Intr-o declaratie de presa tinuta, ieri, la ceas de seara, Tudorel Toader a explicat motivele care au dus la declansarea procedurii de evaluare a procurorului general Augustin Lazar. De asemenea, ministrul Justitiei a explicat de ce protocoalele semnate sunt controversate si de ce i se pare nefiresc ca au mai fost semnate astfel de documente cand toata lumea stia ca nu mai exista.
Tudorel Toader a sustinut ca Augustin Lazar i-a trimis abia in martie 2018 protocolul secret, incheiat de SRI si Parchetul General in 2016, dar nu putea vorbi in public despre el pentru ca era secret. Pe de alta parte, Toader, care a declansat procedura de evaluare a procurorului general, a catalogat mutarile facut de Lazar ca ”o profunda sfidare la adresa statului de drept si a cetatenilor”. Adica Lazar a mintit tot timpul. Nu numai pe ministrul Justitiei, ca si pe romani. ”La inceputul lui 2017, procurorul general spunea ca nu mai e niciun protocol. Spunea ca mereu si-a pus urmatoarea problema: ”Acest protocol nu exista, nu mergem cu astfel de inginerii, eu nu mi l-am insusit.”, procurorul general facea aceste declaratii in conditiile in care, in decembrie 2016, tocmai semnase un nou protocol. Pe data de 19 martie 2018, i-am solicitat procurorului general sa demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul despre care stiam. A doua zi, am primit de la PG respectivul protocol, mai putin ultimele doua pagini, primite ulterior, cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflam. Tot pe 20 martie, am primit la MJ protocolul privind organizarea cooperarii dintre SRI si PG, protocol cu caracter secret. Ca ministru al Justitiei nu aveam voie sa il fac public, potrivit legii, sau sa fac referire la continut sau sa demareze o procedura de desecretizare. Respectivul protocol l-au trimis si la CSM si s-a pus aceeasi problma: ”De ce ni l-a trimis, ce sa facem cu el, daca nu putem sa face referi la continutul lui, sa il desecretizam?” si l-a retrimis la PICCJ. Asta nu absolva sub nicio forma pe semnatarii acestora. In articolul final se prevede: la data intrarii in vigoare se abroga cel din 2009. Cu totii stim ca abrogarea se refera doar la iesirea din vigoare a actelor normative. Daca semnatarii protocoalelor 2009-2016 au decis ca ele se abroga, inseamna ca, in reprezentarea lor, aveau valente juridice de acte normative, ceea ce nu poate fi atribuit decat de organele competente. Apreciez ca reprezinta o profunda sfidare la adresa statului de drept si a cetatenilor ca in 2018 e desecretizat un protocol din 2009, ce fusese abrogat in 2016 si a nu se face nicio referire la existenta acestuia din urma, cel din 2016. Intr-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc”, a spus Tudorel Toader.