Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis să păstreze portavionul USS Harry S. Truman în Marea Mediterană care urma să înceapă o misiune în Golf pentru a-i „liniști” pe europeni, în mijlocul tensiunilor cu Rusia, a anunțat Pentagonul.
„Ministrul Apărării a ordonat grupului aeronaval al portavionului USS Harry S. Truman să rămână în zona de operațiuni a Comandamentului European (EUCOM) în loc să se deplaseze în zona de operațiuni a Comandamentului Central (Centcom) așa cum era planificat”, a declarat o responsabilă a Pentagonului.
„Nevoia unei prezențe continue în Europa”
Fără a menționa tensiunile din jurul Ucrainei, unde Kievul și aliații săi occidentali acuză Moscova că masat zeci de mii de soldați la granița țării în așteptarea unei posibile invazii, oficialul american a subliniat că această schimbare de itinerariu „reflectă nevoia unei prezențe continue în Europa”.
„Este necesar să ne reafirmăm, împreună cu aliații și partenerii noștri, angajamentul nostru față de apărarea noastră colectivă”, a adăugat ea, scrie Le Figaro.
Portavionul USS Harry S. Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie cu destinaţia regiunea Golfului prin Canalul Suez.
Rusia și SUA au convenit să poarte discuții pe 10 ianuarie cu privire la Ucraina și securitatea în Europa, urmate două zile mai târziu de o întâlnire NATO-Rusia și apoi de o rundă de discuții în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), fondată în timpul Războiul Rece pentru a promova dialogul Est-Vest.
Ucraina acuză Germania că-i blochează comenzile de arme via NATO
La scurt timp după ce a preluat frâiele Ministerului German al Apărării, Christine Lambrecht a făcut remarci ferme împotriva Moscovei, în caz de agresiune împotriva Ucrainei. În timp ce Berlinul își exprimă solidaritatea față de Kiev, noua coaliție guvernamentală din Germania și-a păstrat o atitudine mai rezervată.
Între timp, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, a acuzat Berlinul că blochează livrarea de arme pe care Kievul le comandase prin Agenția de Sprijin și Achiziție a NATO (NSPA). Și asta pentru că erau considerate „letale” și, prin urmare, probabil să irite Moscova.
Cel puțin asta a fost interpretarea pe care a dat-o Reznikov. De asemenea, a continuat el, Ucraina „va căuta, prin urmare, să-și procure arme prin acorduri bilaterale cu aliații, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Lituania și Franța”.
În ceea ce privește armele în cauză, acestea sunt 90 de puști de lunetă Barrett M82 de fabricație americană și 20 de sisteme antidrone EDMS4S-UA produse în Lituania. Și, conform explicațiilor NSPA, este necesar consensul tuturor membrilor NATO pentru a putea face livrări de astfel de echipamente, scrie Opex 360.
„Germania ne-a împiedicat recent să primim sisteme de arme pentru apărarea noastră, în cadrul cooperării cu NATO. Orice stat democratic care trebuie să se protejeze împotriva agresiunii trebuie să aibă dreptul de a dobândi acest tip de arme defensive”, a declat ulterior președintele ucrainean Volodomir Zelenski.
Berlinul și-a ridicat între timp dreptul de veto pentru sistemele anti-drone, dar nu și pentru restul.
Rămâne de văzut ce va decide Germania, dat fiind contextul actual. Noul ministru german al Economiei, ecologistul Robert Habeck (care este și vice-cancelar) a declarat deja că cererile ucrainene pentru „arme defensive ar fi „greu de refuzat”.