Emmanuel Macron nu a avut nevoie să difuzeze imagini cu el însuși lovind un sac de box pentru a spune lumii că este gata de luptă.
Chiar înainte de a difuza pe Instagram ipostaze de tip Raging Bull, noua poziție de șoim a președintelui francez a fost evidentă atunci când nu a exclus trimiterea de trupe în Ucraina.
În condițiile în care Marea Britanie nu mai face parte din Uniunea Europeană, iar guvernul Germaniei este divizat, Macron s-a transformat în figura de facto a continentului în materie de politică externă.
A preluat conducerea în ceea ce privește confruntarea cu agresiunea rusă și cu dezastrul umanitar din Gaza, notează Bloomberg. Dar nu toți aliații sunt convinși că este cel mai bun apărător al intereselor lor.
Un președinte bun de gură
Indiscutabil, Macron este bun de gură. Discursurile sale sunt fulminante și convingătoare – cu mult peste nivelul politicienilor UE. Dar comentariul despre trimiterea de trupe în Ucraina a atras imediat și foarte public o mustrare din partea cancelarului german Olaf Scholz și a înfuriat oficialii americani care, în privat, spun că o astfel de acțiune ar putea chiar risca să favorizeze o ciocnire cu Rusia. Ideea ar fi că Macron umblă după bunul plac la liniile roșii ale NATO.
Chestiunea unității militare a Europei este cu atât mai importantă cu cât Putin este încurajat de victoria în alegeri, în timp ce problemele de luni de zile privind aprovizionarea cu arme a Ucrainei încă nu s-au clarificat.
Și politica franceză e în joc
Există, de asemenea, politica internă franceză în joc. Macron aruncă Ucraina în prim-planul campaniei pentru alegerile europarlamentare din iunie, prezentând-o pe rivala sa de extremă dreapta, Marine Le Pen, drept o aliată a lui Putin.
Nu există nicio îndoială că unii premieri din UE se uită la Macron pentru leadership, mulți dintre ei salutând poziția sa înăsprită față de Rusia.
Dar unul dintre numeroasele planuri ale Europei de a rezolva problema lipsei de arme din Ucraina este motivul pentru care Macron îi deranjează pe unii aliați. Criticii președintelui francez spun că acesta mai mult vorbește decât acționează.
Republica Cehă conduce o inițiativă care prevede achiziționarea a aproximativ 800.000 de obuze în viitorul apropiat din surse din afara UE. Chiar dacă Macron a declarat luna trecută că susține inițiativa cehă, Franța încă nu a contribuit financiar. Germania, în schimb, cheltuiește 300 de milioane de euro pentru a cumpăra 180.000 de obuze.
Franța a promis Kievului un sprijin de mai puțin de 2 miliarde de euro, spre deosebire de cele 22 de miliarde de euro ale Germaniei. Este o discrepanță puternică, deși guvernul francez spune că aceste cifre nu iau în considerare impactul pe care armele sale moderne l-au avut pe câmpul de luptă.
Pe de altă parte, Macron este unul dintre cei doi lideri ai G7 care au lucrat cu Donald Trump. Dacă republicanul s-ar întoarce la Casa Albă, atunci europenii și-ar pune speranțe în palmaresul diplomatic al președintelui Franței, deoarece pun deja la îndoială angajamentul Statelor Unite față de NATO și Ucraina.
„Macron a ratat o oportunitate de a prelua în mod decisiv conducerea europeană la începutul invaziei rusești în Ucraina”, a declarat Rym Momtaz, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Paris. ” Acum pași spre rectificarea acestei greșeli”.