Figura marcanta a social-democratiei romane de la sfarsitul Secolului XIX si inceputul veacului XX, cu un rol important jucat in infaptuirea Statului National Unitar Roman la 1 Decembrie 1918, Iosif Jumanca face parte din grupul artizanilor Marii Uniri posesori ai unor destine martirice, alaturi de Iuliu Maniu, Ion Flueras sau Ion Pelivan. Militant fervent al miscarii socialiste, Jumanca a murit intr-una dintre inchisorile comuniste, la scurta vreme dupa instaurarea regimului totalitar in Romania. Nascut la Folea, in Banatul istoric, in apusul anului 1893, acest remarcabil patriot, plasat multe decenii, deliberat, in umbra istoriei, a facut parte din grupul de fruntasi social-democrati, desprins din M.Sz.D.P. (alaturi de Ion Flueras, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu si Baziliu Surdu), care a produs nasterea Consiliului National Roman Central, organism menit sa se ingrijeasca de infaptuirea actului de la 1 Decembrie 1918. Inainte de a fi ales membru al Consiliului Dirigent, for executiv constituit dupa adoptarea rezolutiei la Marea Adunarea Nationala de la Alba Iulia, Jumanca a luat cuvantul in fata multimii, anuntand ca „suntem gata a lupta cu toate mijloacele pentru infaptuirea si apararea Unirii!” Problemele fruntasului banatean si a altor socialisti romani au inceput dupa ce s-au opus alinierii PSDR-ului (devenit ulterior Partidul Comunist) la Internationala a III-a. Exclus din partid, revine in politica intr-o functie de conducere in reinfintatul PSD, fiind ales senator, ultima data in 1938. Critic al regimului carlist, apoi victima a noii oranduiri comuniste (pe 16 martie 1946, Plenara CC al PSD decide excluderea grupului „titelist”, Titel-Petrescu, Adrian Dimitriu, Iosif Jumanca, Ion Flueras, Ilie Dumitru si a adeptilor lor), arestat in 1948 si acuzat de inalta tradare, Jumanca este condamnat la temnita grea, gasindu-si sfarsitul dupa gratii, torturat la Gherla si decedat la Vacaresti, in primavara anului 1950.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic