Președintele Iohannis și premierul Orban par să forțeze cu orice preț prelungirea stării de urgență. Numărul testărilor a explodat, atingând un record absolut în doar o zi și jumătate, fără ca numărul de cazuri Covid să crească spectaculos.
Așa cum anticipam de ceva vreme, cei care se află la conducerea țării au început să accelereze testările Covid, pentru a crea impresia că se majorează alarmant numărul infectărilor. În doar o zi și câteva ore, s-a efectuat un număr record de testări, de 16.684, fără ca acestea să corespundă cu o creștere masivă a confirmărilor Covid. În fapt, o analiză statistică făcută chiar pe datele oficiale publicate pe site-ul MAI de către cei din Grupul de Comunicare Strategică, arată clar că, odată majorat ritmul de testare, scade, proporțional, și numărul de noi îmbolnăviri. Termenul de îmbolnăvire nu este însă cel corect, pentru că, potrivit medicilor epidemiologi, infectarea cu noul coronavirus nu este totuna cu îmbolnăvirea, având în vedere că 85% dintre cei confirmați pozitiv sunt asimptomatici. Așadar, analizând datele furnizate de MAI între 1 aprilie și 29 aprilie 2020, se constată că între 1 și 14 aprilie media testărilor a fost undeva la 2.500 pe zi, cu zile în care s-au efectuat și sub 2.000 de testări. Media cazurilor noi de Covid depistate între 1 și 14 aprilie s-a situat în jurul cifrei de 350 de infectări. Din 15 aprilie, pentru a justifica prelungirea stării de urgență, guvernanții au dublat, efectiv, numărul testărilor efectuate, ajungându-se la o medie de 5.000 de testări pe zi. Dublarea testărilor nu a condus și la o dublare a numărului de cazuri noi de Covid, pentru că media cazurilor noi a scăzut sub 350 pe zi, fapt care a demonstrat mai mult decât evident că ritmul de răspândire a bolii se anemiază pe zi ce trece. Chiar și explozia de testări din 29 aprilie, când numărul a crescut de trei ori, nu a arătat mare lucru, cifra celor confirmați pozitiv fiind de doar 362. Văzând că nici vorbă de vârful cu care au tot amenințat, șefii pandemiei românești au început să se laude cu măsurile extraordinare luate pentru evitarea răspândirii virusului. În fapt, chiar restricțiile impuse persoanelor vârstnice, care nu au avut voie să iasă din casă decât timp de două ore și reducerea numărului de mijloace de transport în comun nu au făcut decât să favorizeze și mai mult contaminarea. Disperați că au atât de puțin timp la dispoziție să se aprovizioneze cu alimente, vârstnicii s-au îmbulzit în fiecare zi în autobuze, în piețe și în magazine, intrând în contact direct cu restul populației. Cei mai afectați au fost bătrânii din cămine, de unde a și provenit marea majoritate a cazurilor grave și a deceselor, semn că acolo nimic nu a funcționat cum trebuie.
Focarul focarelor, doar 20 de bolnavi la ATI
Suceava, cu 2.733 de cazuri, este, de departe, cea mai afectată zonă din țară, fapt pentru care s-a și dispus carantinarea întregului oraș, dar și a localităților din apropiere. Nici acolo însă situația nu este așa dramatică precum pare. Și asta pentru că și în acest județ secțiile ATI sunt aproape goale. ”În acest moment, la Spitalul Județean Suceava, din cele 45 de paturi de la ATI, cu 45 de ventilatoare, doar 20 de paturi sunt ocupate și aproape 10 oameni sunt conectați la ventilatoare”, ne spune dr.Sorin George Hâncu, președintele Colegiului Medicilor Suceava. De altfel, și autoritățile care gestionează pandemia Covid recunosc că evoluția în România este moderată. ”Noi avem o epidemie moderată. Nu e nimic neașteptat dacă ne uităm la proporția cazurilor de coronavirus. Cele mai multe cazuri de decese au fost după vârsta de 60 de ani. Opinia generală că sunt mai afectate persoanele vârstnice și cele care au comorbidități e reală. Mai mult, ordinea afecțiunilor coincide și cu afecțiunile care provoacă mortalitatea generală în România. Primul loc sunt afecțiunile cardio-vasculare, urmate de diabet și de bolile neoplazice. Cele mai frecvente cauze de deces sunt acestea două”, a declarat dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.