Cele mai mari prețuri de pe piața energiei electrice provin din zona eolienelor și fotovoltaicelor. Pare un paradox, având în vedere că, practic, nu este nevoie de niciun fel de combustibil pentru funcționarea acestora. În realitate, investițiile în aceste două tipuri de regenerabile sunt enorm de scumpe și fără amortizare reală, iar incapacitatea de a livra energie în bandă, constant, adică, înseamnă o dependență aproape totală de prețurile uriașe de pe PZU, de unde firmele producătoare sunt obligate să cumpere permanent.
Comparatorul de prețuri al ANRE arată clar diferențele uriașe dintre prețurile energiei convenționale și cele ale energiei din surse regenerabile. Cel mai mare preț îl găsim la firma Restart Energy, care se laudă cu investiții majore în fotovoltaice și care vinde un kwh cu 16,45 lei, la oferta concurențială pentru clienții casnici. Aproape de acest preț, cu 12,27 lei kWh, se află Electricom, cu producție energie eoliană și fotovoltaică, iar MVM Future Energy Technology vinde energie cu 12,28 lei, deși produce hidroenergie, numai că este societate privată.
Comparativ, Hidroelectrica, cu aceleași costuri de producție și cu profituri uriașe, vinde un kWh cu 0,67 lei. Energia eoliană de la Plenerg SRL se vinde cu 12,25 lei, iar eoliana de la Eol Energy, cu 12,22 lei. Și tot așa. Deci, cu cât energia este mai verde, cu atât ea devine mai scumpă. Când prețurile la energie nu o luaseră razna pe plan european și nici în România, energia din regenerabile se vindea la un preț asemănător cu al celorlalte. Mai mult, când Green Deal-ul nu luase avânt și România nu sărise în față, bătându-se cu pumnul în piept că ea închide cel mai repede cărbunele și chiar mai mult decât ar fi trebuit, deci când exista exces de energie în piață, eolienele și fotovoltaicele mai mult pierdeau. Neproducând energie în bandă, adică fiind dependente de vânt și de soare, nici contracte solide nu prea reușeau să încheie și ajungeau să vândă, atunci când produceau, la preț de echilibrare, care era cel mai mic de pe piață.
Niciodată rentabile
Când a venit criza, în loc ca regenerabilele să salveze situația și să contribuie la scăderea prețului, ne-am trezit că din fotovoltaice și din eoliene se producea cea mai scumpă energie, sau cel puțin așa ajungea în piață. Și asta din aceeași cauză a inconstanței producției, care îi obligă pe producătorii din aceste regenerabile mai mult să cumpere, decât să vândă. Iar când cumpărau, o făceau la cele mai mari prețuri posibile, cele de pe Piața Zilei Următoare. În ce privește energia eoliană, apetitul investitorilor a scăzut semnificativ. În 2013, puterea instalată din energie eoliană era de 2.100 MWh, fiind atunci autorizate capacități de încă 1.100 MWh. Bumul investițiilor eoliene s-a oprit în acel an, când au fost tăiate subvențiile de la stat. Rezultatul? În 2022, puterea instalată din energie eoliană este de 3.014 MW, fără premise de creștere, cu mențiunea că puterea instalată este una teoretică, în realitate aceasta fiind undeva, la sub 30%, ca medie. În plus, România, nefiind o țară cu vânturi puternice și frecvente, nici energia eoliană nu este rentabilă.
Fotovoltaicele, un mit doar
În medie, un român, că este mai modest, consumă cam 8-9 kWh pe zi. Pentru montarea unor panouri fotovoltaice care să producă, tot teoretic, 5 kWh, investiția pentru o casă se ridică la 30.000 de lei. Dacă vrei să fii prosumator pe bune și să simți ceva la factură, mai trebuie să-ți cumperi acumulatori, în care să stochezi energia produsă, pentru care mai plătești 20.000 de lei. Acumulatorii, ca și în cazul mașinilor electrice, au și ei o durată de viață de 4-5 ani, dacă ai noroc. Un antreprenor a plătit 600.000 de euro pentru panourile fotovoltaice de pe clădirile firmei, în condițiile în care nu este mare consumator de energie. Panourile astea au și un termen limitat, după care trebuie înlocuite. Iar cu fiecare an, eficiența scade, la care se mai adaugă și faptul că trebuie șterse de praf și mizerie mai tot timpul. Și atunci întrebarea este cum e faza cu economia? Că nici persoanele fizice și nici firmele nu-și vor amortiza în veci investițiile. Ieri, la ora 14.30, dintr-o putere totală instalată de 1.390 MWh, fotovoltaicele din țară produceau 77 de MWh. Și cu aceste regenerabile România vrea să-și obțină independența energetică…