Loredana. Singura care mai „mișcă” în showbiz
Horoscop 10 mai 2023 – Aveți tendința să vă implicați
BERBEC
Poate primiți un bonus pentru o treabă făcută sau cineva vă propune să câștigați bani cu o activitate în plus. Acesta este un moment bun pentru a vă examina conturile și a vă reorganiza bugetul. Astăzi partenerul tău îți poate propune o ieșire romantică.
TAUR
Vă sunt prezentate astăzi opțiuni bune pentru a face schimbări în domeniul profesional. De asemenea, vă aflați într-un moment bun de relație socială. În domeniul sentimental, comunicarea cu persoana de lângă tine eșuează zilnic…
GEMENI
Dacă ești atent astăzi la ceea ce se spune în jurul tău, vei afla că una din cunoștințele tale este căutată să participe la un proiect important. Chiar dacă nu aveți contact direct, nu vă lipsesc resursele. În dragoste, pot apărea și planuri mari!
RAC
Datorită caracterului tău emoțional, trebuie să te întorci din când în când, la origini, să-ți amintești tot ce ți-a influențat viața, oamenii, peisajele, situațiile … Dacă astăzi trebuie să alegeți între două propuneri pentru a ieși în seara asta, alegeți-o pe a doua.
LEU
Te așteaptă o zi bună în care, datorită talentului tău de comunicare, vei face ca ideile și propunerile tale să predomine. De asemenea, puteți ajuta pe cineva apropiat care trece printr-o criză. Îl vei face să depășească sentimentul de vinovăție și el îți va mulțumi zilnic.
FECIOARA
Dacă v-ați gândi să revendicați ceva, acesta este un moment bun pentru a o face. Și dacă sunteți responsabil de propria afacere, astăzi poate apărea o idee care vă înmulțește profiturile. Fii atent la conversațiile din jurul tău, pentru că te pot inspira.
BALANTA
Dacă simți că munca ta de zi cu zi te plictisește, oprește-te și gândește-te la ce s-a schimbat, astfel încât ceva care te entuziasmează astăzi să fie perceput în acest fel. Este posibil să fi avut chiar șansa de a schimba slujbele și de a le refuza.
SCORPION
Veți avea astăzi ocazia să prosperați, să avansați în domeniul profesional, așa cum vă așteptați, dar trebuie să continuați să faceți toate eforturile pentru acest lucru. Dacă te relaxezi acum, alții ar putea culege roadele muncii tale atât de mult timp. Depinde de tine să lupți sau să-ți lași recompensa să scape.
SAGETATOR
Astăzi, probabil, ați apreciat mai bine ceea ce aveți deja zilnic și acum vă este greu să luați o decizie. Nu te gândi doar la ceea ce câștigi în aspectul material, gândește-te și la dorințele tale și la visele tale. Mai presus de toate, nu acționa din impuls…
CAPRICORN
Deși în fiecare zi chiar vrei să schimbi anumite lucruri care nu-ți plac la nimic din jurul tău, ar trebui să aștepți și să reflectezi. Poate că unele știri la locul de muncă te-au făcut să te simți copleșit, dar este doar o problemă care va trece în curând.
VARSATOR
În ultimul timp, ai tendința spre nostalgie, la ceea ce ar fi putut și nu a fost, ceva care te poate răni enorm zilnic. Dacă astăzi cineva de încredere îți cere un împrumut, nu fi zgârcit și ajută acolo unde poți. Această persoană are într-adevăr probleme serioase.
PESTI
Se apropie o perioadă de prosperitate și poate are legătură cu această nouă viziune pe care o veți descoperi acum. O zi excelentă pentru cei care dezvoltă activități legate de comerț. În dragoste, dacă vrei să reușești, primul lucru este să îți recâștigi încrederea în tine.
Fiul lui Nicolae Guță, bătut şi tâlhărit pe stradă! Victima a ajuns la spital
Fiul în vârstă de 36 de ani al lui Nicolae Guță a fost lovit și tâlhărit pe o stradă din Petroșani. Victima a ajuns la spital pentru a primi îngrijiri.
Băiatul manelistului a spus că i s-a furat o sumă de bani, însă nu știe exact cât avea la el.
Îl cunoştea pe atacator „din vedere”
Fiul lui Guţă se deplasa pe stradă când a fost atacat de un bărbat pe care susține că îl cunoștea din vedere și care i-a luat suma de bani pe care o avea asupra sa. Fiul lui Guță a ajuns la spital.
Oamenii legii au întocmit dosar penal și continuă cercetările.
„În data de 6 mai a.c., în jurul orei 18.30, Poliția Municipiului Petroșani a fost sesizată cu privire la faptul că un bărbat, de 36 de ani, din Petroşani, a fost lovit de un tânăr, pe care îl cunoaşte din vedere, în timp ce se afla pe o stradă, din municipiul Petroșani.
Bărbatul a fost transportat la o unitate medicală, din Petroșani, pentru acordarea de îngrijiri de specialitate, ulterior relatând poliţiştilor faptul că i-ar fi dispărut o sumă de bani, pe care îi avea asupra sa (neștiind exact valoarea sumei).
În cauză, poliţiştii au întocmit dosar penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovirea sau alte violențe și furt, cercetările continuând pentru stabilirea stării de fapt și luarea măsurilor legale„, conform unui comunicat.
UE n-are curajul să se pună cu Rusia și țintește jucători mici. “Pistolul nici măcar nu este încărcat”
Țările din Asia Centrală, cum ar fi Uzbekistanul și Kazahstanul, sunt primele ținte probabile ale unei noi propuneri radicale a UE pentru a împiedica Rusia să încalce sancțiunile prin importul de componente de înaltă tehnologie înlesnit de vecinii săi.
Politico susține că blocul comunitar se îndreaptă spre cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și, pentru prima dată, propunerea sa va include contramăsuri împotriva țărilor care ajută Moscova să evite embargoul comercial impus de Bruxelles.
China și Turcia sunt națiunile cel mai des creditate ca fiind cele care au aruncat Rusiei un colac de salvare economică – dar diplomații UE au avertizat – era de mirare să fie altfel – că Ankara și Beijingul nu sunt țintele lor imediate și că măsurile împotriva unor parteneri comerciali geostrategici atât de importanți sunt inadecvate.
Comisia Europeană dorește să vizeze „persoanele și entitățile care eludează măsurile restrictive ale Uniunii prin activități care au ca scop sau rezultat zădărnicirea interdicțiilor prevăzute în aceste măsuri”. Este vorba, de exemplu, de societăți stabilite în țări terțe, care obțin bunuri care fac obiectul restricțiilor de la companii stabilite în Uniune și care sunt apoi furnizate Rusiei, direct sau prin intermediari.”
Statele UE nu se așteaptă la un acord privind noul pachet de sancțiuni până săptămâna viitoare. Dar multe țări europene se tem că Bruxelles-ul riscă să deschidă o cutie a Pandorei cu această propunere.
Prin stabilirea principiului conform căruia țările care încalcă sancțiunile UE, în mod deliberat sau nu, ar putea fi vizate, inițiativa deschide posibilitatea ca și alte națiuni, precum Turcia sau China, să fie următoarele în linia de tragere.
Un diplomat al UE care dorea o poziție mai dură față de țintele mai mari a declarat că „spera să aibă un pistol încărcat pe masă, dar în momentul de față pistolul nici măcar nu este încărcat”.
În timp ce Comisia crede că amenințarea de a pedepsi țările din Asia Centrală va fi suficentă pentru a le schimba comportamentul, un alt diplomat a avertizat că Europa „ar trebui să se asigure că este pregătită să ducă la îndeplinire o amenințare înainte de a o face”.
Bruxelles-ul “trebuie să găsească un echilibru între reprimarea eludării sancțiunilor și menținerea legăturilor economice cu parteneri comerciali cheie precum Turcia sau China”.
Beijingul s-a opus deja categoric unei măsuri separate a UE din cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni, care vizează șapte companii chineze suspectate că trimit bunuri interzise în Rusia, fie direct, fie prin intermediari.
Această vizare directă a celor șapte companii este distinctă de măsura mai amplă de eludare propusă pentru a întocmi liste specifice de produse care nu ar trebui să fie vândute din Europa către companii din țările vecine Rusiei, care nu a fost încă aprobată.
Până la urmă, UE se complică: nu reușește să destrame plasa de interese a Rusiei cu țările vecine și riscă să-și strice relațiile cu jucători mari, precum China și Turcia.
Cu cât ar putea fi vândută cea mai valoroasă colecție privată de bijuterii
Colecția de bijuterii a defunctei miliardare austriece Heidi Horten, cea mai mare și mai valoroasă colecție de acest fel din lume care a ajuns la licitație, ar putea fi vândută cu peste 150 de milioane de dolari, a anunțat casa Christie’s.
Printre cele 700 de bijuteriile din colecţie, obţinute de la începutul anilor ’70 şi până la moartea proprietarei, anul trecut, se numără şi peste 100 de piese Bulgari.
De asemenea, este evidențiat colierul cu diamante de 90 de carate „Briolette of India” de Harry Winston și inelul cu diamante și rubin „Sunrise Ruby”( Cartier), a cărui valoare este estimată la 20 de milioane de dolari.
Potrivit Reuters, licitația ar putea să depăşească încasările obţinute de Christie’s în 2011 după vânzarea colecţiei ce i-a aparţinut lui Elizabeth Taylor şi respectiv încasările obţinute în 2019 în licitaţia Maharajas & Mughal Magnificence – singurele două colecţii de bijuterii vândute cu peste 100 de milioane de dolari fiecare.Încasările vor reveni Fundaţiei Heidi Horten, care susţine cauze caritabile în domeniile sănătăţii şi protecţiei copilului.
Înainte de a accepta să scoată colecția la licitație, Christie’s “a luat în considerare” practicile de afaceri ale primului soț al lui Heidi Horten, magnatul german cu afaceri în domeniul magazinelor universale Helmut Horten, care în perioada nazistă “a cumpărat afaceri ale evreilor ce au fost vândute sub constrângeri”.
„Ceea ce este important este că am fost complet transparenţi”, a precizat Rahul Kadakia, şeful departamentului vânzărilor inernaționale de bijuterii din cadrul Christie’s. „Vindem această colecţie cu identitatea ei asociată numelui Horten. Nu este vândută ca o colecţie anonimă”.
“Sigur că nu putem şterge istoria. Dar sperăm că fondurile obţinute din această licitaţie vor fi folosite în viitor pentru a face bine”, a afirmat şi Max Fawcett, şeful departamentului de bijuterii al Christie’s din Geneva.
Christie’s va scoate la licitație(online) 400 de piese la Geneva miercuri și vineri. Pentru restul colecției, va organiza o a doua vânzare online în noiembrie.
Și asta e tot „Teoria conspirației”? Miliardele lui George Soros alimentează un ASIAMAIDAN în coasta Chinei!
Încăpățânarea cu care China împinge linia diplomației dincolo de granițele trasate de America atrage consecințe la care (poate) Beijingul nici nu se gândea. Se vorbește, azi, tot mai mult despre un „asiamaidan” în coasta Chinei, copie la indigo a evenimentelor derulate în Ucraina în 2014. În Asia mai sunt destule națiuni nealiniate în poziție de drepți și care trebuie aliniate în șir cu Japonia, Coreea de Sud și Filipine.
Una dintre aceste țări este Thailanda. Înainte de viitoarele alegeri, eforturile „Elitei” occidentale de schimbare a regimului s-au intensificat.
Însă, datele descoperite arată că toată opoziția de la Bangkok, care încearcă să preia puterea și să schimbe cursul pe care a apucat-o țara, a primit finanțare extinsă și sprijin politic masiv de la Washington, Londra, Bruxelles și, mai ales, tot felul de ONG-uri cu trecut dubios, inclusiv cea mai notorie organizație dintre toate – Fundația pentru o Societate Deschisă, a lui George Soros!
De ce Thailanda?
Pentru a înțelege mai bine propaganda finanțată de George Soros, trebuie să înțelegem de ce Thailanda este vizată ca țintă, adică, de ce se vrea/ urmărește schimbarea regimului la Bangkok.
Am spus mai sus că Thailanda a devenit, în primul rând, o națiune independentă, nealiniată politicii expansioniste a SUA.
Regatul Thailandei este un centru regional al Asiei de Sud-Est esențial din punct de vedere economic și geopolitic. Are a doua cea mai mare economie din ASEAN și, încă o dată, rămâne singurul stat din regiune care a evitat colonizarea Occidentală. De ceva timp, țara s-a îndepărtat de Washington, dovadă că armata a cerut și obținut înlocuirea armelor americane cu echipamente militare furnizateb de China, Rusia și Franța. De la elicoptere de atac la avioane de vânătoare și tancuri de luptă, plus nave desant și submarine, Thailanda a semnat și plătit contracte bănoase cu alți mari jucători importanți din industria producătoare de armament, evitând coloșii Americii.
De asemenea, Thailanda a devenit un partener-cheie în „Belt and Road Initiative”, giganticul proiect de dezvoltare economică demarat de Beijing.
Bangkokul înclină azi să o apuce pe drumul Eurasiei, lăsând în urmă perioada de tristă amintire pe care a reprezentat-o așa-zisa guvernare a miliardarului de carton Thaksin Shinawatra, fost consilier financiar al membrilor elitistului grup Carlyle, în fapt o săgeată aruncată în luptă de păpușarii din această organizație. Când a fost impus la putere, Shinawatra a avut drept unic scop crearea unui front unificat al statelor obediente Casei Albe, o „centură pro-americană” de-a lungul frontierelor Chinei.
Ascensiunea lui la putere s-a făcut atunci cu banii lui George Soros și la fel stau lucrurile și acum. Judecat pentru corupție și condamnat la închisoare, a evitat executarea sentinței trăind ca fugar ascuns în Occident, de unde încearcă azi să dea o nouă lovitură prin întoarcerea la putere. Fundațiile sorosiste finanțează la greu schimbarea regimului în Thailanda, prin agresive campanii de presă derulate și chiar partide politice înființate peste noapte, cum ar fi Future Forward, nume ales pentru formațiunea lui Thanathorn Jungrungreangkit, și el un miliardar care a recunoscut că a fost, în trecut, lobbyist pentru Thaksin Shinawatra.
America vinde Taiwanului peste 400 de rachete Harpoon
În același timp, ridicarea Asiei împotriva Chinei continuă cu politica înarmării Taiwanului. Pe măsură ce își continuă războiul proxy cu Rusia, SUA fac pregătirile necesare pentru un conflict similar cu China, cu Taiwanul pe post de „Ucraina”.
De la o lună la alta, insula este „inundată” de americani cu livrări de arme în valoare de miliarde de dolari, evident, contracost. Una dintre cele mai recente vânzări – peste 400 de rachete antinavă Harpoon. Rachetele sunt fabricate de cei de la Boeing și au o rază de acțiune de 400 km.
Dar asta nu e tot, la Washington se vorbește despre livrarea unor AGM-158, rachete antinavă cu rază lungă de acțiune, care au o direcționare autonomă.
Contractele pentru înarmarea Taiwanului nici măcar nu sunt discutate public, ele se iau politic și banii ajung rapid în conturile de pe Wall Street. Aici nu mai e vorba de protecție, ci de provocări și profituri, un binecunoscut joc al politicii externe americane.
Implicarea lui George Soros în ridicarea Asiei la „luptă” împotriva Chinei arată disperarea „Elitei” în a-și apăra interesele, în special pe cele financiare, amenințate de pericolul de-dolarizării, tot mai prezent în tranzacțiile comerciale din 2023.
Valeriu Zgonea a prins un post „călduţ”: şef la ANCOM. Salariul este URIAŞ!
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului l-a numit, marţi, pe Valeriu Zgonea în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Au votat „pentru” numirea lui Zgonea 270 de parlamentari, iar 33 au votat „împotrivă”. Votul a fost secret cu buletine.
Zgonea, salariu de 9.000 euro/lună
Funcția lui Valeriu Zgonea vine cu un salariu de circa 44.000 de lei (aproape 9.000 de euro), după cum reiese din declarațiile de avere ale fostului șef al ANCOM, Sorin Grindeanu, actual ministru al Transporturilor și vicepremier în Guvernul Ciucă.
Pentru această funcţie au fost doi candidaţi: Valeriu Zgonea, susţinut de partidele din coaliţia de guvernare, şi Mihai Eftimie, susţinut de USR.
Cine e Valeriu Zgonea?
Valeriu Zgonea a anunțat că soţia sa, care lucrează în ANCOM, şi-a dat demisia din funcţia de secretar general, menţionând că este „o chestiune normală, etică”.
În urmă cu doi ani, Valeriu Zgonea a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul în care era acuzat de trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi intervenit în favoarea angajării unei persoane într-o funcţie de conducere în Ministerul pentru Societatea Informaţională.
Zgonea, de profesie inginer CFR, a ocupat funcția de președinte al Camerei Deputaților între 2012 și 2016.
Mihai Trăistariu, la capătul puterilor cu fratele său: „Cum să trăiască doar cu 100 lei într-o lună?”
Mihai Trăistariu trebuie să ia o decizie importantă în privinţa fratelui său, care trece prin grave probleme sociale. Bărbatul trăieşte la Piatra Neamţ, unde se descurcă foarte greu de la o zi la alta.
A rămas chiar şi în întuneric, deoarece nu mai avea curent din cauza neachitării facturii la lumină.
Vrea să-şi ducă fratele la azil
Mihai Trăistariu vrea să îşi interneze fratele la azil. Pe lângă faptul că venitul lui Vasile este foarte mic, aproape inexistenţial, artistul a avut să afle și alte detalii îngrijorătoare.
„L-am întrebat câți bani a câștigat luna trecută din vânzarea tablourilor. Mi-a răspuns că 100 de lei. Păi, cum poți trăi cu 100 de lei în ziua de astăzi?
De data asta avea un alt necaz. I se tăiase lumina, fiindcă nu o plătise. Nu l-am putut lăsa așa, în întuneric, așa că am scos 3.300 de lei din buzunar și am plătit tot ce era necesar ca să aibă iar lumină în casă. Și facturi, și penalizări, și reinstalare.
M-am certat cu el, fiindcă eu nu pot înțelege filosofia lui de viață!”, a spus Trăistariu.
Şantaj emoţional între ei?
„Uneori, mă trezesc cu mesaje de la el, de genul: „Plătește-mi nu știu ce factură!” Nu tu te rog, nu tu nimic! Un semn, acolo, de simpatie! Îmi spune doar că dacă nu voi da curs cererii lui îmi voi face păcate.
E un tip foarte credincios și scoate în față argumente de această natură, dar pentru mine nu au deloc efectul scontat! Dimpotrivă.
Sora mea a propus să-l internăm la un azil, dacă așa stau lucrurile. În sensul că pare că nu-și duce propria grijă. Dar încă ezităm să facem asta!”, a mai punctat Mihai Trăistariu pentru impact.ro.
Budăi, replică acidă pentru Ghinea, după acuzațiile privind achizițiile de mașini: „E frustrat”
Actualul șef de la Ministerul Muncii, social-democratul Marius Budăi, i-a dat o replică fostului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, de la USR, după ce acesta din urmă acuzase, orele trecute, că „Budăi tocmai cumpără 60 de mașini, pe procedură de urgență”. Fiind vorba despre achiziții de mașini pentru Casele de Pensii.
Reacționând în fața presei la acuzațiile pe care le-a formulat Ghinea, Budăi a adus în discuție PNRR-ul.
Budăi: E frustrat și îi pare foarte rău după consultanța pe milioane de euro din PNRR
„În primul rând, mă așteptam de la colegii, cei care au scos în presă, domnul Ghinea cu limbajul dumnealui elevat, mă așteptam să le explice în primul rând cetățenilor români de ce i-a condamnat la sărăcie pentru următorii 50 de ani sau să le spună cetățenilor români de ce, atunci când el a fost în Guvernul României și a făcut parte din guvern, nu le-a dat părinților și bunicilor noștri niciun leu la pensie”, a spus Marius Budăi.
„Asta mă așteptam să le explice cetățenilor români, dar eu cred că dumnealui e frustrat și îi pare foarte, foarte rău după consultanța pe milioane de euro din PNRR”, a adăugat ministrul Budăi, cu referire la Ghinea.
„Procedura a început în ianuarie, s-a finalizat în aprilie”
Ministrul Muncii a completat spunând că a cerut clarificări de la vârful Casei Naționale de Pensii, cu privire la aceste achiziții.
„Am solicitat și eu clarificări asupra acestei achiziții de la președintele Casei Naționale de Pensii, mi-au explicat că au fost prinse în buget încă de anul trecut, procedura a început în ianuarie, s-a finalizat în aprilie, s-au achiziționat și s-au casat mașini de peste 15 ani vechime care ar fi costat foarte mult la întreținere și nu mai erau sigure pentru circulație. S-au achiziționat mașinile prin programul Rabla, iar o parte din autovehicule au fost achiziționate prin PNRR, autovehicule cu motor electric, cu tot cu stații de încărcare”, a mai declarat Budăi în fața presei.
Conform ministrului, „fiecare casă de pensii județeană din țară și-a achiziționat câte o mașină”.
Ghinea: „Se cumpără mașini în draci”
Declarațiile lui Budăi au venit la câteva ore după atacul venit de la fostul ministru de la USR la adresa ministrului Muncii. Ghinea a acuzat că „se cumpără mașini în draci” și a arătat cu degetul în direcția social-democratului care conduce Ministerul Muncii. Totul, în contextul ordonanței prin care actualii guvernanți au în vedere măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
„Budăi tocmai cumpără 60 de mașini, pe procedură de urgență. (…) Ce se întâmplă acum în ministere e de tot râsul. Se cumpără mașini în draci, repede înainte să dea tot ei ordonanța că… nu se mai cumpără mașini. Le-a ieșit o gaură de 20 de miliarde de lei la buget și dau o OUG de fațadă. E doar pentru trâmbițat.
Prima dovadă, la mașini. Budăi este tipul ăla care plânge de grija traiului greu al românilor, mai ales al “seniorilor”, deși refuză să le crească pensiile și minte că nu îl lasă PNRR (7.8% din PIB a alocat Budăi pentru pensii anul ăsta). (…) În total, 60 de autoturisme noi în valoare de 5,7 milioane de lei. Ajută Budăi ”seniorii” luând mașini fără licitație la Casele de Pensii. Pensiile sunt mult sub procentul din PNRR, dar Budăi se luptă cu PNRR-ul”, a susținut, între altele, Ghinea, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, marți dimineață, 9 mai.
Cum vine asta: bancherii centrali îndeamnă angajatorii să reducă salariile, dar le vor mărite pe ale lor
Problema restrângerii salariilor într-o perioadă de inflație a ajuns și în rândurile bancherilor europeni. Și provoacă deja tensiuni.
Banca Centrală Europeană va lua în considerare propuneri de majorare a salariilor personalului atunci când prețurile cresc. Și tot cresc, nu numai pentru „gardienii euro”.
Oferta salarială a fost dublă față de ținta de inflație a BCE și este în concordanță cu creșterea salariilor din întreaga zonă euro, potrivit Financial Times. Reprezentanții sindicatului au solicitat revizuirea după ce au contestat acordarea salariilor din acest an( plus 4,07% față de 1,3% în 2022) motivând că inflația a fost în medie de 8,4% anul trecut.
Disputa pune BCE într-o poziție delicată după ce săptămâna trecută a majorat ratele dobânzilor a șaptea oară consecutiv pentru a încerca să domolească cea mai mare creștere a inflației din ultimii 40 de ani, îndemnând în același timp angajatorii să nu crească salariile lucrătorilor.
Carlos Bowles, vicepreședintele sindicatului Ipso, care reprezintă personalul BCE, solicită “o abordare mai echilibrată” pentru stabilirea salariilor, cum ar fi „cea existentă la Comisia Europeană”.
UE folosește un mecanism de ajustare automată menit să mențină puterea de cumpărare a funcționarilor publici din întreaga Europă.
Metodologia actuală a BCE pentru ajustarea salariilor întregului său personal se bazează pe dinamica salariilor la cele 20 de bănci centrale naționale din zona euro, la Comisia Europeană, la Banca Europeană de Investiții și la Banca Reglementelor Internaționale.
Revizuirea salariilor BCE este de așteptat să dureze dincolo de sfârșitul acestui an, timp în care se preconizează că inflația anuală va fi scăzut de la 7% în aprilie la sub 3%, ceea ce înseamnă că orice creștere salarială va fi teoretic mai mică, dar oricum în plus, indiferent de metodologia utilizată.
Comisia Europeană susține că ajustarea anuală a salariilor personalului UE a fost „calculată de Eurostat pe baza evoluției puterii de cumpărare a funcționarilor publici naționali”.
În cazul în care inflația depășește un anumit nivel, Comisia poate, de asemenea, să acorde personalului UE o creștere salarială la jumătatea anului.
Tranziția ecologică a Europei s-a lipit de China
Investițiile chineze în Europa trec de la fuziuni și achiziții la proiecte de tip greenfield, în special în domeniul producției de baterii pentru vehicule electrice.
Potrivit datelor din 2022 analizate de furnizorii independenți de cercetare MERICS și Rhodium Group, investițiile greenfield au reprezentat 57% din totalul investițiilor străine directe ale Chinei în Europa, depășind fuziunile și achizițiile pentru prima dată din 2008 încoace.
Achiziția Sumo Digital de către gigantul Tencent a fost singura tranzacție în valoare de peste un miliard de euro, majoritatea celorlalte investiții majore în fabrici de baterii fiind realizate de companii precum CATL, Envision AESC și SVOLT.
„Asistăm la o schimbare majoră în modul în care companiile chineze investesc în Europa. Au devenit actori importanți în tranziția ecologică a Europei”, a declarat pentgru Reuters Agatha Kratz, director al Rhodium Group.
Europa are unele dintre cele mai stricte – și controversate – reglementări privind electrificarea și tranziția ecologică, dar industria sa de baterii este în urma jucătorilor asiatici, o mare parte din capacitatea planificată provenind de la producătorii chinezi, sud-coreeni și japonezi.
Înființarea operațiunilor de la zero în Europa le permite jucătorilor chinezi să evite tarifele și costurile de transport și să se protejeze de tensiunile politice care ar putea împiedica exporturile și importurile, se arată în raport.
Europa rămâne mai deschisă din punct de vedere politic către China decât Statele Unite, care au luat măsuri contra importurilor de baterii chinezești prin programul de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA), un pachet de 369 de miliarde de dolari care prevede distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi.
Politicienii și liderii de afaceri europeni se află în mijlocul unei dezbateri privind relația proprie a regiunii cu China, încercând să susțină industria internă și să găsească noi furnizori pentru materialele cheie necesare tranziției ecologice. Rămâne de văzut dacă îi vor găsi în afara gigantului asiatic. Dacă nu, greenfield-ul european va însemna „Made in China”.
Slava Ucraina nu ține de cald. Se va întoarce Europa la afaceri cu Rusia?
Înainte ca trupele lui Vladimir Putin să invadeze Ucraina, unii dintre cei mai buni prieteni ai Kremlinului în Europa erau directorii din domeniul energiei care făceau lobby pentru o dependență tot mai mare de gazul rusesc.
Războiul – și distrugerea încă neexplicată a celor două gazoducte Nord Stream care conectau Germania direct la Rusia în septembrie anul trecut – a făcut ca ponderea Rusiei în aprovizionarea cu gaze naturale a Europei să se prăbușească de la peste 40% la aproximativ 5%. Sancțiunile drastice impuse de SUA și UE au făcut ca afacerile cu companiile de stat rusești să fie nu numai tabu, ci și ilegale.
Dar nimic nu este bătut în cuie: mulți dintre “țarii energetici”, industriașii și politicienii europeni încă visează să restabilească aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin și fac apeluri tot mai publice pentru o revenire la situația obișnuită. Michael Kretschmer, premierul landului german Saxonia, a cerut recent ca gazoductul Nord Stream 1 distrus să fie reparat.
“Lecția din războiul din Ucraina, până la urmă, este că ai nevoie de opțiuni pentru aprovizionarea cu energie”, a declarat Kretschmer într-un interviu televizat în martie. Împiedicarea deteriorării în continuare a conductei aruncate în aer a fost “un imperativ de bun simț”, a spus el, astfel încât aceasta să poată fi operațională după încheierea războiului. “Datorăm acest lucru generațiilor viitoare”.
Iar săptămâna aceasta, potrivit The Spectator, consiliul de administrație al gigantului energetic italian ENEL va vota numirea lui Paolo Scaroni – un aliat veteran al fostului premier pro-Putin Silvio Berlusconi – în funcția de președinte al companiei.
Între 2002 și 2014, în calitate de director general al ENEL și, mai târziu, al celuilalt gigant energetic italian, ENI, Scaroni a semnat contracte uriașe cu Gazprom din Rusia, care au făcut ca Italia să fie la fel de dependentă de resursele rusești ca și vecinul său nordic, Germania. Scaroni s-a opus în mod public sancțiunilor impuse Rusiei și a susținut că Italia are nevoie de gazul rusesc pentru cel puțin încă un deceniu.
“Lobby-ul “business as usual”, condus de persoane influente, precum fostul cancelar german Gerhard Schroder și Scaroni, va face presiuni pentru a încheia acorduri cu Moscova privind fluxurile de gaze”, spune Alan Riley, membru senior la Atlantic Council Global Energy Center.
“Nu este prea greu de văzut jocul. Europa se plictisește de războiul ruso-ucrainean, iarna viitoare va fi friguroasă, China importă mai mult gaz natural lichefiat (GNL) și prețurile gazelor naturale cresc pe tot continentul”.
Trei factori fac mai probabilă o eventuală revenire a Gazprom în Europa: prețul volatil și oferta limitată de GNL, care umple în prezent golul lăsat de distrugerea gazoductelor Nord Stream; dependența sistemică a industriei europene de energia ieftină; și închiderea centralelor nucleare de către politicienii germani și italieni cu preocupări ecologice, fără a investi în infrastructura de energie regenerabilă pentru a compensa.
În primele luni ale războiului din Ucraina, consumatorii europeni erau pregătiți să accepte creșterea costurilor energiei drept preț pentru a ajuta Kievul să reziste agresiunii ruse. Dar o criză continuă a costului vieții și o inflație ridicată erodează rapid această solidaritate.
Un sondaj din februarie a arătat că 56% dintre germani au considerat că problemele economice actuale fac „imposibil ca țara să sprijine financiar Ucraina” – față de 47% în martie 2022.
Francezii i-au reproșat lui Emmanuel Macron că trimite bani în Ucraina în loc să rezolve problemele de acasă. Iar în Italia, un sondaj realizat de cotidianul Corriere della Sera a arătat că aproximativ 45 la sută dintre cetățeni sunt împotriva trimiterii de arme în Ucraina, doar 34 la sută fiind în favoarea acestei măsuri.
Inevitabil, alegătorii europeni simt costurile războiului din Ucraina. Și asta îi face nervoși pe politicieni. La fel de inevitabil, lobby-urile industriei energetice își folosesc puterea pentru o revenire a gazului ieftin. O reluare postbelică a afacerilor cu Kremlinul pare pregătită.
Inteligența artificială nu va face purici pe Wall Street
Inteligența artificială este eficientă în finanțe? Analiștii folosesc ChatGPT pentru a descifra declarațiile Rezervei Federale a SUA și a extrage titluri de ziare pentru a găsi indicii despre direcția în care se îndreaptă acțiunile. JPMorgan Chase & Co. tocmai a lansat un robot IA care generează semnale de tranzacționare din declarațiile Fed.
În timp ce inteligența artificială ar putea face în curând munca de pe Wall Street, este puțin probabil să se descurce mai bine pentru investitori decât industria pe care încearcă să o înlocuiască.
Și nu există nicio valoare predictivă în declarațiile Fed sau în știrile financiare, subliniază Bloomberg. Nu garantează traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor pe termen scurt, care depind în principal de inflație și de sănătatea pieței muncii, pe care nimeni nu le poate prognoza în mod fiabil, nici măcar banca centrală.
Știrile financiare nu mai sunt utile. Ele nu indică perspectivele pe termen lung ale companiilor și nici măcar evoluția pe termen scurt a acțiunilor și obligațiunilor. Așadar, de ce să automatizăm procese manuale care au o valoare predictivă mică sau deloc? Desigur, inteligența artificială se poate dovedi a fi mai eficientă decât creatorii săi, rezolvând în cele din urmă puzzle-uri care au deranjat mult timp oamenii.
Ar putea să își dea seama cum să prevadă inflația, ratele dobânzilor și alte măsuri economice și cum se intersectează aceste măsuri cu prețurile activelor. Ar putea chiar să descopere factori de influență necunoscuți anterior ai economiei și prețurilor activelor sau să găsească așa-numitele anomalii pe piețe – oportunități de a genera randamente superioare celor de pe piață fără a risca mai mult – pe care investitorii nu le-au observat și exploatat încă.
În cantități modeste, acest tip de inteligență ar putea fi profitabil. Fondul Medallion al companiei Renaissance Technologies a utilizat puterea de supercalculatoare proprie timp de peste trei decenii, generând, conform rapoartelor, randamente de 40% pe an. Numai că strategia are o capacitate limitată, motiv pentru care Renaissance limitează investițiile la persoanele din interior și fondul la 10 miliarde de dolari, returnând profiturile de două ori pe an pentru a-l menține.
Cei care adoptă timpuriu inteligența artificială s-ar putea bucura de avantaje similare, dar, pe măsură ce adopția crește, oportunitățile de a genera profituri care să bată piața se vor diminua sau vor dispărea. În mod contraintuitiv, pe măsură ce managerii activi au devenit mai pricepuți în mod colectiv, capacitatea lor de a genera randamente supraevaluate s-a diminuat.
În orice caz, este mai probabil ca inteligența artificială să ardă investitorii decât să le aducă beneficii. Fiecare nouă tehnologie, inclusiv, internetul și blockchain, este prezentată ca o oportunitate de investiții de neratat.
În mod inevitabil, câțiva investitori timpurii culeg o avere, în timp ce toți ceilalți se îngrămădesc mai aproape de vârful entuziasmului, chiar înainte ca prețurile să se prăbușească. În jurul inteligenței artificiale se face deja agitație.
De fapt, cel mai sigur mod de a face bani din IA este cumpărarea unui indice de piață largă. Marile companii din era internetului – Microsoft, Amazon și Alphabet – reprezintă 12% din indicele S&P 500. Investitorii au participat la succesul lor prin simpla deținere a pieței. Dacă inteligența artificială se va ridica în viitor la înălțimea marilor sale promisiuni, e posibil să aibă un cuvânt de spus pe Wall Street. Iar dacă nu, atunci nu a meritat niciodată să investească în ea.
De ce falimentele bancare americane nu au contaminat creditorii europeni
Turbulențele bancare au scufundat deja patru creditori regionali din SUA, dar au lăsat în mare parte Europa neatinsă – cel puțin până acum.
În afară de eșecul Credit Suisse Group, o bancă elvețiană în dificultate și cu randamente în scădere, nu au existat semne ale prăbușirilor care au dezmembrat Silicon Valley Bank, First Republic Bank și altele.
Cu toate acestea, au existat unele dovezi ale transferului de bani către bănci europene mai mari și mai sigure, în rezultatele primului trimestru ale BNP Paribas din Franța și UniCredit din Italia, săptămâna trecută, potrivit The Washington Post. De asemenea, deponenții transferă numerar de la depozitele overnight la depozitele la termen mai bine plătite, ceea ce va comprima marjele de creditare.
Dar câteva diferențe esențiale față de sectorul bancar american ar trebui să ofere Europei o șansă mai mare de stabilitate în lunile următoare.
Printre acestea se numără o reglementare mai strictă a băncilor mai mici, mai puține opțiuni pentru clienți cu privire la locul unde pot plasa banii disponibili și o creștere mai lentă a depozitelor în timpul pandemiei Covid, ceea ce înseamnă o contracție mai mică după aceea.
Mulți creditori europeni au redus, de asemenea, expunerea la SUA: vânzarea de către BNP a afacerii sale din California, Banc West, finalizată în februarie, nu ar fi putut fi mai bine sincronizată.
Andrea Orcel, directorul executiv al UniCredit, a declarat că profitabilitatea băncilor mai mari și mai puternice ar putea beneficia de caracterul lor de „safe-harbor”.
Marea diferență dintre SUA și Europa a fost creșterea și contracția mai accentuată a nivelurilor depozitelor americane în ultimii ani, ceea ce a reprezentat o sursă majoră de instabilitate.
Totalul depozitelor din SUA a crescut cu 36% față de nivelurile de dinainte de pandemie, ajungând la un vârf de peste 18.000 de miliarde de dolari anul trecut. De atunci, acestea s-au contractat cu 5%.
În zona euro, depozitele totale au crescut doar cu 24% de la începutul anului 2020 până la un vârf de 14 000 de miliarde de euro în acest an și de atunci au scăzut doar cu 2%.
Majoritatea creditorilor europeni care au raportat cifrele pentru primul trimestru și-au menținut sau și-au majorat previziunile privind veniturile nete din dobânzi pentru acest an, potrivit lui Anke Reingen, analist bancar la RBC Capital Markets.
Dar există surse de tensiune care vor proveni din rambursările datorate pentru toate programele de finanțare ultra ieftine ale Băncii Centrale Europene, cunoscute sub numele de Operațiuni de refinanțare pe termen mai lung cu destinație precisă (Targeted Longer-Term Refinancing Operations). Totuși, BCE a permis băncilor să ramburseze anticipat acești bani, ceea ce a redus sumele datorate în iunie la mai puțin de 500 de miliarde de euro, de la peste 1.000 de miliarde de euro.
Inflația încăpățânată și revenirea la rate normale ale dobânzii după ani de dobânzi negative în Europa vor afecta profiturile la un moment dat. Dar stabilitatea băncilor din regiune este o certitudine – și poate fi menținută.
Aprovizionarea cu gaze: norocul nu e o strategie pe termen lung
Comisarul european pentru energie își forțează norocul: a oferit un rezumat mai degrabă optimist al situației recente a continentului privind aprovizionarea cu gaze naturale. UE, a declarat săptămâna trecută Kadri Simson, a ieșit din iarnă cu „depozitele pe jumătate pline” și cu „perspective pozitive pentru iarna viitoare”.
Prețurile europene la gaze, care au atins anul trecut un vârf de peste 330 de euro (362 de dolari) pe megawatt-oră, au coborât acum la 35 de euro – cel mai mic nivel din vara anului 2021, deși încă dublu față de media istorică.Cât va dura situația?
Europenii au avut noroc iarna trecută.
Datorită temperaturilor blânde, care au redus semnificativ consumul, și a politicii chinezești „zero-Covid”, care a permis Europei să importe o mulțime de gaze naturale lichefiate, care altfel nu ar fi fost disponibile, depozitele de gaze ale continentului au ajuns la 55% din capacitate la sfârșitul sezonului de încălzire, cu mult peste media de 33% înregistrată în ultimii 10 ani.
Dar ieșirea din iarnă cu atât de mult gaz în depozite a avut un preț uriaș. Deși Europa a evitat o recesiune, producția din sectorul industrial cu consum mare de energie s-a contractat semnificativ. Pentru orice industriaș european, criza nu s-a încheiat.
Cu mult mai mult gaz decât se aștepta, va fi mult mai ușor să se refacă depozitele până la obiectivul Bruxelles-ului de 90% din capacitate înainte de iarna viitoare. Perspectivele par într-adevăr pozitive.
Pentru a atinge acest obiectiv de 90%, Europa trebuie să injecteze aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaz în depozite până la sfârșitul lunii octombrie, cu mult sub media de aproximativ 55 de miliarde de metri cubi din ultimii 10 ani. Chiar dacă continentul își împinge depozitele la 95% din capacitate, cantitatea de gaz necesară ar fi mai mică decât în orice sezon de injecție din deceniul precedent.
GNL rusesc
Contractele de gaze pentru ianuarie-februarie 2024 se tranzacționează în apropierea a 60 de euro pe megawatt-oră. Dar Europa continuă să cumpere GNL rusesc. Bruxelles-ul a impus sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusești, dar a lăsat neatinsă aprovizionarea cu gaze. Reducerea fluxurilor din Rusia către Europa este rezultatul reducerii livrărilor de către Kremlin prin conducte, nu a unei represalii europene pentru invadarea Ucrainei.
Deocamdată, China încă nu cumpără prea mult GNL, ceea ce permite ca încărcăturile să ajungă în Europa. Wael Sawan, directorul general al Shell, unul dintre cei mai mari furnizori de GNL din lume, a afirmat că cererea „promptă” de GNL este „slabă”. Dar a avertizat Europa: consumul chinezesc „va începe să se relanseze cu adevărat”.
În același timp, cererea occidentală de produse chinezești a fost scăzută din cauza ofertei abundente din SUA și Europa.Acest lucru ar putea dura încă câteva luni, oferind Europei suficient timp pentru a-și reface depozitele de gaze și pentru a evita o criză la iarnă. Dar miza pe noroc nu este niciodată o strategie bună pe termen lung.
Costurile ascunse ale puterii
Suntem fascinați de cei care dețin puterea. Practic sau doar formal. Actori, mai nou influenceri, președinți, prezicători în economie globală, magicieni ai dezvoltării personale, atleți, antreprenori de succes sau analiști-experți militari, ne influențează deciziile. Cei care ies din tiparele „expirate”, în felurite circumstanțe, sunt stelele pe care le considerăm modele sau surse credibile de informații. În majoritate stele căzătoare. În funcție de etapele vieții noastre, în care pendulăm între întuneric și lumină, alergăm după stele model. Reale sau create artificial, pentru ca să avem acele breaking-news cu care ne stimulează și evaluează capacitatea noastră de înregimentare, furnizorii produsului cel mai vândut pentru neliniștea noastră. Informația!
Un studiu de caz pentru a susține afirmațiile de mai sus. Rotativa!
Cu cât se apropie schimbarea guvernului cu atât escaladează războiul declarațiilor liderilor celor două formațiuni care împart puterea în România acestor vremuri. Zilnic apar liste de miniștri care vin sau pleacă. Zilnic bârfe pe surse. Zilnic bube și putregaiuri crescute în umbra deciziilor deținătorilor de putere în această coaliție ce are o majoritate confortabilă în Parlament, sunt cosmetizate cu Ordonanțe abulice. Toți se luptă să păstreze puterea încăpățânând-se să nu își asume costurile ei. Toți vor să primească like-uri. Pasarea costurilor exercițiului puterii de la un partener la altul este tot mai obositor de urmărit. În timp ce: inflația continuă să galopeze, dobânzile se majorează, consumul intern scade, importurile de produse alimentare cresc. Suntem într-un an preelectoral, cu o economie în situația de deficit excesiv care impune măsuri nepopulare dar imediate. Care dacă ar fi luate, ar duce la bascularea voturilor spre partidele din opoziție. Alte stele. Care stele n-au niciun cost în a promite soluții de salvare utopice.
Pentru că este o dovadă de imaturitate politică a unui votant sa creadă că dacă astăzi nu sunt bani mâine ei vor răsări ca ciupercile după ploaie din pământul țării plin de resurse. De la semințe la recolte este cale lungă și multă muncă investită cu competențe. Și pentru semințe ai nevoie de bani, că nu ți le dă nimeni pe gratis, dacă nu sunt expirate. Așa că am ajuns într-un punct critic. Căruța se îndreaptă spre prăpastie în timp ce vizitiii se luptă pentru hățuri și caii obosiți trag în toate direcțiile. Situația se complică când ne uităm la căruțele vecinilor care și ele au aceeași problemă cu democrația și recesiunea. Soluții? În nici un caz rotația acelorași cadre de partid care și-au demonstrat incompetenta în exercițiul puterii nu va rezolva problemele de fond. Pe termen scurt avem nevoie de alegeri anticipate cu un guvern de sacrificiu care să ia măsurile nepopulare fără de care redresarea și reziliența nu sunt posibile. Condițiile din PNRR nu pot fi respectate. Așa că banii de la UE sunt pierduți în cea mai mare parte. Un guvern condus de PSD în aceste luni preelectorale are toate „șansele” să piardă procente semnificative din electorat în favoarea AUR.
PNL prin asociere la o guvernare de economie în deficit va pierde electoral prin absenteism. Creșterea impozitelor și taxelor va lovi în electoratul din zona antreprenorilor mici care vor migra în zona gri. Cu cât se va prelungi mai mult tăierea nodului gordian invocând nevoia de stabilitate cu atât se va dezvolta cancerul din economie și salvarea va costa mai mult. România nu este Grecia. România nu este în zona euro. O economie nesustenabilă în 2025 va însemna scăderea valorii resurselor. Una este să vinzi ceva când ai cumpărători mulți și serioși și alta este să te duci cu bunurile la casa de amanet. Apropo de sloganul de duminică. Nu ne vindem țara! O să ajungem cu ea la amanet. FMI și Banca Mondială bântuie pe culoarele puterii ca samsarii la porțile fermierilor. Cine va plăti costurile puterii? Noi evident, că politicienii sunt stele.