Mai mulți avocați de top din Europa au luat la puricat sancțiunile impuse de UE și SUA împotriva miliardarilor ruși. Dezbaterile pe temă, așa cum am mai scris, nu atacă demersul în sine, ci eficiența sancțiunilor, precum și legalitatea acestora. Experții juridici susțin că steagul statului de drept pe care îl flutură Uniunea Europeană nu prea stă în picioare.
Mai mulți afaceriști ruși au început să se adreseze Justiției cu privire la sancțiunile occidentale. Contestarea introducerii pe listele de sancțiuni ale UE sau SUA scoate la iveală multe inadvertențe juridice, lipsă de transparență și, de multe ori, împiedicarea dreptului la apărare. Avocații contactați de „sancționați” s-au trezit, în multe situații, cu mâinile legate.
Recuperarea activelor înghețate, în ceață
În cadrul unei dezbateri pe tema sancțiunilor, organizată la Bruxelles, specialiștii în drept internațional au întors pe toate fețele legalitatea și eficiența măsurilor luate împotriva Rusiei. Avocatul Dominique Grisay a arătat în cadrul prezentării câteva cazuri ambigue de sancționare, punctând faptul că reglementările privind aplicarea sancțiunilor nu au nicio prevedere. „La articolul 2 din Regulamentul privind sancțiunile se arată ce poate fi confiscat: toate fondurile, acțiunile și obligațiile, resursele aparținând persoanelor aflate pe lista de sancțiuni. Ulterior sunt prezentate cazurile în care diferite sume specifice pot fi dezghețate la cerere și utilizate pentru reconstrucția Ucrainei. Însă nu există nicio reglementare referitoare la modul de recuperare a activelor confiscate persoanelor/companiilor care NU se află pe lista de sancțiuni. Chestiunea complicată este că la nivel de regulament european nu există norme care să arate cum se pot debloca aceste bunuri și că aceasta ar fi reglementată la nivelul statelor membre. Așadar, ar trebui să existe o precedură clară care să indice cum se dezgheață aceste active. Însă nici la nivel european nu există proceduri specifice pentru această situație (cazul persoanelor care nu se află pe lista de sancțiuni), iar persoanele în cauză trebuie să apeleze la aceeași procedură ca și în cazul celor care se află pe lista de sancțiuni”, a arătat avocatul Dominique Grisay.
Mama șefului Wagner a câștigat în Justiție, dar doar pe hârtie
Ce este, totuși, de făcut din punct de vedere al avocaților care își apără clienții în astfel de situații? Dominique Grisay spune că ar trebui urmată o procedură administrativă specifică fiecărui stat membru și adresată Trezoreriei. În acest moment este o procedură fără audiere și în care petentul nu poate verifica în nicio etapă care este stadiul solicitării sale…
Grisay dă exemplul Belgiei, unde, spune el, administrația merge extrem de prost. Dar avocatul este cel care poate verifica. Avocatul Dominique Grisay analizează, spre exemplificare, cazul mamei șefului Wagner. Violetta Prigozhina este mama lui Yevgeny Prigozhin și proprietara Concord Management and Consulting LLC, care aparține grupului Concord, fondat și deținut până în 2019 de fiul ei. Ea este proprietara altor companii cu legături cu fiul său. Este asociată cu Yevgeny Prigozhin, considerat responsabil pentru desfășurarea mercenarilor Grupului Wagner în Ucraina, și beneficiar de contracte publice mari cu Ministerul rus al Apărării în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și ocuparea Ucrainei de Est de către separatiștii susținuți de Rusia. Mama șefului Wagner a contestat în Justiție introducerea sa pe lista de sancțiuni. În urma constestării, o instanță a considerat că, deși este adevărat că fiul său este vinovat de încălcarea integrității teritoriale, suveranității Ucrainei, includerea sa pe lista de sancțiuni are ca singură bază, legătura sa de rudenie cu acesta. Cazul Violettei Prigozhina poate fi considerat un precedent și poate fi utilizat și în alte spețe ca jurisprundență. Deși instanța a dat o decizie prin care femeia a fost eliminată de pe lista de sancțiuni, normal ar fi fost ca activele sale înghețate să fie deblocate. Dar acest lucru nu se întâmplă. „Aceasta este o situație generală, pe care avocații trebuie s-o urmărească: din moment ce persoana a fost scoasă de pe listă, ar trebui să înceapă imediat procedura de eliberare a activelor, însă acest lucru nu se întâmplă”, a punctat Grisay.
Nu ești pe lista de sancțiuni, dar banca ta este. Adio bani din conturi!
Un alt aspect juridic ce dă mari bătăi de cap avocaților este incoerența prevederilor potrivit cărora se pot bloca activele unei persoane chiar dacă nu se află pe lista de sancțiuni. „O persoană sau o companie nu este pe lista de sancțiuni însă are activele blocate pentru i-a dat în custodie activele altcuiva care este pe listă, sau le-a depus într-o bancă rusească. Care sunt activele care pot fi înghețate: fonduri, proprietăți, acțiuni, obligațiuni, conturi, cash. În Belgia au existat numeroase îngrijorări referitoare la obligațiuni, pentru că în această țară se învestește masiv în obligațiuni. Situații: Astfel, există posibilitatea ca o bancă rusească, care nu se află pe lista de sancțiuni, să cumpere diferite obligațiuni. În Rusia există procedura ca banca să transmită aceste obligațiuni spre depozit către banca Rusiei care, la rândul ei, are un contract de depozit cu o entitate tip NSD, aceasta din urmă transmite obligațiunile în Belgia. NSD fiind pe lista de sancțiuni, activele devin imediat indisponibile. Nici cilentul și nici banca nu sunt pe lista de sancțiuni. Clientul unei astfel de bănci cumpără obligațiuni și i le transmite băncii pentru a i le păstra. Banca aplică aceeași procedură pe care o avea și până acum, așa că trimite obligațiunile către banca Rusiei și de aici la NSD și astfel ajung obligațiunile în Belgia. Așadar sunt sechestrate bunurile unui client și a unei bănci care nu se află pe lista de sancțiuni. Clientul nu este pe lista de sancțiuni, însă banca sa este. El cumpără acțiuni/obligațiuni prin aceasta bancă a sa. Activele devin imediat indisponibile pentru că urmează aceeași procedură. Există sume foarte mari blocate în acest fel”, a explicat avocatul Dominique Grisay.
