Rusia a exportat în aprilie mai mult petrol decât în orice altă lună de la invazia sa în Ucraina anul trecut, aproape 80% din livrări fiind direcționate către China și India, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Creșterea livrărilor reflectă succesul producătorilor ruși în găsirea de noi cumpărători pentru petrolul lor de când Uniunea Europeană a blocat importurile și a unor noi nave pentru a transporta încărcăturile către aceste piețe.

De când Occidentul a amenințat prima dată Rusia cu sancțiuni, Moscova a lucrat cu un număr tot mai mare de companii comerciale puțin cunoscute și de armatori de petroliere pentru a dezvolta noi sisteme de transport al petrolului.

„Rusia pare să aibă puține probleme în a găsi cumpărători pentru țițeiul și produsele sale petroliere”, a declarat marți AIE într-un raport lunar privind piața petrolului.

Rezultatul a fost una dintre cele mai mari schimbări de până acum în fluxurile de mărfuri, Rusia redirecționând milioane de barili pe zi de petrol din Europa către Asia în ultimele 12 luni.

Petrolul rusesc s-a tranzacționat, de asemenea, cu un discount față de referințele globale, din cauza unui plafon de preț condus de G7 pentru exporturile rusești permise de petrol și produse petroliere rafinate, impus, respectiv, în decembrie și februarie.

Cu toate acestea, acest discount a început să se reducă, potrivit AIE, deoarece Rusia și-a sporit accesul la transportul maritim neoccidental capabil să opereze în afara plafoanelor de preț.

Veniturile Moscovei din exportul de petrol în aprilie au fost de 15 miliarde de dolari, în creștere de la 13,3 miliarde de dolari în martie.În total, Rusia a livrat 5,2 milioane de  barili pe zi(b/d)  de țiței în aprilie, cel mai mult din mai 2022, inclusiv 2,1 milioane către China și 2 milioane către India. Exporturile totale de produse petroliere rafinate au fost de 3 milioane de barili pe zi.

Importurile din Rusia au ajutat la satisfacerea cererii în creștere de petrol din China, care a atins un maxim istoric de 16mn b/d în martie, a adăugat AIE. „Redresarea cererii din China continuă să depășească așteptările”.

Agenția și-a majorat prognoza privind creșterea cererii globale de petrol pentru 2023 la 2,2 milioane de miliarde de barili pe zi, iar China va reprezenta aproape 60% din această creștere.

Scăderea prețurilor petrolului la nivel mondial în aprilie și la începutul lunii mai, când țițeiul Brent, de referință la nivel mondial, a scăzut cu aproape 16 dolari pe baril în doar două săptămâni, a reprezentat un „contrast puternic” cu piața mai tensionată așteptată în a doua jumătate a acestui an.

Inflația a atins un nivel maxim în Europa emergentă, Asia Centrală și Africa de Nord, dar creșterea prețurilor la gaze în iarna următoare va menține presiunile asupra finanțelor gospodăriilor, a declarat marți Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit raportului Regional Economic Prospects, creșterile prețurilor de consum în regiunea BERD – care acoperă aproximativ 40 de economii și se întinde din Kazahstan până în Ungaria și Tunisia – au atins un vârf de 17,5% în octombrie și au scăzut la 14,3% în martie.

Chiar dacă unele bănci centrale au redus ratele de dobândă pe măsură ce perspectivele economice s-au înrăutățit, presiunile asupra gospodăriilor sunt departe de a se fi încheiat.

„În special în ţările mai sărace, gospodăriile sunt sever afectate de crize. Pieţele se aşteaptă la creşterea preţului energiei în această toamnă şi iarnă”, a declarat pentru Reuters economistul şef al BERD, Beata Javorcik.Cotaţiile gazelor în Europa rămân peste nivelul mediu din perioada 2017-2021 şi depăşesc preţurile din SUA.

Mai mult de jumătate dintre gospodăriile din regiunea BERD „trăiesc de la un salariu la altul”, potrivit datelor preliminare ale unui sondaj realizat împreună cu Banca Mondială în perioada octombrie-aprilie. Dacă și-ar pierde principala sursă de venit, 59% dintre aceste gospodării ar fi în măsură să acopere cheltuielile de bază pentru mai puțin de o lună.

La nivel guvernamental, bugetele unor țări sunt, de asemenea, sub presiune din cauza acumulării de datorii și a majorării dobânzilor. Deficitele generale depășesc 5% din PIB în Ungaria, România, Ucraina și în țările din sudul și estul Mediteranei.

Se așteaptă ca economiile din regiunea de activitate a BERD să înregistreze un avans de 2,2% în acest an, şi de 3,4% anul viitor, cel mai rapid ritm de creştere urmând să fie înregistrat în Asia Centrală, cu  5,2%.

Un număr tot mai mare  de startup-uri se instalează  în Paris, pe măsură ce guvernul francez face presiuni pentru ca metropola să fie în fruntea sectorului tehnologiei financiare din Europa.

Londra este în continuare cel mai mare centru pentru fintech-uri din Europa, dar influența  sa a slăbit oarecum în ultimii ani.

Săptămâna trecută,fondatorii Revolut, un startup britanic care face presiuni pentru a primi o licență bancară din partea autorităților, au criticat City-ul pentru birocrația din reglementare și plecarea unor finanțiști după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Multe persoane din blocul comunitar sunt de acord că schimbarea seismică provocată de Brexit a ajutat Parisul în eforturile sale de a deveni o alternativă reală la Londra și Berlin – în mod tradițional centrul tehnologic al continentului – în ultimii ani.

„Nimeni nu mai vrea să audă de Brexit, dar influența sa asupra fintech-ului este de netăgăduit”, spune Nicolas Benady, directorul executiv al firmei bancare Swan. „Obținerea unei prime licențe într-o singură țară este o sarcină uriașă pentru un startup tânăr, așa că, dacă trebuie să aleagă o piață, de ce ar alege 67 de milioane de oameni în locul a 450 de milioane de oameni?”.

La Paris, o bună parte dintre fondatorii din domeniul fintech rămân optimiști. O treime dintre companiile care se alătură programelor de startup aici sunt din străinătate, cu o prezență tot mai mare din Marea Britanie.

Parisul atrage startup-urile în multe moduri: un program generos de vize, granturi publice și faptul că fondatorii sunt stimulați fiscal să susțină bani și investiții.

Afacerile fintech pentru prima dată în capitala Franței au crescut cu 22 de milioane de dolari, până la 96,4 milioane de dolari în 2022, potrivit datelor Pitchbook.

Cultura populară a făcut, de asemenea, ca antreprenoriatul să devină „din ce în ce mai cool” pe scară mai largă, susține investitorul franco-american Zoe Mohl, director la Balderton Capital.

Qui Veut Etre Mon Associé? (versiunea franceză a emisiunii de televiziune Shark Tank) prezintă antreprenori de top din domeniul tehnologiei care au devenit investitori, în timp ce anul trecut fostul jucător al echipei Paris Saint-Germain, Blaise Matuidi, a lansat în colaborare Origins Fund pentru finanțiștii sub-reprezentați aflați la început de drum.

Anul trecut, Franța a contrazis tendințele generale de scădere la nivel mondial. Valoarea tuturor tranzacțiilor franceze în domeniul fintech a crescut cu aproximativ 30%, ajungând la 2,1 miliarde de dolari.

La Londra, valoarea acestor tranzacții a scăzut cu o cincime, până la aproximativ 10 miliarde de dolari, în timp ce la Berlin a scăzut cu 10%, până la 2,7 miliarde de dolari.

Banca de stat BpiFrance conduce investițiile finanțate din fonduri publice, cu sume cuprinse de până la  20 de milioane de dolari pentru startup-uri. De asemenea, distribuie 276 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene pentru antreprenori prin programul InvestEU.

Franța are 27 de unicorni, adică companii private cu o valoare de peste un miliard de dolari. Țara a depășit deja promisiunea lui Macron de a crea 25 de unicorni până în 2025, mărindu-și totalul de la doar cinci în 2018.

„Singura funcție a previziunilor economice este de a face ca astrologia să pară respectabilă”, a spus odată economistul Ezra Solomon. Această funcție pare și mai puțin respectabilă astăzi, în timp ce analștii încearcă să demistifice consecințele multiplelor șocuri, inclusiv pandemia, războiul din Ucraina și peisajul geopolitic în schimbare.

Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, știe foarte bine acest lucru. Joi, în timp ce banca centrală a majorat ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, el s-a confruntat cu o serie de întrebări legate de marea modificare în creștere a proiecțiilor privind creșterea și inflația. Previziunile economice sunt, într-adevăr, o știință inexactă; dar revizuirile puternice nu ajută prea mult la reasigurarea publicului că bancherii centrali știu ce fac.

Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană au greșit și ele în previziunile lor privind inflația, în special de la debutul pandemiei.Și  FMI și-a schimbat perspectivele recente de creștere. Având în vedere rolul pe care îl joacă previziunile în informarea deciziilor investitorilor, gospodăriilor și factorilor de decizie politică, precizia este importantă.

Pentru bancherii centrali, un istoric de previziuni decente este  vital pentru a consolida credibilitatea, mai ales că o încredere mai mare poate contribui la ancorarea așteptărilor inflaționiste.

Dar criticile recente la adresa previziunilor eronate trebuie temperate, subliniază Financial Times. Economiștii s-au confruntat cu o lume neobișnuit de nesigură începând cu 2020. Au trebuit să ia poziții cu privire la epidemiologie, scenarii de război, modificări ale lanțului de aprovizionare și politici interne și internaționale în evoluție rapidă.

Un alt element este înțelegerea limitată a publicului cu privire la ceea ce reprezintă de fapt previziunile. Acestea sunt condiționate de judecățile făcute la un anumit moment dat. Pe măsură ce apar noi date, aceste judecăți trebuie recalibrate: ar trebui tratate ca fiind orientative, nu adevăruri absolute.

Economiștii încă mai au de răspuns la câteva întrebări. Se poate spune că bancherii centrali au fost prea lenți în a majora ratele atunci când inflația s-a accelerat în 2021, agățându-se de ideea că presiunile asupra prețurilor erau „tranzitorii”.

Au existat evaluări eronate cu privire la efectele stimulentelor fiscale, la cât de stabile erau așteptările inflaționiste și la daunele provocate de pandemie asupra ofertei, care au contribuit la faptul că factorii de decizie monetară au rămas în urmă în ceea ce privește inflația.

De asemenea, este posibil ca deceniul anterior de inflație scăzută să le fi indus un fals sentiment de siguranță. S-au făcut erori și în timpul ciclului de creștere a ratelor. Atât BoE, cât și BCE nu au reușit să înțeleagă cât de rigidă ar fi inflația alimentară.

Îmbunătățirea modului în care sunt comunicate previziunile, în special în perioade de incertitudine, este esențială. Prezentarea proiecțiilor în cadrul unor scenarii diferite poate contribui la aprofundarea înțelegerii gamei de rezultate posibile. Deși băncile centrale au încercat să evidențieze distribuțiile de probabilitate din jurul previziunilor lor, acestea ar putea fi transmise într-un mod mai accesibil.

Mai presus de toate, economiștii trebuie să fie mai clari în a explica cum și de ce s-au schimbat principalele lor judecăți între previziuni – și cum afectează acestea cifrele. Un efort mai mare de a arăta cum ajung la proiecțiile lor poate contribui la consolidarea încrederii și la normalizarea înțelegerii previziunilor economice ca puncte de referință și nu ca previziuni.