Printre scenariile luate în calcul pentru economii la buget sunt: îngheţarea angajărilor la stat şi a salariilor, dar şi impozitarea suplimentară a veniturilor celor care cumulează pensia cu salariul și depășesc salariul președintelui României.
Vizat de supraimpozitare este chiar premierul. Şeful Executivului câştigă 33.000 de lei lunar – 18.000 de lei din pensia de militar şi 15.000 din salariul de prim ministru.
Ţinte: bugetarii din Armată, Poliţie şi Justiţie
O corelare cu date transmise de către Inspecţia Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat şi privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF şi Ministerului Finanţelor, dar nu şi în Revisal, la Inspecţia Muncii.
Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii şi magistraţii.
Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt şi în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar şi educaţie.
Miza: 700 milioane euro la buget
Dacă s-ar dubla impozitul pentru această categorie, s-ar mai adăuga 700 de milioane de euro la bugetul de stat.
Discuţia despre acoperirea găurii din buget, după ce coordonatele bugetare de la început de an au fost supraestimate, a ajuns la creşterea impozitului pe venit pentru salarii mai mari decât cel al preşedintelui României, adică de peste 25.000 de lei brut.
Aproximativ 60.000 de salarii din România sunt de peste 30.500 de lei brut şi în această categorie media salarială este de 51.000 de lei. Circa 19.000 de salariaţi au între 25.000 de lei şi 27.000 de lei, iar 24.000 de angajaţi au între 27.000 de lei brut şi 30.500 de lei brut. Cele mai mari salarii din economia locală se apropie de 200.000 de lei brut.