Primul ministrul ucrainean Denîs Șmîhal are un calendar strâns de doi ani pentru obținerea de către Kiev a statutului de membru al UE, care va domina discuțiile de la summitul UE-Ucraina din această săptămână, primul care va avea loc pe teritoriul ucrainean. Probema? Nimeni din UE nu crede că acest lucru este realist.
Atunci când comisarii UE se vor deplasa la Kiev, la sfârșitul acestei săptămâni, înaintea summitului de vineri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu șefii Comisiei Europene și ai Consiliului, principala lor sarcină va consta probabil în gestionarea așteptărilor.
Kievul, pe repede înainte
Șmîhal însuși impune un termen limită greu de respectat. „Avem un plan foarte ambițios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani”. „Așa că ne așteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem avea deja această etapă de negocieri premergătoare intrării”, a spus el.
Acest lucru aruncă o provocare pentru establishmentul UE, care încearcă să mențină aderarea Ucrainei ca fiind un concept mult mai îndepărtat, notează Politico.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat anul trecut că ar putea trece „zeci de ani” până la aderarea Ucrainei. Chiar și liderii UE, care au susținut acordarea statutului de candidat Ucrainei, la summitul lor din iunie anul trecut, recunosc în privat că perspectiva aderării efective a țării este destul de departe. La urma urmei, țări candidate precum Serbia, Turcia și Muntenegru așteaptă de mulți ani, din 1999 în cazul Ankarei.
Ucraina este o enigmă pentru UE. Mulți susțin că Bruxelles-ul are o responsabilitate specială față de Kiev. La urma urmei, furia ucrainenilor față de decizia președintelui Viktor Ianukovici de a se retrage dintr-un acord de asociere politică și economică cu UE, la cererea Rusiei, a fost cea care a declanșat revolta Maidan din 2014 și a pregătit terenul pentru război. După cum a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Ucraina este „singura țară în care oamenii au fost împușcați pentru că s-au înfășurat într-un steag european”.
Un musafir nedorit pentru unii
Aliații apropiați ai Ucrainei în UE, cum ar fi Polonia și țările baltice, susțin cu tărie demersul de aderare a Kievului, considerând că este o democrație care se opune unui agresor. Cu toate acestea, mulți dintre membrii din vechea gardă a UE sunt mult mai precauți, deoarece Ucraina – o superputere agricolă globală – ar putea să le dilueze propriile puteri și avantaje.
Ucraina și Polonia – cu o populație combinată de 80 de milioane de locuitori – ar putea face echipă pentru a rivaliza cu Germania ca forță politică în cadrul Consiliului European, iar unii susțin că Kievul ar fi o povară excesivă pentru bugetul UE.
Summitul de vineri de la Kiev – prima reuniune de acest gen a UE care are loc într-o zonă de război activ – va trebui să găsească un echilibru corect. Deși liderii naționali ai UE nu vor fi prezenți, oficialii Consiliului European au fost ocupați cu legătura cu statele membre ale UE cu privire la comunicatul final.
Unele țări insistă ca declarația să nu se îndepărteze prea mult de limbajul folosit la Consiliul European din iunie – subliniind că, deși viitorul Ucrainei se află în cadrul Uniunii Europene, țările aspirante trebuie să îndeplinească criterii specifice.
„Așteptările sunt destul de mari la Kiev, dar este necesar să se îndeplinească toate condițiile pe care Comisia le-a stabilit. Este un proces bazat pe merite”, a declarat un înalt oficial UE. Cu toate acestea, se așteaptă progrese atunci când Zelenski se va întâlni cu von der Leyen și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.
Șmîhal a declarat pentru Politico că speră că Ucraina poate realiza vineri un „salt substanțial înainte”, în special în domenii specifice – un acord privind un regim fără vize pentru bunuri industriale; suspendarea taxelor vamale pentru exporturile ucrainene pentru încă un an; și „progrese active” în ceea ce privește aderarea la sistemul de plăți SEPA (Single Euro Payments Area) și includerea Ucrainei în zona de roaming mobil al UE.
Corupția, ghiuleaua la glezna lui Zelenski
Subiectul fierbinte – și unul dintre semnele centrale de întrebare cu privire la aderarea Ucrainei la UE – va fi lupta Ucrainei împotriva corupției. Ministrul adjunct al infrastructurii a fost demis, iar ministrul adjunct de externe a demisionat luna aceasta în urma unor scandaluri legate de profituri de război în contracte publice.
„Avem nevoie de o Ucraină reformată”, a declarat un oficial UE de rang înalt implicat în mod central în pregătirile pentru summit. „Nu putem avea aceeași Ucraină ca înainte de război”. Șmîhal a insistat asupra faptului că guvernul lui Zelenski ia corupția în serios. „Avem toleranță zero față de corupție”, a spus el, subliniind „viteza fulgerătoare” cu care au fost înlăturați înalții funcționari în această lună. „Din nefericire, corupția nu s-a născut ieri, dar suntem siguri că o vom dezrădăcina”, a spus el, afirmând deschis că aceasta este esențială pentru calea de aderare a țării la UE.
De asemenea, că guvernul este pregătit să revizuiască legislația recentă privind Curtea Constituțională a țării pentru a răspunde cererilor Comisiei Europene și ale Comisiei de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei. Modificările ar putea veni chiar în această săptămână, înainte de summit, a declarat Șmîhal.
Deși Ucraina a anunțat o reformă a Curții Constituționale, în special în ceea ce privește modul în care sunt numiți judecătorii, Comisia de la Veneția are încă îngrijorări cu privire la competențele și componența grupului consultativ de experți, organismul care selectează candidații pentru instanță. Scopul este de a evita interferențele politice.
Șmîhal a spus că aceste chestiuni vor fi abordate. „Avem consultări cu Comisia Europeană pentru a vedea dacă toate concluziile emise pot fi încorporate în text”, a declarat el.
Summit-ul, un mesaj pentru Moscova
Cu toate acestea, se așteaptă ca puterea simbolică a summitului din această săptămână să trimită un mesaj puternic Moscovei cu privire la aspirațiile europene ale Ucrainei.
Președintele Consiliului European, Michel Michel, a profitat de vizita sa surpriză la Kiev în această lună pentru a asigura Ucraina că aderarea la UE va fi o realitate pentru această țară, declarând în Rada Supremă (parlamentul) ucraineană că visează ca într-o zi un ucrainean să ocupe funcția de președinte al Consiliului European.
„Ucraina este UE, iar UE este Ucraina”, a spus el. „Nu trebuie să precupețim niciun efort pentru a transforma această promisiune în realitate cât mai repede posibil”. Întrebarea cheie pentru ucraineni, după reuniunea de vineri, va fi cât de repede retorica și promisiunile pot deveni realitate.