Iarna aceasta, elevii din Marea Britanie vor purta mănuși și paltoane în sălile de clasă. În condițiile exploziei prețurilor facturilor la energie, situația devine dificilă pentru școlile de stat, obligându-le să găsească soluții radicale.
O creștere de prețuri „colosală”: Rachael Warwick, care conduce un grup de trei școli din sudul Angliei, nu găsește alt cuvânt.
Facturi ucigașe la energie
În mod normal, bugetul său pentru gaz și electricitate este de 250.000 de lire sterline (289.000 de euro) pe an. Dar creșterea prețurilor la energie din ultimul an a dus la creșterea facturii la 1,1 milioane de lire sterline (1,27 milioane de euro). „Avem nevoie de 900.000 de lire sterline în plus, care nu au fost prevăzute în buget, așa că este o presiune uriașă”, a declarat ea.
Marea Britanie este deja afectată de o inflație de peste 10%, cel mai ridicat nivel din G7, iar situația riscă să se înrăutățească din cauza creșterii preconizate a prețurilor la energie. În timp ce gospodăriile sunt protejate de un plafon de preț impus de guvern, care va crește însă cu 80% în octombrie, nu există nimic pentru întreprinderi și instituții publice.
„Mâncarea este mai scumpă, totul este mai scump”
După ce pandemia Covid-19 și-a pus de două ori amprenta asupra școlilor, directorii acestora se confruntă acum cu o nouă criză, cu bugete stabilite înaintea războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor la energie.
„Din câte am auzit de la alte școli, prețurile se vor dubla sau tripla cel puțin”, spune Paul Gosling, director al unei școli primare din Exmouth (sudul Angliei) și președinte al sindicatului directorilor de școli NAHT. De asemenea, școlile trebuie să finanțeze majorarea salarială de 5% pentru personalul lor, anunțată de guvern în această vară, fără niciun ban în plus de la stat, informează La Dernière Heure.
„Cărțile sunt mai scumpe, mâncarea este mai scumpă, totul este mai scump”, spune Steve Chalke, fondator al grupului Oasis, format din 52 de școli. Prin urmare, directorii de școli de pretutindeni caută modalități de a economisi bani. „Acestea sunt alegeri dificile”, spune el, menționând posibilitatea de a mări numărul de elevi pe clasă, de a anula excursiile școlare sau de a reduce încălzirea cu unul sau două grade.
Mai pun o haină pe ei
Rachael Warwick intenționează să reducă consumul de energie în școlile sale cu „20-30%”, prin măsuri „evidente”. „Vom reduce încălzirea, vom reduce luminile. Le vom cere elevilor și personalului să se îmbrace mai călduros. Dar acest lucru nu este deloc proporțional cu economiile pe care trebuie să le facem”, subliniază ea.
Cu toții fac apel la viitorul prim-ministru, care va fi desemnat luni. „Toate serviciile publice ar avea nevoie de un plafon de preț”, a declarat Paul Gosling.
El și alți directori indică anii de austeritate în finanțarea educației. „Dacă guvernul nu face nimic, școlile vor încerca să își echilibreze bugetele prin reducerea cheltuielilor”, a spus el, inclusiv prin reducerea personalului, cum ar fi asistenții didactici. „Dar acest lucru nu este un lucru bun, pentru că ar penaliza educația pe care o primesc copiii”, a spus el.
„Sprijinim Ucraina, dar nu copiii trebuie să plătească”
Ministerul Educației spune că este „conștient de presiunile inflaționiste cu care se confruntă școlile”. Guvernul „și-a majorat finanțarea cu 4 miliarde de lire sterline în acest an” și a oferit, de asemenea, școlilor îndrumări cu privire la acordurile de furnizare a energiei”, se precizează într-un comunicat.
În campania pentru funcția de prim-ministru, cei doi finaliști, Liz Truss și Rishi Sunak, au promis că vor ajuta școlile să facă față costurilor suplimentare. „Ne aflăm în această situație pentru că am decis să îi sprijinim pe ucraineni. Făcând acest lucru, există, desigur, un preț de plătit, dar nu există niciun motiv pentru care să fie copiii cei care îl plătesc”, a declarat Steve Chalke.