Cifre cutremurătoare! Holera face ravagii! Peste 7.000 de cazuri, în ultimele luni. Câți oameni au murit secerați de boală (sursa foto: realitatea.net)Dincolo de discuțiile din ultima perioadă pe tema COVID-19, dar și, mai nou, de îngrijorările provocate de variola maimuței, cu tot mai multe cazuri descoperite în țări europene, dar nu numai, reapare în atenție o altă boală gravă: holera.
Un stat african se confruntă cu o creștere a cazurilor de holeră, în ultimele luni. E vorba despre Camerun. Unde 140 de oameni au murit din cauza acestei boli, din octombrie 2021. Anunțul a venit, miercuri, de la premierul camerunez Joseph Dion Ngute.
Peste 7.000 de cazuri, în ultimele luni
„Situaţia epidemiologică actualizată arată un total de 7.287 de cazuri notificate, inclusiv 140 de decese, din octombrie 2021”, a transmis Joseph Dion Ngute într-un comunicat de presă, potrivit jamaicaobserver.com.
„Trei regiuni continuă să înregistreze noi pacienţi”, a adăugat premierul, cu referire la regiunea Litoralului, cu capitala Douala, cel mai populat oraș și port maritim al acestei țări, Vestul şi Sud-Vestul anglofon.
Urmează o campanie de vaccinare
În tot acest context, s-a anunțat de la guvern că o campanie de vaccinare urmează să înceapă în iunie.
Focarele de holeră reapar periodic în acest stat african cu o populație de peste 25 de milioane de locuitori.
Ce cauzează temuta holeră
Holera este „o boală infecțioasă intestinală, contagioasă, cauzată de o bacterie, vivrionul holeric (Vihrio cholerae, varietatea el Tor). Diseminarea sa este favorizată de absența igienei” și „se transmite, in principal, fie prin ingestia de apă poluată de dejecțiile umane infectate, fie prin ingestia de alimente sau băuturi contaminate, sau chiar prin crustacee infectate ingerate”, conform sfatulmedicului.ro.
Holera este apă otrăvită. Din păcate numele l-au dat și unei biete bacterii ce se găsește în apele murdare, poluate, ce, se prea poate, ajută la curățarea lor.
„Pettenkofer nu a crezut niciodată că epidemia de holeră, care a izbucnit la München în 1854, a fost declanșată de singura acțiune a unui agent microbian, ci că se datorează și naturii solului și calității apei de băut (Untersuchungen und Beobachtungen über die Verbreitung der Cholera, 1855): aceasta este „teoria telurică” a holerei. El a apărat acest punct de vedere timp de zeci de ani, în special în cadrul conferinței internaționale despre holeră, desfășurată la Weimar în 1867, și nici măcar descoperirea bacilului de către Robert Koch nu i-a schimbat părerea8. Pentru a demonstra falsitatea ipotezei lui Robert Koch cu privire la originea holerei, Pettenkofer nu a ezitat să bea în public la 7 octombrie 1892 o cultură de bacili de holeră9 și, în mod miraculos, nu s-a îmbolnăvit. Studenții săi, care l-au imitat ulterior, nu au contactat boala sau au avut doar simptome ușoare, ceea ce i-a întărit lui Pettenkofer teoria. El a ajuns chiar până la a presupune existența unui „agent contagios Y” care, asemenea unui reactiv chimic, a declanșat boala10. Cartografia statistică a epidemiilor, care este comună astăzi, a fost introdusă în epidemiologie de către Pettenkofer și discipolii săi. Pettenkofer apără „teoria mediului”, conform căreia condițiile de mediu și constituția oamenilor sunt cele care pregătesc terenul pentru boli, în opoziție cu tezele lui Robert Koch6, unul dintre fondatorii bacteriologiei.”
Ce nu spune citatul este că înainte să bea supa cu bacili de holeră a luat bicarbonat ca să neutralizeze acidul din stomac ce ar fi putut omorî bacilii.