Germania pune în practică decizia de a renunţa la energia nucleară, adoptată în 2002 şi accelerată de Angela Merkel în 2011, după catastrofa de la Fukushima.
Îşi menţine, astfel, intenţia de a renunţa la energia nucleară, în pofida crizei energetice. Prin urmare, sâmbătă, 15 aprilie, ultimele trei reactoare care mai funcţionează vor fi închise, următorul obiectiv major fiind renunțarea la centralele pe cărbune, până în 2038.
Germania pune punct erei atomice
Este un deznodământ foarte aşteptat de ecologişti, care a cunoscut însă o scurtă amânare din cauza războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Centralele nucleare Neckarwestheim, Isar 2 şi Emsland, ultimele rămase în funcțiune, vor fi închise pe 15 aprilie. Și asta deși opoziția de la Berlin și chiar și unii membri ai coaliției de guvernare au cerut prelungirea duratei lor de viață, avertizând asupra consecințelor, care ar putea fi extrem de grave pentru mediu, dar și pentru economie.
Începând din 2003 un număr de 16 reactoare nucleare au fost închise în Germania. Ultimele trei reactoare au furnizat 6% din energia produsă anul trecut în Germania, în condiţiile în care în 1997 ponderea energiei nucleare în mixul energetic a fost de 30,8%.
Denuclearizarea a crescut dependența Germaniei de Rusia
Germania pune astfel în practică decizia de a renunţa la energia nucleară, adoptată de social-democrații cancelarului Gerhard Schroeder, un apropiat al lui Putin, în 2002 după proteste nu chiar atât de masive ale activiștilor de mediu care s-au coagulat apoi politic în partidul Verzilor. Dar politica de denuclearizare a fost îmbrățișată apoi și de creștin-democrați, sub Angela Merkel, care inițial era o adeptă a energiei nucleare ca soluție temporară pentru tranziția la regenerabile.
Catastrofa nucleară de la Fukushima din 2011 a accelerat ritmul închiderii (mai ales că a picat într-un an electoral), deși centralele din Germania sunt considerate printre cele mai sigure din lume. De la o dată finală stabilită inițial pentru 2036 s-a ajuns, sub conducerea lui Merkel, la 2022. Ceea ce, ca efect secundar, a accentuat dependența de energia produsă din gaze, mai precis din gazele rusești, fără de care prima economie a Europei riscă să se prăbușească.