gaze în viitor”, spune ministrul norvegian al petrolului și energiei, Terje Aasland. Exporturile norvegiene ar putea atinge un nivel record de 122 de miliarde de metri cubi, a declarat el la începutul lunii mai. Dar există critici din interior și din exterior, unii temându-se că țara este văzută ca un „profitor de război”.
„Pe măsură ce războiul și criza energetică se prelungesc, banii care se îndreaptă spre nord sunt jenanți”, scria săptămâna trecută săptămânalul britanic The Economist. Ambasadele norvegiene din mai multe țări europene sunt acum îngrijorate de repercusiunile pe care această situație le-ar putea avea asupra imaginii regatului nordic, a anunțat luni ziarul norvegian Dagens Naeringsliv. Potrivit lui Jonas Gahr Støre, problema plafonării prețurilor nu a fost discutată în timpul întâlnirii sale anterioare cu Ursula von der Leyen, miercurea trecută.