Gigantul rus Gazprom a anunțat că-și reduce cu încă o treime livrările de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream 1, susținând că a fost nevoit să oprească un echipament al companiei germane Siemens, la o zi după o primă reducere drastică.
Gazprom a oprit funcționarea unei alte turbine de gaz Siemens la stația de comprimare Portovaya, unde este alimentat Nord Stream și a cărei producție zilnică va fi redusă joi de la 100 la 67 de milioane de metri cubi pe zi.
Gazprom a invocat lipsa unor compresoare
Marți, Gazprom anunțase deja o primă scădere de la 167 la 100 de milioane de metri cubi, explicând această decizie prin lipsa compresoarelor Siemens, care îl împiedică să pună în funcțiune toate unitățile sale de comprimare a gazului.
Acest lucru duce la o scădere de aproape 60% a livrărilor zilnice prin conducta submarină care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. În timp ce Gazprom a justificat aceste reduceri prin motive tehnice, Berlinul a denunțat miercuri, înainte de anunțarea celei de-a doua reduceri, o „decizie politică” a Moscovei, într-un context de tensiuni ridicate cu țările occidentale din cauza conflictului din Ucraina.
De unde mai ia Europa gaz acum?
Unele ţări au opţiuni alternative de aprovizionare, iar reţeaua de gaze a Europei este interconectată, astfel încât livrările să poată fi partajate, deşi piaţa globală a gazelor era strânsă chiar înainte de criza din Ucraina.
Germania ar putea importa gaze din Marea Britanie, Danemarca, Norvegia şi Ţările de Jos, prin conducte.
Norvegia, al doilea mare exportator al Europei, după Rusia, a crescut producţia pentru a ajuta Uniunea Europeană să îşi atingă obiectivul de a pune capăt dependenţei de combustibilii fosili ruşi până în 2027.
Europa de Sud poate primi gaze azere prin Conducta Trans Adriatică către Italia şi Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP) prin Turcia.
Polonia a spus că poate obţine gaze prin două legături cu Germania.