Uniunea Europeană s-a luat „la trântă” cu criza alimentară. A luat unele măsuri pentru ca populaţiile să nu sufere foarte mult şi să nu resimtă din plin lipsa cerealelor, o problemă determinată de secetă şi de blocajele transporturilor pe mare.
Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene.
Fermierii sunt protejaţi
Şefii de la Bruxelles au relaxat reglementările impuse anterior fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producţie de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotaţia culturilor şi a obligaţiei de a converti terenurile arabile în pârloage.
Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea includ cerinţe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea aceloraşi culturi pe acelaşi teren timp de mai mulţi ani la rând.
Cum acţionează unele state europene
- Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea pârloagelor pentru producţia agricolă până la finele lui 2023.
- Germania urmează să suspende, pentru un an, noile reglementări UE privind rotaţia culturilor.
- Franţa a activat o celulă de criză în data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării impactului.
- Spania vrea ca pieţele alimentare mondiale să fie mai transparente pentru a putea să se ajungă la o stabilizare a preţurilor.