Acasă Blog Pagina 779

Cât a cheltuit Klaus Iohannis în martie ca să zboare cu avionul de lux: „A mărit bugetul cam de patru ori”

Klaus Iohannis iubeşte luxul şi opulenţa. Asta e sigur, după ce a cheltuit peste 2 milioane de euro numai în luna martie pe deplasările externe. Asta reprezintă mai mult de o treime din întregul buget alocat pentru 2023.

Costurile sunt mai mari decât în oricare dintre anii 2016-2021.

Iohannis a mărit bugetul de 4 ori

Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial, a spus că în 2022, administrația lui Klaus Iohannis a mărit bugetul pentru cheltuielile președintelui de patru ori, de la 27 de milioane, cât era în 2012, la 135 de milioane de lei.

În 2012, Administrația Prezidențială avea cu totul un buget de 27 de milioane de lei, în 2022, ultimul an încheiat, administrația lui Iohannis are un buget de 135 de milioane de lei.

Administrația Prezidențială nu mai are o aeronavă de multă vreme, de când fostul avion prezidențial, care era folosit și pe vremea lui Ceaușescu, a rămas foarte mult în urmă, din punct de vedere tehnic.

Era un Boeing 707, ale cărui motoare nu mai puteau fi modernizate, deci nu mai putea ateriza în niciun fel de condiții normale pe aeroporturile europene. Știam asta cam de 15 ani”, a Cătălin Avramescu, pentru Euronews.

Cum au crescut cheltuielile pe deplasările externe:

  • 2021 – 7,899,252.55 de lei (1,5 milioane de euro)
  • 2020 – 3,103,378.16 de lei (620 de mii de euro)
  • 2019 – 10,839,246.03 de lei (2,1 milioane de euro)
  • 2018 – 6,319,429.25 de lei (1,2 milioane de euro)
  • 2017 – 6,347,806.78 de lei (1,2 milioane de euro)
  • 2016 – 6,111,395.77 de lei (1,2 milioane de euro)

În prezent, șeful statului se află într-un turneu în America Latină care se va încheia pe data de 26 aprilie. Pentru această deplasare, Iohannis a ales să închirieze o aeronavă de la o companie din Luxemburg.

BMW, aroganță electrică de 660 cai putere!

BMW i7, care are deja 544 CP în versiunea standard, este oferit acum într-o variantă extravagantă M70 – și mai puternică.

Variantă electrică a noii generații a Seriei 7 – și deocamdată singura disponibilă în Europa – este o armă eficientă pentru BMW în fața rivalilor de la Mercedes și Audi. Dar producătorul bavarez împinge limitele odată cu sosirea unei versiuni M70.

Pentru a atinge un nivel  de putere superior, rețeta nu se schimbă prea mult. Modelul i7 păstrează o baterie utilizabilă de 101,7 kWh și două motoare electrice. Dar, prin modificarea puterii motoarelor, unitatea din față dezvoltă 258 CP, iar cea  din spate crește la 489 CP. Evident, adunarea acestor două puteri dă mult mai mult de 660 , dar această valoare este cea oferită în vârf pentru câteva momente odată cu activarea launch control-ului.

Tot datorită acestei funcții ce maraximizează puterea și tracțiunea, BMW susține că mașina – cu o greutate de 2.770 kg –  este capabilă să accelereze de la 0 la 100 km/h în 3,7 secunde, ceea ce este pur și simplu de neconceput pentru o limuzină cu motor termic.

O altă cifră uluitoare este cuplul de 1.100 Nm pe care îl poate oferi acest sistem de propulsie, potrivit Automobile Magazine. Dar amatorii de viteză nu ar trebui să abuzeze de accelerație pentru a atinge autonomia de 488 până la 560 km promisă de producător.

Mai cu seamă, M70 este destinat unui confort dinamic: cu o lungine de aproape 5,40 m, un ampatament de peste 3 m și suspensie pneumatică,  oferă cel mai bun compromis pentru pasagerii săi.

Noua navă amiral a BMW este vândută de la 191.700 de euro, dar prețul poate să crească semnificativ în funcție de opțiuni și personalizări.

Turcii evită băncile. Marele Bazar din Istanbul, curs de schimb paralel pentru liră

Este rezultatul controlului strict al autorităților turce asupra piețelor financiare: Marele Bazar din Instanbul a devenit un refugiu pentru traderii de valută care încearcă s ă scape de restricţiile impuse de Guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Și a dus la apariția unui curs de schimb paralel pentru lira turcească în Marele Bazar. Pe măsură ce restricţiile impuse băncilor turceşti s-au intensificat în ultimele săptămâni, odată cu apropierea datei alegerilor, acest curs de schimb paralel a devenit şi mai consolidat, relatează Bloomberg.

„Orice ai face nu păstra lirele turceşti. Chiar şi cumpărarea de brânză feta este o investiţie mai bună”, spune un trader veteran de aur şi valută, care a dorit să rămână anonim.

Tranzacțiile în valută străină din bazar sunt legale și în mare parte neînregistrate, ceea ce face dificilă estimarea cifrei de afaceri zilnice. Dar casele de schimb valutar spun că afacerile sunt în plină expansiune, în principal datorită clienților corporativi.

Cutii de valori masive își croiesc drum prin Marele Bazar, însoțite de gărzi de securitate, transportând ceea ce locatarii spun că sunt dolari pentru firme importante, inclusiv pentru importatorul de energie BOTAS, cel mai mare cumpărător de valută de pe piață.

Oportunitatea de a cumpăra și vinde dolari în afara restricțiilor impuse băncilor are un preț. Dolarul este disponibil la Marele Bazar cu o primă de peste 5% față de cursul interbancar. Miercuri, la ora 12:30, lira se tranzacționa la 20,40 pentru un dolar la bazar, față de cursul oficial de 19,4082.

Mult timp considerată de turci ca un barometru al sănătății economice naționale, lira a fost afectată de ani de politici neconvenționale susținute de Erdogan, cel mai longeviv conducător al țării. Este din ce în ce mai vulnerabilă acum, când cetățenii urmează să decidă dacă acesta va conduce sau nu țara în următorii cinci ani.

Diferenţa dintre cursul de schimb dolar-liră practicat la Marele Bazar şi cel de la bănci a crescut constant pe tot parcursul anului, pe măsură ce Banca Centrală a Turciei a înmulţit măsurile destinate să ţină lira sub control înaintea alegerilor parlamentare. Însă distanțarea s-a agravat recent după ce factorii de decizie au cerut băncilor să îşi limiteze achiziţiile de dolari.

Chiar și în afara Marelui Bazar, deprecierea monedei turcești a început să se accelereze. Frecvenţa cu care au loc mici fluctuaţii ale cursului lirei, în special în primele ore de la debutul tranzacţiilor, a  crescut, ceea ce sugerează că autorităţile au dificultăţi în a contracara cererea de dolari.

 

Valoarea companiei – moft sau noul standard al Generației Z?

Pe o piață a muncii extrem de tensionată din cauza inflației, generația tânără de lucrători își poate permite să renunțe la un job pentru a găsi un altul pe baza criteriului valorii unei companii.

Un sondaj realizat de LinkedIn a arătat că 87% dintre profesioniștii din generația Z ar fi dispuși să renunțe la locul de muncă pentru a lucra în altă parte dacă valorile noii companii ar fi mai apropiate de speranțele lor.

Milenialii au preocupări similare. Luând în consierare ambele grupuri, 9 din 10 lucrători ar opta pentru valoarea companiei, dar cifra scade la 7 din 10 pentru Generația X.

LinkedIn îi definește generația Z ca fiind cei născuți între 1997 și 2012, cei care sunt în prezent la sfârșitul adolescenței sau începutul celor douăzeci de ani și milenialii ca persoane care s-au născut între 1981 și 1996 și care acum au între 20 de ani și 40 de ani. Gen X îi acoperă pe cei cu vârsta între patruzeci și peste cincizeci de ani născuți între 1965 și 1980.

Sondajul, care se bazează pe 7.317 respondenți din Marea Britanie, Franța, Germania și Irlanda, a mai constatat că 59% dintre profesioniștii europeni nu ar lucra pentru o companie dacă valorile acesteia nu s-ar alinia cu cele personale. Pentru 55% dintre cei chestionați, o creștere de salariu nu ar fi suficientă pentru a-i convinge să rămână.

Tendința este destul de bizară – criticii ar spune că tinerii sunt mofturoși – într-un moment în care mulți angajați suportă o criză a costului vieții, dar există o creștere a postărilor de locuri de muncă care menționează valorile companiei: dezvoltarea carierei, oportunitățile de învățare, echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Schimbarea dă roade pentru companii – anunțurile de angajare care vorbesc despre valori au crescut cu 154%, aproape dublul numărului de cereri față de acum doi ani.

În plus, standardul valorii unei companii arată cât de importanți sunt angajați calificați și eforturile angajatorilor de a-i păstra.

Se pregăteşte o nouă putere nucleară, la Marea Neagră: China sau Japonia, rol important

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că Turcia va deveni o putere nucleară și își va dubla numărul de portavioane pentru a fi mai puternică pe mare.

Liderul de la Ankara a zis că, pe lângă centrala nucleară de la Akkuyu, țara sa va construi și o a doua centrală în cooperare cu China sau Japonia.

Vor un portavion de mari dimensiuni

În ceea ce privește flota turcă, Erdogan a spus că scopul partidului său este ca, după portavionul Anadolu de mici dimensiuni, să construiască o altă navă de acest gen, dar de două ori mai mare, pentru a întări și mai mult puterea Turciei pe mare.

În plus, Erdogan a anunțat crearea altor șapte orașe pe coasta Asiei Mici pentru a primi cetățenii veniți din zonele afectate de cutremur, pe care le-a numit „oraşe de rezervă”.

Liderul turc a vorbit la postul de televiziune de stat TRT, în cadrul campaniei sale electorale înaintea alegerilor din 14 mai.

Alegeri cruciale la turci

Țara cu cea mai puternică armată din flancul estic NATO, Turcia, se pregătește de alegeri. Miza este mai mare decât s-ar putea crede și interesează mult și în România.

Bătălia se anunță mai strânsă decât niciodată. Sondajele arată că actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, va avea un adversar redutabil în privința lui Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului.

Guvernul, gata să strângă cureaua. S-ar pregăti o OUG prin care angajările la stat să fie înghețate

De ceva zile se vorbește despre „gaura” de la buget și despre măsurile ce se vor lua, la nivel guvernamental, pentru „eficientizarea cheltuielilor publice”.

În tot acest context, s-a aflat că Executivul pregătește ceva.

Și anume o ordonanță de urgență (OUG) prin care vor fi înghețate angajările la stat, din câte au declarat surse guvernamentale, pentru Știrile ProTV. Măsura ar urma să fie în vigoare până la finele acestui an. Iar OUG în cauză ar urma să primească undă verde în ședința de Guvern de luni, 24 aprilie.

O altă măsură pe care ar lua-o în calcul Guvernul ar fi înghețarea salariilor bugetarilor, ceea ce presupune că nu s-ar mai face nicio majorare în acest an.

Aceste înghețări de angajări și salarii la stat ar urma să se aplice de la 1 mai, conform sursei citate. Urmează ca acest OUG să fie pus în dezbatere publică.

Ce a anunțat Ciucă, joi, în ședința de Guvern: Nu vorbim de măsuri de austeritate

Pe de altă parte, premierul Ciucă a făcut referire, joi, la începutul ședinței de Guvern, la mecanismul „prin care ne dorim să gestionăm cheltuielile publice”. Și a făcut apel la marii contribuabili să își plătească datoriile către stat.

„Am luat decizia ca la nivelul guvernului, sigur, o decizie pe care am discutat-o și în coaliție, să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, astfel încât să ne asigurăm că la finalul anului ne încadrăm în limitele de deficit și vreau să dau câteva detalii. Toate aceste măsuri au survenit din momentul în care, la finalul primului trimestru am constatat că există un deficit în colectare. Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, a spus Ciucă.

Totodată, premierul a insistat că nu e vorba de măsuri de austeritate, ci de „cumpătare”.
„Aș vrea să înțeleagă toată lumea că aici nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în ultimii ani că economia, nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă și nu funcționează în parametrii normali pe măsuri de austeritate. În schimb, pe măsuri de cumpătare, cred că se poate discuta, în așa fel încât gestionarea banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient. Şi aș vrea să spun din capul locului că aceste măsuri nu vor viza în niciun fel afectarea anvelopei salariale, nu vor afecta investițiile și, de asemenea, nu vor fi introduse taxe și impozite noi”, a mai susținut Ciucă, în cadrul ședinței de Guvern din 20 aprilie.

Pregătiți-vă pentru prețuri mai mici la carburanți

Petrolul este cea mai importantă marfă din lume. Națiunile poartă războaie pentru a-l controla; economiile cresc și scad în funcție de prețul său. Dar petrolul este inutil fără un proces care să-l transforme în ceea ce toată lumea are nevoie: benzină, motorină, combustibil pentru avioane și produse petrochimice.

În ultimii doi ani, industria de rafinare a devenit un punct de blocaj, împingând costul transformării țițeiului în carburanți la un nivel fără precedent, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la benzină și motorină, potrivit Bloomberg. „Zidul rafinăriei” a fost cuvântul de ordine. Acum, lucrurile se schimbă.

Lumea construiește noi rafinării și le extinde pe cele mai vechi cu o viteză nemaiîntâlnită de aproape două generații. Capacitatea globală netă a rafinăriilor va crește cu 1,5 milioane de barili pe zi în acest an și cu încă 2,4 milioane anul viitor, conform estimărilor băncii de investiții RBC Capital Markets.

Exxon Mobil  este emblematică pentru această nouă tendință. Luna trecută, a dat startul la extinderea fabricii sale din Beaumont, Texas. Cu o capacitate suplimentară de 250.000 de barili pe zi, aceasta este cea mai mare extindere din SUA din ultimii 10 ani.

Industria petrolieră americană măsoară marjele de rafinare folosind un calcul aproximativ numit „3-2-1 crack spread”: Pentru fiecare trei barili de țiței West Texas pe care îi procesează rafinăria, e produc doi barili de benzină și un baril de carburant distilat, cum ar fi motorina și combustibilul pentru avioane.

Boom-ul construcțiilor are importanță dincolo de industria petrolieră. Pentru băncile centrale care încearcă să decidă dacă campania lor de majorare a ratelor dobânzilor a redus inflația, creșterea capacității oferă o speranță că prețurile la benzină și motorină vor rămâne scăzute.

Un alt factor este scăderea marjelor: rafinăriile rusești continuă să funcționeze la un nivel ridicat în ciuda sancțiunilor occidentale, sfidându-i pe cei care credeau că vor reduce procesarea după ce vor pierde accesul la piața europeană. În schimb, au găsit noi piețe de desfacere în Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.

Este o veste proastă pentru Big Oil, deoarece companii precum Shell, Exxon și Chevron  au mari afaceri de rafinare și s-au obișnuit ca acestea să funcționeze drept bancomate.

Însă pentru consumatori și factorii de decizie politică, creșterea capacității de rafinare oferă o ușurare binevenită pe frontul inflației.

 

Noul consens de la Washington: China, sub papucul Americii

În 2000, Bill Clinton susținea în fața Congresului admiterea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului. „Nu există niciun dubiu că China a încercat să ia măsuri drastice împotriva internetului”, a recunoscut președintele american în hohote de râs. „Mult noroc! E ca și cum ai încerca să prinzi gelatina de perete”.

Mai puțin de un sfert de secol mai târziu, China trăiește în spatele unui Mare Firewall, iar „consensul de la Washington” a fost de mult declarat mort, comentează Financial Times. Termenul, inventat de un economist britanic în 1989, consta în maximele pieței libere. Garantul era SUA, iar trupele sale de elită erau Banca Mondială și FMI. Lista de zece puncte era exclusiv economică. Geopolitica își pierduse relevanța de la sfârșitul Războiului Rece.

Trecutul este o altă lume. Obiectivul a fost înlocuit cu o dezbatere despre cum SUA poate să marginalizeze China. Contrastând discursul lui Clinton – punctul culminant al consensului de la Washington – cu reuniunea de săptămâna aceasta a miniștrilor de externe din G7, care s-a concentrat pe ostracizarea  Chinei.

Noul consens de la Washington este diferit de cel vechi în trei aspecte esențiale. În primul rând, Washingtonul nu mai este Roma necontestată a lumii de astăzi. Are concurență din partea Beijingului. Astfel, noul consens se limitează în mare măsură la Washingtonul însuși, mai degrabă decât la SUA fanfaronă care a stabilit standardele globale după încheierea Războiului Rece.

Este un consens politic american, cu Donald Trump drept cel mai dur exponent. El vorbește despre modul în care comerțul cu China a creat un „măcel american” și a dus la „violarea” Americii. Limbajul lui Joe Biden este mult mai blând, dar aplicarea sa este mai riguroasă. Politica lui Biden este Trumpismul cu față umană.

În al doilea rând, noul consens este geopolitic. Dispune de instrumente economice, cum ar fi relocalizarea lanțurilor de aprovizionare, protecționism și politica industrială. Dar acestea sunt în mare parte mijloace pentru un scop de securitate națională, care este de a limita China. Vechiul consens era un joc cu sumă pozitivă; dacă o țară se îmbogățea, se îmbogățeau și celelalte. Noul consens este unul cu sumă zero; creșterea unei țări se face în detrimentul alteia.

A treia diferență este că noul consens este la fel de pesimist pe cât de optimist era cel vechi. În acest sens, este mai puțin intuitiv american decât cel pe care l-a înlocuit. Spiritul de a putea face a făcut loc unei liste de lucruri care nu se pot face.

Statele Unite de astăzi nu pot încheia acorduri comerciale, nu pot negocia reguli digitale globale, nu pot respecta hotărârile OMC. Washingtonul și-a pierdut încrederea în multilateralismul economic.

Va fi eficient noul consens? Testul suprem este dacă China poate fi, în diferite moduri, stăpânită, angajată, concurată și ademenită să accepte ordinea condusă de SUA.

Biden însuși se concentrează mai mult pe competiție decât pe momeli. Scopul său nu este de a se decupla de China, ci de a crea ceea ce Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al SUA, numește o „curte mică” cu un „gard înalt”.

Asta înseamnă că America va continua să facă comerț cu China, cu excepția bunurilor care pot fi folosite pentru a moderniza armata chineză, adică semiconductori de înaltă calitate și orice lucru care stimulează ambițiile Beijingului în materie de inteligență artificială. Nu este evident unde se poate trasa în siguranță această linie, ceea ce sugerează că mica curte a lui Sullivan se va extinde în timp.

Se ridică o întrebare: cum poate fi China înghesuită într-o ordine condusă de SUA în care America însăși a încetat să mai creadă?

Biden nu a dat încă un răspuns clar la această întrebare, deoarece este foarte greu. El vrea să priveze China de mijloacele de a ajunge la paritate militară cu America fără a provoca un conflict SUA-China sau o recesiune economică globală. O decuplare la scară largă ar face pe toată lumea mai săracă și ar crea o lume orwelliană de blocuri ostile. Dar America are încă un cuvânt important de spus dacă scenariul va fi întunecat sau luminos.

Finanțele mari, doar pentru jucători mari. Mega-băncile din statele mici înseamnă probleme

1

Operațiunea de salvare a Credit Suisse prin împingerea acesteia în brațele UBS a fost defectuoasă și pusă la cale în mod pripit. Nu a urmat modelul greoi de negociere pentru soluționarea instituțiilor financiare mari de importanță sistemică.

Și a  dat un ecou straniu poveștii eșecului interbelic al Creditanstalt Viena. În 1929, la începutul Marii Crize Economice, guvernul austriac a împins Creditanstalt, de departe cea mai mare bancă a țării, să preia cea de-a doua mare bancă în faliment, Bodencreditanstalt. Mai puțin de doi ani mai târziu, Creditanstalt a dat faliment, iar efectul de contagiune a dus la prăbușirea sistemului bancar german.

Panica care a urmat s-a răspândit apoi în marile centre financiare, la Londra și New York, și a făcut ca Marea Depresiune să rămână o amintire economică marcantă și permanentă. În weekendul Lehman din septembrie 2008, Ben Bernanke, pe atunci președinte al Fed, s-a gândit imediat la avertismentul sumbru oferit de eșecul Creditanstalt.

Acest eșec are două lecții, susține economistul Harold James, autorul cărții „Seven Crashes”. În primul rând, este periculos pentru orice instituție financiară să preia o bancă cu probleme. Este ușor pentru deponenții, creditorii și acționarii nervoși să creadă că necazurile se pot extinde și mai mult. Acesta este motivul pentru care, în criza germană din iulie 1931, după prăbușirea Creditanstalt, Deutsche Bank a refuzat rugămintea guvernului de a prelua sau de a oferi o garanție băncii falimentare Darmstädter Bank. O mega-bancă fuzionată ar fi fost extrem de vulnerabilă la o criză bancară.

A doua lecție este că băncile foarte mari devin un pericol dacă se află în țări gazdă mici. Salvarea Creditanstalt din 1931 a necesitat fonduri guvernamentale pe scară largă în cadrul planului de salvare, iar gaura fiscală care a urmat a generat o criză monetară.

În 2008, țările mici și chiar cele mijlocii au fost puse în mare dificultate de costul sprijinului bancar. Crizele băncilor supradimensionate au aruncat în aer efectiv Irlanda și Islanda și au necesitat o implicare dureroasă din partea FMI. Chiar și într-o economie mai mare, saga HBOS a costat scump contribuabilul britanic.

Vulnerabilitatea țărilor mici la pericolele marilor bănci ridică o asimetrie evidentă. Nu este nedrept că Statele Unite pot scăpa cu acest tip de salvare improvizată a băncilor în dificultate?

În 2008, când JPMorgan a cumpărat Bear Stearns, părea plauzibil ca o bancă solidă să poată gestiona integrarea unei instituții căzute. Dar acea acțiune s-a bazat pe sprijinul unui buget federal mare și al unei bănci centrale cu un bilanț mare. Realitatea dureroasă pentru restul lumii este că SUA, și poate și China, pot scăpa cu bine cu operațiuni care sunt prea periculoase pentru țările mici. Finanțele mari funcționează doar pentru jucătorii mari.

 

 

Cum va arăta UE în 2035?

Paul Taylor, editorialist colaborator la Politico,  își imaginează cum va arăta blocul comunitar peste 12 ani, deși unele trăsături ale acelei Europe viitoare sunt vizibile astăzi.

În primul rând, UE va avea mai mulți membri, nu mai puțini, până la jumătatea anilor 2030 – poate chiar 36, față de cei 27 de astăzi.

Va fi o UE mai mare, mai dezordonată, dar și mai dură, modelată de evenimente neașteptate, iar blocul se va strădui să își apere interesele și valorile într-o lume a rivalității între marile puteri.

De la invazia Rusiei în Ucraina de anul trecut, geopolitica a devenit cea mai puternică forță motrice care exercită presiuni asupra Bruxelles-ului și a capitalelor vest-europene atunci când vine vorba de eliminarea obstacolelor de lungă durată în calea extinderii UE.

Presiunea politică pentru admiterea tuturor țărilor aflate la vest de noua Cortină de Fier – inclusiv a Ucrainei, a Republicii Moldova și a celor șase țări aspirante din Balcanii de Vest – va fi probabil copleșitoare.

Pe de altă parte, este puțin probabil ca Turcia să fi aderat până în 2035, chiar dacă un succesor al președintelui Recep Tayyip Erdogan ar fi mai pro-european.

În al doilea rând, UE din 2035 va funcționa, în mod previzibil, în continuare în temeiul aceluiași Tratat de la Lisabona și, foarte probabil, se va confrunta cu aceeași cerință debilitantă de unanimitate în luarea deciziilor privind politica externă, impozitarea și bugetul comun. Având în vedere necesitatea de a organiza referendumuri în multe țări pentru a ratifica orice nouă cartă, modificarea tratatului este pur și simplu prea riscantă din punct de vedere politic.

UE va fi trecut de la globalizarea comerțului liber la un model economic mai protector și mai selectiv cu mult înainte de 2035, diversificându-și lanțurile de aprovizionare pentru energie, minerale și semiconductori departe de China și Rusia și verificând investițiile din motive de securitate.

Continentul va avea în continuare nevoie de Statele Unite ca superputere nucleară tutelară, dar atunci când vine vorba de furnizarea de forțe armate convenționale, va trebui să se descurce mai mult singur și să își asume mai multă responsabilitate pentru vecinătatea sa, deoarece Washingtonul se concentrează asupra Chinei.

Privind competiția economică, capacitatea UE de a-și impune normele și standardele asupra giganților digitali și noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, în care niciunul dintre principalii actori globali nu este european, pare  mai puțin plauzibilă.

În plus, fragmentarea tot mai mare a sistemelor politice europene, cu guverne mai slabe, inegalități sociale tot mai mari și opinie publică instabilă și eruptivă, reprezintă o provocare severă pentru o UE mai coerentă. Și în 2035, Europa va fi un continent îmbătrânit, cu deficit cronic de forță de muncă, care va inhiba creșterea și dinamismul economic.

Mai presus de toate, Europa viitoare trebuie să facă tranziția de la politica soft la hard power pentru a deveni un jucător global respectat.

 

Cocktail periculos, rețeta Big Tech: reclamele și chatboții

Atât Google, cât și Microsoft explorează modalități de a integra reclame în versiunile lor de ChatGPT. Ar trebui să ne pregătim cu toții pentru consecințe.

Pentru a se asigura că oamenii văd cât mai multă publicitate, ambele companii sunt stimulate să facă din instrumentele lor de chatbot o strategie care să creeze dependență.

Este același impuls care a împins platformele de social media să țină utilizatorii cu ochii lipiți de ecrane și a favorizat răspândirea dezinformării, precum și a problemelor de sănătate mintală.

Potrivit New York Times, Google se străduiește să dezvolte un motor de căutare complet nou, care să ofere o „experiență mai personalizată”, folosind inteligența artificială generativă, noua tehnologie de ultimă oră care stă la baza ChatGPT. Utilizează așa-numitele modele de limbaj care prezic secvențe de cuvinte pentru a oferi răspunsuri asemănătoare cu cele umane la întrebări.

Publicitatea va fi prezentă pe majoritatea platformelor. Facebook și Amazon se întrec, de asemenea, în a adăuga aceste instrumente de inteligență artificială la propriile servicii online.

De exemplu, Proiectul Magi al Google, o umbrelă pentru funcțiile de inteligență artificială generativă pe care le introduce în căutare, va menține reclamele în amestecul rezultatelor căutării. Orice interogare de căutare tranzacțională privind cumpărarea de bunuri va avea reclame pe pagina de rezultate.

Microsoft a precizat că robotul de chat Bing cu inteligență artificială va încorpora reclame sub formă de linkuri sponsorizate sau în rezultatele cumpărăturilor.

Nu este nimic ilegal cu astfel de reclame. Dar există ceva insidios în legătură cu modul în care stimulentele publicitare pot stimula dezvoltarea de software menit să-i țină pe utilizatori conectați la  aplicațiile lor toată ziua.

Companiile de social media au mai avut de-a face cu această problemă. Dezinformarea și problemele de sănătate mintală care sunt corelate cu timpul petrecut pe Facebook sau Instagram, de exemplu, provin în parte din faptul că aceste aplicații au fost concepute pentru o implicare maximă.

În timp ce modelul publicitar a făcut internetul gratuit și accesibil, a creat, de asemenea, un fel de dependență legalizată, în care oamenii sunt în mod constant atrași de conținuturi care le distrag atenția, finanțate prin bannere publicitare și pop-up-uri. Acesta este motivul pentru care „doom scrollling” poate fi atât de profitabil. Big Tech nu are interesul să schimbe o rețetă aducătoare de bani.

Mai mult, sosirea unor instrumente precum ChatGPT supraîncărca publicitatea datorită potențialului lor incredibil de convingere și manipulare.

În timp ce anunțurile din căutările Google sau de pe site-urile web sunt, în general, clar marcate, un răspuns conversațional din partea unui chatbot ar putea face mai probabil ca oamenii să accepte ceea ce văd în fața lor ca fiind „adevărul”, spune Sridhar Ramaswamy, fostul șef al departamentului de publicitate al Google și fondator al motorului de căutare rival Neeva. „Desigur, acest lucru poate duce la consecințe nefericite”.

 

HAOS la Guvern: PSD cere iar suspendarea importurilor din Ucraina. Răspunsul PNL-ului?

PSD a cerut Guvernului să elaboreze un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de cereale din Ucraina, ca soluție de rezervă în cazul în care măsurile promise de Comisia Europeană nu se vor concretiza „în timp util”.

PNL-iştii susţin că măsurile radicale nu vor rezolva criza cerealelor.

PSD cere reunirea premierilor din 5 state

PSD consideră că pentru rezolvarea problemelor generate de exporturile ucrainene este nevoie de o soluție comună, agreată la nivelul Uniunii Europene.

În acest sens, PSD salută propunerea vice-președintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, ca șefii guvernelor din cele cinci state afectate să adopte o poziție comună prin care să se activeze mecanismele europene speciale privind suspendarea acestor importuri.

Dacă însă această poziție comună nu se va contura într-un interval rezonabil, situația României va deveni deosebit de gravă în contextul în care celelalte state din regiune au luat deja măsuri unilaterale pentru interzicerea importurilor din Ucraina.

Prin urmare, Guvernul României va fi nevoit să adopte măsura suspendării importurilor până când Comisia Europeană va furniza un răspuns adecvat pentru rezolvarea acestei probleme”, au transmis social-democrații.

România a sprijinit cel mai mult Ucraina

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a comunicat într-un mesaj pe Facebook că fermierii români afectați de criza cerealelor vor primi sprijin european, iar acum nu este momentul să fie luate „soluții radicale”.

Peste jumătate din exporturile Ucrainei, respectiv peste 14 milioane de tone, au traversat teritoriul României, iar ţara noastră trebuie să mențină acest sprijin important, prin asigurarea culoarelor de tranzit pentru cerealele ucrainene către statele terțe, conform guvernanţilor din coaliţie.

VIDEO. Daea, în plină ședință de Guvern: Nu mă lăsaţi singur, fraţilor, că sunt multe puşti pe mine!/Răspunsul-fulger dat de Ciucă

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a asigurat atenția premierului și a colegilor din Guvern, după ce a făcut un apel să nu fie lăsat singur. Totul, în contextul subiectului momentului – cel al scandalului legat de cerealele din Ucraina.

Daea le-a cerut colegilor din Executiv joi, la începutul ședinței de Guvern de la Palatul Victoria, să nu-l lase singur „în luptă”.

Vă cer sprijin, stimaţi colegi, să nu mă lăsaţi în luptă singur! O pot duce, dar…”, a declarat Petre Daea, de față cu premierul Nicolae Ciucă și cu restul miniștrilor din Cabinet.

Presupun că până acum nu v-aţi simţit singur. Nici de-aci înainte, domnule ministru, nu o să fiţi singur. Nu vă lăsăm”, i-a răspuns premierul.

Păi să nu mă lăsaţi singur, fraţilor, că sunt multe puşti pe mine”, a completat rapid ministrul Petre Daea.

 

Ce i-a cerut Ciucă ministrului Agriculturii: „Daţi sarcină la un secretar de stat”

Premierul Ciucă l-a întrebat pe ministru despre grupul de lucru pentru strategia privind îmbunătăţirea procesului de producţie, pe termen lung, atât pentru producători cât şi fermieri, afirmând că îşi doreşte să aibă cât mai repede acest grup.

„Grupul de lucru, ştiţi cum e, să lucrezi. Dar dacă îl fac eu, că e grupul de lucru, şi el cântă la mandolină şi se uită pe pereţi, nu am avut timpul necesar şi liniştea sufletească”, a susținut ministrul Petre Daea, dând de înțeles că a fost când la moţiune în Parlament, când la televizor.

„Daţi sarcină la un secretar de stat să constituie grupul de lucru”, i-a cerut premierul ministrului Daea, șeful Guvernului adăugând că vrea să îi fie prezentată vineri componenţa lui.

Ungaria va permite tranzitul cerealelor din Ucraina. Ce condiții impune guvernul de la Budapesta

Ungaria va permite în continuare tranzitul cerealelor din Ucraina, asigurându-se însă că plecarea acestor livrări se face „într-o manieră controlată”, a declarat miercuri seara ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, la finalul discuţiilor care au avut loc la Bruxelles.

Istvan Nagy a precizat că se poartă discuţii cu privire la alte produse asupra cărora ar putea fi extinsă actuala interdicţie de import, pe lângă grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, potrivit presei maghiare.

Uniunea Europeană pregătește restricții la importurile de cereale din Ucraina

Comisia Europeană a anunţat miercuri că va adopta, în regim de urgenţă, „măsuri preventive” la grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui şi rapiţă, ca urmare a unei plângeri comune formulate la finele lunii martie de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.

Această plângere a fost urmată, săptămâna trecută, de decizia Poloniei şi Ungariei de a interzice unele importuri de produse agricole din Ucraina. Alte state din Europa de Est au anunţat că analizează şi ele acţiuni similare.

„Pentru Ungaria, a meritat să adopte o acţiune fermă şi să protejeze interesele fermierilor ungari”, a spus Istvan Nagy, făcând referire la interdicţia adoptată de autorităţile de la Budapesta, adăugând că măsura a forţat Bruxellesul să acţioneze.

Din cauza unor blocaje logistice şi a distanţelor mai scurte, milioane de tone de cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, ajung în ţările vecine, reducând preţurile şi vânzările pentru fermierii din aceste ţări.

În aceste condiţii, au crescut nemulţumirile în rândul fermierilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la valul de importuri de cereale ieftine din Ucraina, scutite de taxe vamale până în luna iunie 2024.

Profesoară din Lugoj, condamnată la închisoare pentru că a bătut un elev. Ce sentință au anunțat judecătorii

8

O profesoară de la Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu” din Lugoj a fost condamnată la nouă luni de închisoare, după ce, în urmă cu câţiva ani, a bătut un elev, relatează publicația locală Lugojinfo.ro.

Sentinţa, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, este definitivă.

Pedeapsa a fost majorată de la 4 la 9 luni de închisoare

Potrivit sursei citate, profesoara a fost condamnată la sfârşitul lunii trecute, însă surprinzător, ea încă preda. Profesoara, care preda educaţie fizică şi sport, a fost condamnată definitiv pentru purtare abuzivă, de către Curtea de Apel Timişoara, care a majorat pedeapsa iniţială stabilită de Judecătoria Timişoara de la patru luni de închisoare la nouă luni.

La momentul comiterii faptei, profesoara activa la un liceu din Recaş, instanţa reţinând că aceasta a lovit copilul, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale.

„Gravitatea faptei rezultă din faptul că inculpata era cadru didactic la data comiterii faptei, având în supraveghere o clasă de elevi minori (clasa a V-a), cu ocazia desfăşurării orei de educaţie fizică. Chiar dacă copilul era neastâmpărat sau i s-a adresat cu injurii, aceasta nu ar fi trebuit să aibă un comportament violent, constând în lovirea persoanei vătămate cu mâinile şi cu o pompă de umflat mingi în zona gâtului, ţinând cont de diferenţa de vârstă dintre inculpată şi persoana vătămată, de putere între persoanele implicate, precum şi de ascendentul pe care îl avea inculpata asupra minorului, fiind profesoara acestuia de educaţie fizică şi sport. Totodată, Curtea reţine că pe lângă vătămările şi leziunile fizice, persoana vătămată minoră a suferit vătămări de natură psihică, emoţională, în condiţiile în care a fost agresată fizic în public, în faţa tuturor colegilor de clasă, încercând un sentiment de umilinţă şi ruşine”, au precizat magistraţii în motivare.

Judecătorii au decis amânarea aplicării pedepsei de nouă luni închisoare, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani.

Imagini rare și foarte simpatice! Pui de mistreț filmați mergând prin zăpadă, într-o pădure din România – VIDEO

2

Imagini inedite, cu mai mulți pui de mistreț, au fost filmate într-o pădure din România, mai exact din județul Suceava.

Si au fost făcute publice recent de Romsilva. În înregistrarea video pot fi văzuți cinci mistreți mititei care merg prin zăpada mai înaltă ca ei, pe o potecuță care le permite să înainteze fără prea mari dificultăți.

„Cinci godaci de mistreț, simpatici foc și cu râtul alb de zăpadă, surprinși de colegul nostru Adi Luca într-o pădure administrată de Romsilva-Ocolul Silvic Putna din cadrul Direcției Silvice Suceava.

Arealul mistreţului în România este larg răspândit, trăind în zona de câmpie, în Delta Dunării şi până în zona de munte”, explică miercuri reprezentanții Romsilva, într-o postare pe pagina de Facebook a Regiei Naționale a Pădurilor.

Romsilva – Directia Silvica Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270 de mii de hectare păduri de stat, punctează aceeași sursă.

Căprioare filmate traversând o șosea din județul Suceava

Și nu sunt singurele imagini inedite surprinse recent, în care apar animale care trăiesc, de obicei, în păduri. Nu mai puțin de șapte căprioare au fost filmate la marginea unei comune din județul Suceava, în timp ce treceau strada, anunță joi știrileprotv.ro.

După ce au traversat șoseaua, animalele s-au îndreptat către un teren agricol din apropierea carosabilului. Cel mai probabil, căprioarele voiau să ajungă în pădurea din apropiere.

Schimbări la obținerea permisului de conducere. Examinatorii nu vor mai fi cadre MAI

6

Schimbări importante la obținerea permisului de conducere, în special în ceea ce privește examinatorul.

O propunere legislativă depusă în Parlament prevede schimbări importante la obținerea permisului de conducere.

Polițistul va sta pe bancheta din spate

În primul rând, instructorul va fi cel care va sta, în timpul examenului practic, în dreapta elevului. Polițistul va fi și el prezent în mașină, dar va sta pe bancheta din spate.

În al doilea rând, examinatorii nu vor mai fi cadre MAI, vor fi civili, asta pentru a mai reduce din deficitul de polițiști care a dus la programarea examenelor practice la 6 luni după examenul teoretic, scriu jurnaliștii de la EVZ.

În plus, prin înlocuirea polițistului cu instructorul, se dorește reducerea stresului la care este supus elevul în timpul examinării.

Codul Rutier a fost supus unor modificări care au intrat în vigoare începând cu data de 17 februatie 2023.

Cum s-au răzbunat doi turiști pe gazda lor Airbnb. Proprietarul s-a ales cu o factură colosală, după ce aceștia au lăsat lumina, apa și gazul deschise timp de 25 de zile

Proprietarul unei vile pe care a închiriat-o pe Airbnb unor turiști chinezi s-a trezit cu o factură de 1.570 de dolari la gaze și apă.

Cuplul care închiriase casa s-a răzbunat lăsând robinetele de apă și gazul deschise timp de 25 de zile, pentru că nu a putut putut anula rezervarea, relatează The Independent.

Turiștii s-au răzbunat pentru că n-au putut anula rezervarea

Turiștii chinezi au închiriat o casă din Seul, Coreea de Sud, pentru 25 de zile. Și-au dat seama abia după ce au plătit că nu era situată în centrul orașului, ci la periferie. Potrivit gazdei, care a fost identificat doar ca domnul Lee, turiștii l-au contactat și l-au întrebat dacă există camere de supraveghere pe proprietate.

Lee le-a spus că nu are camere, așa că turiștii au intrat și în casă și au aprins luminile, robinetele de apă și de gaz și au pornit aparatele electrice. Nici măcar nu au locuit acolo, ci au călătorit prin Coreea de Sud.

Au stat în vilă doar 25 de minute în 25 de zile

S-au întors la cazarea de pe Airbnb doar de cinci ori în 25 de zile, rămânând acolo doar câte 5 minute de fiecare dată. Lee a descoperit că a are o problemă abia după ce cuplul a plecat, iar compania de gaz l-a contactat în legătură cu o creștere semnificativă a consumului, temându-se că ar putea fi vorba despre o scurgere de gaze.

Când gazda s-a dus la vilă, a găsit-o goală, cu ferestrele deschise și gazul pornit. A primit o factură de 116 de dolari la apă și electricitate, o factură de gaz de 730 de dolari și 728 de dolari pentru „cheltuieli diverse”. Cuplul a consumat peste 120.000 de litri de apă în această perioadă.

Șocant! Bărbat înjunghiat cu o foarfecă, în urma unui conflict în centrul Timișoarei

0

Un episod șocant a avut loc recent în zona centrală a Timișoarei. Un bărbat a fost înjunghiat cu o foarfecă. Agresorul a fost depistat de polițiștii locali.

Sesizarea care a pus în alertă polițiștii locali timișoreni a venit miercuri seară târziu.

Reprezentanții legii au mers la fața locului, unde l-au găsit pe bărbatul de 37 de ani care avea o plagă înjunghiată la nivelul capului. Acesta ar fi fost rănit cu o un obiect ascuțit, respectiv cu o foarfecă.

sursa foto: Facebook/Directia Generala Politia Locala Timisoara

„A scos o foarfecă și l-a lovit în cap”

Polițiștii locali aflați în zona centrală a orașului au fost sesizați aseară, în jurul orei 23, că mai multe persoane au un conflict pe tronsonul ce leagă străzile Mihai Eminescu cu C.D. Loga. Deplasându-se la fața locului, au depistat trei persoane, din care una prezenta o plagă înjunghiată la nivelul capului.

Cei trei, doi bărbați și o femeie, sunt din Timișoara și Iași. Unul dintre bărbați, în vârstă de 46 de ani, l-ar fi înjunghiat cu un obiect ascuțit, pe iubitul femeii, în vârstă de 37 de ani. Bărbatul a declarat că celălalt l-ar fi agresat în zona Piatra Craiului și că atunci a scos o foarfecă și l-a lovit în cap, după care a fugit spre locul în care a și fost reținut de polițiștii locali”, a transmis Poliția Locală Timișoara, joi, 20 aprilie, într-un comunicat.

A fost chemată o ambulanță

La fața locului au intervenit și cadrele medicale. Și asta după ce a fost solicitat un echipaj al Ambulanței pentru acordarea de îngrijiri medicale.

„Cei în cauză au fost predați pe bază de proces-verbal polițiștilor de la Secția 1 pentru continuarea cercetărilor”, a mai transmis Poliția Locală Timișoara.

Așadar, rămâne ca oamenii legii să stabilească, în urma cercetărilor pe care le vor face, condițiile exacte care au dus la producerea acestui incident grav.

Revin ploile după un weekend cu soare! Cum va fi vremea săptămâna viitoare

0

Deși ne așteaptă un weekend cu soare și temperaturi normale apropiate de media acestei perioade calendaristice, vremea se va strica din nou încă de la începutul săptămânii viitoare.

Vremea se va ameliora în weekend, iar ploile vor lua o pauză în mare parte din țară. Săptămâna viitoare însă, temperaturile vor scădea din nou, iar în unele zile ne putem aștepta la ploi, averse și furtuni.

Temperaturi scăzute și ploi în majoritatea regiunilor, săptămâna viitoare

Astfel, sfârșitul acestei săptămâni va aduce temperaturi mai mari decât cele înregistrate în ultima perioadă, iar ploile vor lua o pauză în mare parte din țară.

Totuși, săptămâna viitoare, temperaturile vor scădea din nou, iar în unele zile ne putem aștepta la ploi, averse și furtuni.

Conform Antena 3 CNN, Temperaturile vor crește treptat, fiind apropiate de valorile specifice acestei perioade, cu maxime cuprinse între 15 și 22 de grade. Nopțile și diminețile vor fi răcoroase, fiind înregistrate minime sub 10 grade.

Pentru ziua de luni sunt așteptate ploi și averse îndeosebi în regiunile vestice, care ulterior se vor extinde și în restul teritoriului. Local, aversele vor fi însoțite de descărcări electrice, iar izolat vor fi posibile și căderi de grindină, de dimensiuni mici.

Eclipsa hibridă de soare din 20 aprilie 2023. Imagini spectaculoase / S-a văzut doar din două locuri de pe Glob – VIDEO

Astronomi profesionişti şi cosmologi amatori s-au adunat, joi, într-o parte îndepărtată a Australiei de Vest, pentru a asista la o eclipsă totală, în timpul căreia Luna a eclipsat Soarele timp de 58 de secunde.

De asemenea, a fost vizibilă în întregime în Papua de Vest şi Timorul de Est.

Eclipsa, văzută în zone oceanice izolate din Asutralia

Eclipsa totală de soare din 20 aprilie 2023 este a doua din acest an, și cea mai spectaculoasă, pentru că are anumite particularități.

La ora locală 11.29 (04.36, ora României), aproximativ un minut, o umbră negativă a atins Pământul, datorită eclipsei hibride solare din această dimineață.

Eclipsa hibridă se transformă dintr-o eclipsă totală într-una inelară, în formă de inel, pe măsură ce umbra Lunii se deplasează pe suprafața Pământului.

 

La celălalt capăt al continentului, la Sydney, eclipsa a fost doar parţială, cu mai puţin de 20% din suprafaţa Soarelui blocată de Lună. Eclipsa se va sfârși în jurul orei 09.59, ora României.

Ultima eclipsă solară hibridă a avut loc în 2013, va avea loc în 2031. Ulterior, omenirea va putea vedea acest fenomen în data de 23 martie 2164.

Securitatea energetică a României, asigurată prin noul parteneriat TRANSGAZ- E.ON

0

Transgaz și E.ON au încheiat un parteneriat de colaborare pentru consolidarea securității energetice a României, în contextul tranziției către energia verde, transmite joi compania condusă de către Ion Sterian.

„Companiile Transgaz și E.ON România au semnat astăzi, 20 aprilie, la București, un „Memorandum de Înțelegere” prin care își propun să colaboreze pentru consolidarea securității energetice a României, prin alinierea și corelarea strategiilor de dezvoltare a infrastructurii de gaze naturale în direcția prevederilor Pactului Verde European și a celorlalte prevederi legislative europene din domeniu.

Memorandumul prevede colaborarea punctuală pe mai multe coordonate și subliniază interesul companiilor pentru dezvoltarea de noi direcții de cooperare prin identificarea și implicarea în proiecte de interes comun, în scopul dezvoltării și transformării infrastructurii de transport și de distribuție a gazelor naturale pentru a deservi pe termen lung consumatorii cu energie fără emisii poluante”, se precizează într-un comunicat de presă.

Sterian: Transgaz a dovedit că e capabil să implementeze proiecte de investiții complexe

Ion Sterian, directorul general al Transgaz (sursa foto: cnr-cme.ro)

Directorul general al Transgaz a subliniat, în acest context, că ambele companii pot genera împreună „simbioza” care să consolideze securitatea energetică a României.

„SNTGN Transgaz s-a aflat mereu în avangarda dezvoltării securității energetice a României. Am reușit acest lucru prin proiectele de interconectare, prin parteneriatele încheiate, prin dezvoltările SNT. Am fost din timp atenți la implicațiile pe care Pactul Verde European și noii combustibili le vor avea asupra sectorului energetic european. De aceea am și decis să încheiem acest parteneriat de colaborare cu E.ON, pentru că împreună putem genera simbioza care să consolideze securitatea energetică a României. Transgaz a dovedit că este capabil să implementeze proiecte de investiții complexe, de importanță majoră, în condiții de eficiență economică și siguranță operațională. Prin proiectele viitoare ne vom continua misiunea asumată cu aceeași responsabilitate pentru performanță, competitivitate și pentru dezvoltare sustenabilă a sectorului energetic românesc”, a declarat Ion Sterian, director general Transgaz.

La rândul său, Volker Raffel, CEO E.ON România, a precizat: „Dorim să aducem know-how-ul pe care grupul E.ON îl are la nivel european împreună cu cel al Transgaz pentru dezvoltarea tehnologiilor și a unei infrastructurii naționale reziliente, pregătită pentru provocările viitorului. Împreună cu infrastructura existentă de gaze naturale, tranziția la energia curată poate fi mult mai eficientă din punct de vedere al costurilor, iar beneficiile pentru consolidarea securității energetice pe termen lung sunt evidente”.

Două obiective importante vizate

Conform comunicatului de presă, două dintre obiectivele vizate prin document sunt definirea unui plan de acțiune comun în vederea consolidării și extinderii infrastructurii de gaze naturale în acord cu decizia strategică de a considera gazele naturale drept combustibil de tranziție și accelerarea cercetării rolului pe care infrastructura națională de gaze naturale îl deține în acomodarea gazelor verzi și, în special a hidrogenului, prin schimb de informații de interes.

„Alte direcții sunt elaborarea de propuneri comune către ANRE pentru emiterea de reglementări tehnice specifice în domeniul hidrogenului și a amestecurilor de gaze combustibile și stabilirea criteriilor pentru dezvoltarea infrastructurii dedicate hidrogenului pe teritoriul României, în scopul definirii viitoarelor coridoare de transport și distribuție”, se menționează în același comunicat.

A murit Moonbin. Starul K-pop avea doar 25 de ani (VIDEO)

O veste șocantă a lovit lumea muzicală sud-coreeană. Un tânăr artist a părăsit lumea celor vii la doar 25 de ani.

Starul K-pop Moonbin a murit la vârsta de 25 de ani, a anunțat casa sa de discuri, potrivit site-ului BBC. Era membru al trupei Astro.

Tânărul a fost găsit miercuri seară de către managerul său, în apartamentul din Seul în care stătea, a transmis presa sud-coreeană, citând poliția.


Prima ipoteză în cazul morții tânărului

„Se pare că și-a luat viața”, a precizat poliția, cu mențiunea că se va face o autopsie pentru a stabili cauza exactă a morții.

Moonbin „a părăsit în mod neașteptat lumea noastră și a devenit o stea pe cer”, a transmis casa de discuri Fantagio.

Până să se alăture trupei Astro, în 2016, la vârsta de 18 ani, Moonbin a lucrat ca actor și model.

Sora lui Moonbin, Moon Sua, este și ea cântăreaţă K-pop, ea făcând parte din grupul de fete numit Billlie.

 

Robert Kennedy Jr. și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. Ce șanse are nepotul lui JFK

Robert Kennedy Jr., nepotul preşedintelui american John F. Kennedy, cel care a fost asasinat în 1963, a anunţat, miercuri, că este candidat la alegerile prezidenţiale din SUA din 2024.

„Îmi anunţ candidatura la învestitura democrată”, a afirmat sexagenarul, ale cărui şanse de reuşită sunt limitate, în faţa a peste 500 de susţinători ai săi din Boston.

Robert Kennedy Jr. candidează din partea democraților

Kennedy jr și-a folosit discursul de lansare a campaniei pentru a critica închiderea școlilor și a afacerilor în timpul pandemiei de COVID, angajându-se să „elimine diviziunile” care afectează SUA, spunând în cele din urmă „adevărul poporului american”, notează CNN.

Avocat specializat pe probleme de mediu, el este cunoscut încă din 2005 pentru propagarea unor teorii ale conspiraţiei privind vaccinurile, legând în special autismul de una dintre componentele unor vaccinuri.

Șanse minime pentru Robert Kennedy Jr.

La mitingul, desfăşurat în statul Massachusetts – fieful familiei Kennedy – Robert Kennedy Jr. s-a angajat să elimine diviziunile care afectează Statele Unite, spunând în cele din urmă adevărul poporului american.

Robert Kennedy Jr., de 69 de ani, este unul dintre puţinii candidaţi care s-au alăturat oficial taberei democrate, aşteptând decizia preşedintelui Joe Biden. În vârstă de 80 de ani, liderul de la Casa Albă susţine că intenţionează să candideze pentru un al doilea mandat, dar nu şi-a oficializat încă intrarea în campanie.

Carnagiu la împărțirea ajutoarelor. Bilanț tragic: 85 de morți și peste 300 de răniți în busculată

Cel puţin 85 de persoane au fost ucise şi peste 320 au fost rănite într-o busculadă petrecută în Yemen, în timpul unei acţiuni caritabile.

Incidentul a avut loc, miercuri, 19 aprilie, în Sanaa, capitala Yemenului, când sute de persoane s-au adunat pentru a primi ajutor financiar într-un eveniment organizat de comercianți cu câteva zile înainte de finalul Ramadanului.

Femei și copii se numără printre decedați

Acțiunea a fost organizată miercuri seara la o școală din capitala Yemenului. „Femei și copii se numără printre decedați”, a declarat un oficial de securitate Houthi.

Imagini video de pe rețelele de socializare arată scene haotice după incidentul din zona Bab-al-Yemen a orașului.

Agenția de presă Reuters raportează că sute de oameni s-au înghesuit în școală pentru a primi donații care s-au ridicat la aproximativ 9 dolari (7 lire sterline) de persoană, notează și BBC.

Agenția de presă Associated Press citează doi martori oculari care au spus că luptătorii Houthi au tras în aer, într-o încercare de a controla mulțimea, aparent lovind un fir electric care a dus la o explozie. Acest lucru a provocat panică, iar aici s-a produs busculada.

Un videoclip postat de televiziunea Houthi pe Telegram arăta o mulțime de oameni care se îngrămădeau, unii țipând și încercând să iasă din mulțime. Personalul de securitate s-a luptat să împingă oamenii înapoi și să controleze mulțimea.