Germania se va debarasa de „eșecurile unei politici energetice și comerciale” care a dus-o la o „dependență unilaterală de Rusia și China”, a promis miercuri cancelarul Olaf Scholz în fața Camerei inferioare a Bundestagului.
Invazia Rusiei în Ucraina ar trebui să fie văzută ca o oportunitate de a ne trezi, potrivit lui Olaf Scholz, care a spus că Germania se va debarasa de „eșecurile unei politici energetice și comerciale” care a dus-o la o „dependență unilaterală de Rusia și China”.
Ministrul Finanțelor, mai puțin optimist
„Germania are puterea de a stăpâni criza și de a ieși mai puternică”, a spus el. Berlinul s-a grăbit să caute o alternativă la gazul rusesc și să își diversifice relațiile comerciale în Asia.
De asemenea, cancelarul a dat asigurări că aprovizionarea țării nu va fi în pericol în această iarnă.
Cu o zi înainte, ministrul de Finanțe, Christian Lindner, a declarat că Germania se confruntă cu o „mare incertitudine economică” din cauza crizei energetice, ceea ce justifică o povară a datoriei mai mare decât se aștepta anul viitor.
Berlinul intenționează să împrumute 45,6 miliarde de euro anul viitor, față de 17,2 miliarde de euro estimate în iunie anul trecut, potrivit proiectului, care ar urma să fie adoptat vineri de Bundestag.
„Ne aflăm într-o situație de mare incertitudine economică”, a explicat ministrul liberal Christian Lindner la televiziunea publică.
Țara este deosebit de afectată de criza energetică, care apasă asupra sectorului industrial și care determină scăderea costurilor de producție. Pentru anul viitor, guvernul se așteaptă la o recesiune de 0,4%.
Pentru a-și susține economia, continuând în același timp politica de investiții publice în tranziția ecologică și în infrastructură, guvernul trebuie, prin urmare, să cheltuiască mai mult decât era prevăzut.
„Având în vedere situația în care ne aflăm, bugetul este solid”, s-a apărat Lindner. Bugetul va fi primul din ultimii trei ani care va respecta regula de frânare a datoriei, care interzice statului să se împrumute în fiecare an mai mult de 0,35% din PIB.
Această obligație a fost ridicată din 2020 până în 2022 pentru a face față pandemiei de coronavirus.