O mașină de curse autonomă a depășit o altă mașină de curse fără șofer, pe un circuit de viteză din Las Vegas, SUA, vineri, 7 ianuarie. Isprava este o premieră în scurta istorie a vehiculelor conduse de algoritmi.
Pe marginea pistei ovale, membrii echipei italo-americane PoliMOVE au aplaudat-o zgomotos pe Minerva, porecla pe care au dat-o mașinii lor, după ce aceasta a depășit-o, în mai multe rânduri, pe cea a echipei sud-coreene Kaist.
Organizatorii au vrut să vadă mașinile depășindu-se la o viteză de cel puțin 160 km/h. Obiectiv atins: Minerva alerga cu 185 km/h când a depășit monopostul sud-coreean, care apoi a cedat.
Calculatorul decide, ca un pilot
„Este un succes”, a declarat Paul Mitchell de la cabinetul ESN, co-organizator al Indy Autonomous Challenge (IAC), chiar înainte ca cursa să se încheie. Competiția a avut loc în marja CES, salonul anual al industriei tehnologice.
Scopul acestei competiții, la care participă echipe de studenți din întreaga lume, este de a avansa tehnologiile de conducere autonomă, astfel încât să poată funcționa oriunde, inclusiv pe autostrăzi.
„Studenții care programează aceste mașini nu sunt mecanici. Majoritatea nu știau nimic despre curse”, a spus Lee Anne Patterson, specialist în competiții monopost.
„I-am ajutat să înțeleagă cum să gestioneze mașinile. I-am învățat despre curse”, spune ea. „De exemplu, când mașina este aspirată de o alta, câștigă 8 km/h. Cum va reacționa sistemul de conducere autonomă atunci?”
Toate echipele au primit aceeași mașină, o Dallara IL-15, un fel de bolid de F1 mai mic, și același echipament tehnologic, cu senzori, camere, GPS și radare, pentru a permite mașinilor să se miște pe pistă și în raport cu ele însele.
Apoi a fost la latitudinea studenților să programeze software-ul astfel încât acesta să ia deciziile corecte.
Pentru a putea depăși, de exemplu, „trebuie să prevedem cum va reacționa cealaltă mașină și să planificăm comportamentul mașinii noastre, în funcție de limitele fizice ale condusului”, subliniază Markus Lienkamp, unul dintre profesorii de facultatea din München, TUM, care a câștigat concursul în octombrie.
„Singurul parametru de determinat astăzi este viteza. Apoi, mașina face toate manevrele automat”, explică el, scrie AFP.
„Aceasta se joacă în milisecunde”, spune Paul Mitchell. „Când un senzor detectează o altă mașină, trimite un semnal către computer, care trimite un semnal sistemului de conducere pentru a-i spune să ajusteze viteza sau să se îndepărteze. Calculatorul trebuie să ia aceleași decizii ca un pilot, în ciuda vitezei”.
IAC plănuiește să organizeze alte curse pe modelul de vineri, punând două mașini una împotriva celeilalte, cu speranța de a ajunge la un nivel suficient pentru a lansa într-o zi toate vehiculele împreună.