„Ev.Z.” l-a recuperat, vrea sa-l reconditioneze si deja a inceput sa-l refoloseasca pe Ion Cristoiu. Ideal ar fi sa-l si rentabilizeze, dar, in cazul asta, speranta moare prima. Ieri a cazut guvernul, iar editorialul lui Cristoiu avea titlul „Basescu, un recital de presedinte mediator”.
Dupa ce am citit, mi s-a facut scarba. Nu de Basescu, pe care nu prea il mai scoate nimeni din „dictator”, ci de Cristoiu, care s-a strofocat sa converteasca un impulsiv intr-un impaciuitor iscusit. Apucandu-se la batranete de balet, Cristoiu e mai dizgratios ca pe vremea cand nu-l incapeau nici hainele Alinei Mungiu. In ceea ce-l priveste pe Basescu, mai bine isi cauta un detractor de nadejde decat sa-si ia un laudator unsuros. Saptamana trecuta, maessssstrul a mai balegarit una tare. Venind vorba despre patronii de presa, a povestit ca „am intalnit multi care voiau sa faca un ziar, dar niciunul n-a putut sa-mi spuna ca vrea sa se imbogateasca din presa sau macar sa castige cat sa-si ia un iaht”. Adica pe toti ii interesau jocurile, nu businessul — vanzare si publicitate. Stiu sigur ca intre 1990 si 1998 niciun patron nu i-a cerut lui Cristoiu sa produca ceva in afara de presa. Si mai stiu ca, intre 1993 si 1995, capitalissssstul (adaugati si un fasssss colosssssal) Cristoiu a interzis marea publicitate in „Ev.Z.”.
A declarat-o chiar el — se mai si lauda cu tampenia asta — intr-o carte-interviu, semnata de Constantin Iftime. Ma incanta, insa, ca Ion Cristoiu s-a intors la „Ev.Z.”, un ziar independent — independent, care traieste din vanzare si publicitate.