Desigur, aceasta formula de „tepuire” nu este nici pe departe noua, in mii de dosare de evaziune fiscala de pana acum metoda de inselare a statului roman fiind aceeasi. Se strang cat mai multe datorii posibile pe o firma, dupa care aceasta este predata fie unor boschetari, fie unor cetateni arabi imposibil de gasit .
Ceea ce surprinde insa de aceasta data este ca pistele urmarite duc direct la importanti politicieni romani, in frunte cu „baronul” de Satu Mare, liderul pesedist Mircea Govor. Iar verificarile legate de modul in care au fost atribuite contractele de salubrizare de catre autoritatile locale din Satu Mare si Baia Mare catre firmele lui Vasile Puscas , nimeni altul decat ginerele lui Ioan Rus, au dus la noi descoperiri socante. Astfel, protrectorul „regelui gunoaielor”, actualul vicepresedinte al Consiliului Judetean Satu Mare, Mircea Govor, a avut, in paralel cu cariera sa politica, si o puternica activitate de afaceri. Numai ca el este suspectat ca a pasat unele firme suspectate de vaziune fiscala pentru a scapa de platile uriase aferente, respectivele societati ajungand in final in proprietatea unor irakieni si sudanezi despre care exista informatii ca nici macar nu au calcat prin tara noastra!
A gajat cu clubul de noapte
In CV-ul de patron al actualului presedinte al PSD Satu Mare se regasesc si firmele SC Govor SRL, SC Roxalcom SRL sau Company Govor Grup SRL. De altfel, in dreptul acesteia din urma a ramas si acum neachitat un credit de 20 miliarde de lei vechi care a fost contractat la BCR si care a fost garantat cu clubul de striptease „La Mircea”, „cuibusorul de nebunii” al politicienilor transilvaneni, dezvaluit in exclusivitate de „National”. Extrem de interesant este si faptul ca, dupa cum aduna acum dovezi anchetatorii, Mircea Govor nu s-ar fi sfiit de-a lungul timpului sa semneze diverse documente, desi nu avea nicio calitate oficiala in respectivele firme, nici de asociat, dar nici de administrator. Iar cateva „mostre” de astfel de acte sunt cele depuse de Mircea Govor la Registrul Comertului in datele de 27.05.1998, 12.06.1998 si 19.01.2000, sub semnatura olografa.
Totul la cumnat
De asemenea, Mircea Govor ar fi anchetat, pe langa dosarul de la DNA, si pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala cu un prejudiciu estimat de 34.100.000 lei, adica aproximativ 7,5 milioane euro. Cel putin aceasta este „gaura” suspectata a fi fost lasata de catre firma SC Roxalcom SRL, denumita anterior S.C „RAZVI GOVOR” SRL. De altfel, aceasta societate a avut initial doi asociati, pe pesedistul Mircea Vasile Govor si pe fratele acestuia, Inocentiu Mirel Govor, numai ca actiunile au fost cesionate succesiv. Mai intai, Mircea Vasile Govor a cesionat in totalitate actiunile detinute in data de 26.05.1998 catre Gheorghe Chivari, nimeni altul decat cumnatul sau. Apoi, la 13.08.1998, si Inocentiu Mirel Govor a cesionat actiunile catre acelasi Chivari, care a devenit astfel asociat unic si administrator scriptic.
Teleportati peste frontiera
Insa firma „tepara” a fost preluata apoi de un anume Ali A.A. Ei Sanabi, nascut in14.06.1962 la Bagdad, posesorul unui pasaport irakian eliberat in 15.06.1999 si care, dupa cum a constatat notarul satmarean care a autentificat actele de preluare, nu a avut nevoie de traducator, fiind un „excelent cunoscator al limbii romane, scris si citit”. Toate bune si frumoase, numai ca din cate reiese din verificarile serviciilor romane de informatii, facute inclusiv in evidentele MAI, cumparatorul irakian nu a intrat oficial in Romania! Oarecum similara este si situatia firmei SC Govor SRL, care a fost pasata altui „investitor strain”, sudanezul Ibrahim Mohamed Hussein, fiul lui Ali si al lui Amnia, nascut in Elalafon. Acesta ar fi posesorul unui pasaport eliberat in 21.01. 1996 si reinoit la data de 19.09.1999 in Damasc, loc unde a si solicitat si obtinut viza pentru Romania (nr. HO2 – 22652/1999), eliberata la 22.11.1999 si valabila pana la 22.12.1999. Insa si in acest caz serviciile romanesti nu reusesc sa isi explice cum s-a teleportat sudanezul la Satu Mare sa preia firma lui Govor si cum, dupa cum reiese din constatarea notarului public care a autentificat documentele, si acesta era un fin cunoscator al limbii romane, scris si citit.