Giganții din domeniul tehnologiei au capacitatea de a folosi inteligența artificială după bunul plac, iar uriașele lor rezerve financiare domină acum piețele de valori.
Inteligența artificială va “schimba lumea”, ni se spune. Va crește radical productivitatea (deși prin perturbarea a milioane de locuri de muncă). Va crea o nouă plăcintă de bogăție în era capitalismului de supraveghere.
Și, conform unui raport ARK Invest, care a prezis săptămâna trecută un spor de 40 de miliarde de dolari pentru produsul intern brut global datorat IA până în 2030, aceasta va “transforma fiecare sector, va avea un impact asupra fiecărei afaceri și va cataliza fiecare platformă de inovare”.
Afacerea IA depinde de ipoteze incerte
Euforia și sentimentul de inevitabilitate din această narațiune directă sunt mai degrabă neliniștitoare, avertizează presa britanică. Chiar dacă credeți că IA va fi echivalentul de astăzi al electricității sau al internetului, ne aflăm în stadiile incipiente ale unei transformări extrem de complexe de mai multe decenii, care nu este în niciun caz o afacere încheiată și depinde de ipoteze incerte.
De exemplu, inteligența artificială necesită cantități uriașe de apă și energie. Atât în SUA, cât și în UE se fac presiuni pentru a determina companiile să își dezvăluie consumul. Fie prin intermediul prețului carbonului, fie printr-o taxă pe utilizarea resurselor, este foarte probabil ca aceste costuri de intrare să crească semnificativ în viitor pe spinarea contribuabililor.
Tehno-optimismul necruțător
Tehno-optimismul necruțător este modul în care Silicon Valley creează bogăție doar pentru companiile de acolo.
De ce neapărat utilizatorii trebuie să se bazeze pe un chatbot? Nu mai pot gândi cu mintea lor? Asta vrea să le inducă Big Tech: o generație controlată, manipulată și depedentă de tehnologie.
Vine momentul socotelilor?
Între timp, reacția împotriva IA în materie de drepturi de autor câștigă amploare. Săptămâna trecută, autoritățile de reglementare franceze au amendat Google cu 250 de milioane de euro pentru că nu a notificat editorii de știri că le folosea articolele pentru a-și antrena algoritmii de inteligență artificială și pentru că nu a acordat licențe pentru acorduri echitabile.
Această decizie vine în urma unor procese similare intentate de New York Times împotriva OpenAI și Microsoft. Pe măsură ce inteligența aertificială își croiește drum în seturile de date corporative brevetate, vor crește oportunitățile de litigii privind drepturile de autor și, posibil, chiar se vor intersecta cu plângerile lucrătorilor privind supravegherea corporativă.
Problema monopolului
Apoi, există problema monopolului. După cum a scris Meredith Whittaker, președinte al Signal Foundation și co-fondator al AI Now Institute, progresele moderne în domeniul inteligenței artificiale sunt “în primul rând produsul unei concentrări semnificative de date și resurse de calcul care se află în mâinile câtorva mari corporații de tehnologie”.