Vaccinul tip ARN administrat copiilor riscă să perturbe programul genetic al organismului de schimbare a pachetului imunitar, atrage atenția Cristian Socolov, doctor în științe medicale. Acesta arată că vaccinarea anti-Covid a copiilor poate avea urmări imprevizibile în perioada adultă privitor la dezvoltarea bolilor acute și cronice.
Autoritățile din România au anunțat deja că, din decembrie, se va începe campania de vaccinare anti-Covid a copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, fiind deja comandate 1,2 milioane de doze. Totodată, până în prezent, peste 200.000 de adolescenți între 12 și 18 ani s-au imunizat cu serul anti-Covid. Medicii atrag însă atenția că există un risc uriaș în utilizarea vaccinurilor ARN la copii.
”Nou-născutul până la adolescență (0 la 18 ani) își schimbă pachetul imunitar de cel putin zece ori, sub organizare și comandă genetică. Perioadele coincid, în mare, vârstelor de vaccinare obișnuită obligatorie a copilului și adolescentului. Perturbarea acestui mecanism de instalare – schimbare fiziologică a parcursului imunitar al copilului este extrem de gravă, având urmări imprevizibile în perioada adultă privitor la dezvoltarea bolilor acute și cronice. Atât sugarul, cât și copilul, împreună cu adolescentul, dispun de mijloace imunitare suficiente pentru a combate eficace o infecție virală a căilor respiratorii, nefiind necesare vaccinări specifice”, ne spune dr. Cristian Socolov.
Vaccinurile, tot mai agresive
Medicul Cristian Socolov are chiar o lucrare științifică publicată în anul 2000, în Revista Română de Laborator Imunologic, în care arăta cum pachetul imunitar e specific vârstei și se schimbă odată cu categoriile de vârstă, dar nu prin îmbătrânire celulară, cum se credea, ci prin codul genetic al fiecărui individ, care dictează treptat schimbarea la o anume vârstă a acestui pachet imunitar. ”Dacă acționăm cu un vaccin tip ARN în momentul când organismul respectiv își comandă genetic modificarea pachetului imunitar, este posibil să perturbam programul genetic al organismului de schimbare a pachetului imunitar și vaccinul să acționeze mult mai accentuat, dacă nu chiar fatal, pe un organism slăbit vremelnic în mod natural. Vaccinurile, chiar dacă teoretic nu atacă genomul primitorului, adică ARN-ul uman, se dovedesc tot mai agresive față de nucleul (ARN- ul) celulei vaccinatului, mai ales față de celulele roșii și albe (vezi cheagurile de sânge, reinfectările etc), cum s-a observat până acum”, ne-a mai precizat dr. Cristian Socolov.
Efectele în timp, necunoscute
Gravitatea, în unele cazuri, a infectării cu noul coronavirus nu poate fi negată, susține dr. Cristian Socolov, însă cazurile trebuie urmărite cu atenție și tratate corespunzător și din timp. Totodată, cazurile speciale, de deficit imunitar genetic, trebuie urmărite în spital, deși acestea sunt extrem de rare. ”Medicul generalist rezolvă fără probleme cazurile simptomatice, la domiciliu. Atunci însă când intervii cu un vaccin ARN, interferențele cu calendarul de dezvoltare imunitar prin agresarea genomului au efecte în timp necunoscute și cu potențial foarte grav, cu atât mai mult cu cât nu oprește împrăștierea bolii și nici reinfectarea. Mai trebuie spus că purtarea măștii la copii este inutilă, traumatizantă psihic, perturbatoare de dezvoltare a masivului facial, a respirației și a dezvoltării psiho-fizice în general și, nu în ultimul rând, favorizatoare a dezvoltării Streptococului Beta Hemolitic, prin respirație proastă și igiena proastă a căilor respiratorii superioare, în perioada de dezvoltare adeno-amigdaliană binecunoscută”, ne-a mai declarat Cristian Socolov, doctor în științe medicale.