Consiliul celor cinci economiști care oferă guvernului orientări în materie i-a recomandat cancelarului german Olaf Scholz taxarea celor bogați pentru finanța cele 200 de miliarde de euro deblocate ca plan de ajutor pentru a face față inflației.
În raportul lor anual de 459 de pagini, cei cinci experți foarte respectați recomandă „o creștere a ratei maxime de impozitare sau introducerea unei taxe pe cele mai mari venituri din Germania”, ceea ce a provocat furtună la Berlin.
Ușor cu taxele, mai bine apeluri la „solidaritate”
Obiectivul este de a finanța „în spirit de solidaritate” măsurile de sprijin antiinflaționist, în special o parte din masivul plan de 200 de miliarde de euro lansat de guvern în septembrie.
Această propunere a provocat o dezbatere aprinsă în clasa politică germană și în cadrul coaliției de guvernare. În cele din urmă a fost respinsă de ministrul de finanțe liberal (FDP), Christian Lindner. „Economia și oamenii nu au nevoie de noi incertitudini în acest moment”, a declarat el marți, asigurând că guvernul „nu are în vedere nicio creștere de taxe”.
„Trebuie să gestionăm această criză într-un spirit de solidaritate”, declarase anterior social-democratul (SPD) Olaf Scholz, fără a lua poziție, la prezentarea raportului. Anterior, liderul partidului său în Bundestag, Rolf Mützenich, a descris propunerea consiliului ca fiind „foarte interesantă”.
Omologul său ecologist, Katharina Dröge, a deplâns faptul că „nu este posibil să se ajungă la un acord” pe această temă între cei trei parteneri de coaliție, social-democrații, Verzii și liberalii. Aceștia din urmă resping categoric creșterile de taxe, un element central al doctrinei lor politice, scrie Boursorama.
Ca și în alte părți ale Europei, în Germania există o dezbatere aprinsă despre cum să finanțeze miliardele necesare pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de creșterea prețurilor în urma războiului din Ucraina. Cea mai mare economie din zona euro este deosebit de afectată de criza energetică, care afectează sectorul industrial și reduce costurile de producție.
Pentru anul viitor, experții se așteaptă la o recesiune de 0,2%, iar guvernul de 0,4%. Situația socială este din ce în ce mai tensionată, cu o inflație de peste 10%, un nivel care nu a mai fost înregistrat din anii 1950. Grevele din cauza salariilor se înmulțesc în industrie.
Cine va plăti „fondul special”?
În acest context, guvernul a anunțat în septembrie deblocarea a 200 de miliarde de euro, finanțate prin noi împrumuturi, pentru a îngheța prețurile la energie până în aprilie 2024. A fost creat un fond bugetar special, care a scăpat de regula constituțională a „frânei datoriei”, care împiedică statul federal să împrumute mai mult de 0,35% din PIB pe an.
„Cine va trebui să plătească și aceștia nu pot fi decât copii noștri”, a avertizat miercuri Monika Schnitzer, președinta consiliului celor cinci, într-o critică abia voalată la ceea ce unii numesc „prestidigitația bugetară” a guvernului.
O parte din planul de ajutor va fi finanțată și din viitoarea taxă pe superprofiturile companiilor energetice, autorizată de Comisia Europeană. Dar consiliul celor cinci consideră că acest lucru nu este suficient și cer guvernului să „direcționeze” ajutorul către cei mai vulnerabili.
„Cei mai săraci (care) își văd consumul deosebit de redus, deoarece cheltuiesc o mare parte din venituri pe energie și alimente”, au spus ei. Unele măsuri, cum ar fi reducerea „prețului combustibilului” – introdusă în această vară – „avantajează, de asemenea, în mare măsură, gospodăriile cu venituri ridicate, care ar putea suporta singure povara”, au adăugat ei.
Această lipsă de discernământ împiedică „stimulentele pentru economisirea energiei”, care sunt necesare având în vedere riscul de penurie în Germania în următorii ani. Deși țara a reușit să își refacă rezervele prin importuri masive de gaz lichefiat (GNL), există în continuare preocupări legate de aprovizionare pentru sfârșitul iernii și anul viitor.