Acasă Blog Pagina 631

Strategiile și interesele marilor puteri în Orientul Mijlociu

Atacul Hamas împotriva Israelului a servit drept moment revelator pentru diverse dinamici regionale și internaționale, precum și pentru rolurile relative ale fiecărei părți în această ecuație care transcende securitatea regională până la securitatea internațională.

În aceeași zi în care Joe Biden a vizitat Israelul, a avut loc o altă vizită nu mai puțin importantă: Vladimir Putin s-a întâlnit la Beijing cu Xi Jinping pentru a discuta despre interese comune, inclusiv despre criza ucraineană, securitatea în Pacific și, cu siguranță, despre situația de securitate din Orientul Mijlociu.

Există câteva cadre generale care să contureze poziția puterilor internaționale față de războiul Hamas-Israel. În primul rând,  notează Modern Diplomacy, nu este în interesul Statelor Unite și al aliaților săi europeni și asiatici să deschidă un nou front de confruntare dincolo de Ucraina și Pacific. Izbucnirea unui conflict suplimentar ar aduce beneficii directe Chinei și Rusiei.

În al doilea rând, sistemul de securitate din Mediterana de Est este grav perturbat. Israelul a furnizat arme, echipamente și expertiză ucrainenilor în cadrul alianței conduse de SUA împotriva Rusiei.

În al treilea rând, ritmul tot mai rapid al înțelegerii dintre Iran și țările arabe, în special după acordul Iran-Arabia Saudită, gestionat de China, prezintă riscuri pentru traiectoria acordurilor de pace supravegheate de Statele Unite între Israel și vecinii săi arabi.

În al patrulea rând, intrarea regiunii Orientului Mijlociu, în special a Mediteranei de Est, ca puncte critice în traseele marilor proiecte geopolitice (în special BRI și coridorul economic dintre India și Europa) a escaladat ratele de coliziuni între aceste proiecte în momentele critice.

Administrația Biden urmărește menținerea relației strategice cu Israelul, cu desfășurări militare în Estul Mediteranei, inclusiv portavionul USS Gerald Ford.

Pe de altă parte, China a  trimis nave de război în  vestul Golfului Aden și în Golful Oman. Desfășurarea de grupuri de escortă navală de către Marina Armatei Populare de Eliberare reprezintă o schimbare strategică menită să conteste hegemonia Marinei Statelor Unite în operațiunile internaționale de securitate maritime,  care în mod tradițional se află în sfera de competență a SUA și a principalilor săi aliați, în special Regatul Unit și Franța.

Prioritatea acordată Orientului Mijlociu pentru aceste desfășurări navale este legată de singura bază navală chineză de peste mări, situată în Djibouti, și subliniază importanța strategică a regiunii pentru China, în special în ceea ce privește protejarea rutelor comerciale petroliere.

Întoarcerea antisemitismului? De ce crește ura față de evrei

9

În Los Angeles, un bărbat care strigă „ucideți evreii” încearcă să pătrundă în casa unei familii. La Londra, fetelor de la un loc de joacă li se spune că sunt „evreice împuțite” și că ar trebui să stea departe de tobogan. În China, postările care îi compară pe evrei cu paraziți, vampiri sau șerpi proliferează pe rețelele de socializare, atrăgând mii de like-uri.

Acestea sunt exemple de  antisemitism, subliniază Reuters, care au crescut la nivel global de la atacul comis de teroriștii Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie și războiul ulterior împotriva grupului islamist lansat de Israel în Fâșia Gaza.

„Acum este  cel mai înfricoșător moment pentru a fi evreu de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Am mai avut probleme înainte, dar lucrurile nu au fost niciodată atât de rele în viața mea”, a declarat Anthony Adler, în vârstă de 62 de ani, în fața sinagogii unde se dusese să se roage în Golders Green, un cartier londonez cu o comunitate evreiască numeroasă.

Adler, care conduce trei școli evreiești, a închis temporar două dintre ele după 7 octombrie din cauza temerilor legate de atacuri asupra elevilor și a întărit securitatea la toate trei.

În țările în care sunt disponibile cifre de la poliție sau de la grupuri ale societății civile, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania și Africa de Sud, modelul este clar: numărul incidentelor antisemite a crescut de la atacul Hamas cu câteva sute de procente față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai multe au constat în abuzuri verbale, insulte sau amenințări online, graffiti și deteriorarea proprietăților evreiești, a magazinelor sau a locurilor cu semnificație religioasă. Agresiunile fizice reprezintă o proporție semnificativă.

Un element comun este faptul că furia față de moartea a mii de palestinieni ca urmare a bombardamentelor Israelului asupra Fâșiei Gaza este invocată ca justificare pentru agresiunea verbală sau fizică împotriva evreilor în general.

Climatul de teamă este mai rău pentru mulți evrei decât în cazul creșterilor anterioare ale antisemitismului legate de izbucnirea violențelor din Orientul Mijlociu, în parte din cauza intensității conflictului din Gaza și în parte din cauza traumei din 7 octombrie.

Cel mai grav incident antisemit la nivel global a fost asaltul unui aeroport din regiunea Daghestan din Rusia, duminică, de către o mulțime furioasă care căuta evrei pe care să îi agreseze  după sosirea unui zbor de la Tel Aviv.

Dar, fără a ajunge la asemenea extreme, o serie de incidente din întreaga lume arată temerile și tensiunile care afectează comunitățile evreiești.

La Universitatea Cornell din nordul statului New York, securitatea a fost sporită în jurul Centrului Evreiesc după amenințări online, inclusiv un apel la bombardarea acestuia.

Răspunsurile oficiale la creșterea antisemitismului au variat de la o țară la alta.

În Statele Unite și în Europa de Vest, autoritățile s-au grăbit, în cea mai mare parte, să își exprime sprijinul ferm pentru comunitățile evreiești, să denunțe antisemitismul și, în unele cazuri, să consolideze securitatea în locurile relevante.

În Israel, guvernul a declarat după incidentul din Daghestan că cetățenii israelieni ar trebui „să revizuiască necesitatea de a călători în străinătate în acest moment” și i-a îndemnat pe israelienii care locuiesc în străinătate să fie vigilenți și să stea departe de demonstrații.

În China, unde guvernul cenzurează în mod obișnuit cuvintele sau expresiile pe care le consideră sensibile pe rețelele de socializare, nu a existat niciun indiciu că ar fi luat măsuri pentru a reduce un torent de vitriol antisemit pe rețelele de socializare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat că legislația chineză interzice utilizarea internetului pentru a propaga extremismul, ura etnică sau discriminarea.

Hamas și Israel, butoaie cu pulbere pentru economia globală

Ce a sperat Hamas să obțină prin atacul său asupra Israelului din 7 octombrie? Răspunsul este, cu siguranță, incendierea Orientului Mijlociu.

Dar are implicații și pentru economia globală, care a fost lovită de o serie de șocuri în ultimii patru ani: pandemia Covid-19,  războiul dintre Rusia și Ucraina, criza energetică,  inflația.

Potrivit unui capitol „special focus” din cel mai recent „Commodity Markets Outlook” al Băncii Mondiale, referitor la „Implicațiile potențiale pe termen scurt ale conflictului din Orientul Mijlociu”, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară severă a sărit cu peste 200 de milioane între 2019 și 2021. Un alt salt mare al prețurilor la energie ar înrăutăți situația.

Cât de mare se va dovedi șocul conflictului Hamas-Israel? Depinde de răspunsul la alte două întrebări. Cât de grav și cât de departe s-ar putea răspândi războiul și ramificațiile sale politice? Și care ar putea fi consecințele pentru economia globală, în mare parte (dar nu exclusiv) prin intermediul piețelor energetice?

Israelul este văzut ca un reprezentant al SUA, iar Hamas și Hezbollah ca reprezentanți ai Iranului (care s-ar putea dovedi a fi un reprezentant al Rusiei sau chiar al Chinei). Un lanț de evenimente dezastruoase s-ar putea să se extindă până în Golful Persic, notează Financial Times. Ar putea duce chiar la un conflict între superputeri.

În plus, regimurile din regiune ar putea fi destabilizate de furia populară din cauza eșecului de a ajuta Fâșia Gaza. Merită să ne amintim că embargoul petrolier extrem de dăunător din 1973 nu a fost un rezultat direct al războiului, ci un răspuns politic al producătorilor arabi de petrol.

Regiunea este de departe cel mai important producător de energie din lume: potrivit Statistical Review of World Energy din 2023, conține 48% din rezervele globale dovedite și a produs 33% din petrolul mondial anul trecut. Mai mult, potrivit US Energy Information Administration, o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol a trecut prin Strâmtoarea Ormuz, în 2018. Acesta este punctul de blocaj al aprovizionării globale cu energie.

Banca Mondială observă, de asemenea, că șocurile energetice din trecut au fost semnificativ costisitoare. Invazia Irakului în Kuweit în 1990 a ridicat prețurile medii ale petrolului trei luni mai târziu cu 105%, embargoul arab asupra petrolului din 1973-1974 le-a ridicat cu 52%, iar revoluția iraniană din 1978 le-a ridicat cu 48%.

Petrolul rămâne un combustibil vital pentru transport. Gazele naturale lichide din Golf reprezintă o parte importantă a aprovizionării globale. Întreruperi importante ale acestor aprovizionări ar avea un impact puternic asupra prețurilor energiei, a producției mondiale și a nivelului general al prețurilor, în special în cazul produselor alimentare.

Pe scurt, extinderea conflictului Hamas-Israel va provoca pagube semnificative pentru economia mondială. Depinde de factorii de decizie politică din regiune și din exterior să evite genul de greșeli care s-au dovedit a fi devastatoare în trecut.

Hopa, KOVESI S-A FĂCUT BLONDĂ!

Noroc cu ”Mariusică al nostru”, ”băiat de Obor”, că astfel au aflat și ”neofiții” sistemului ce a căutat de fapt Vera Jurova la București! A chemat-o Alina Gorghiu! Ca să fure startul cursei prezidențiale, aceasta încă visând cu ochii deschiși că ea, ci nu Laura Codruța Kovesi, va fi prima femeie președinte a sistemului! Și deci implicit a României!

Care-i ”Blonda”…?

În stilu-i caracteristic,  simpaticul procuror – șef al Direcției Naționale Anticorupție a comis-o din nou – și bine a făcut! – prin informarea că ”întîlnirea de lucru” între ”floarea” sistemului judiciar de la noi și vicepreședintele Comisiei Europene ”a fost inițiată” de ministrul Justiției de la noi. Nimeni alta decât o tot mai ”radicalizată” Alina Gorghiu! Noua întruchipare a ”Zeiței Cătușelor”, însă de o ”ferocitate” cum nici măcar Laura Codruța Kovesi în epoca de aur a ”Autobuzelor” pline cu care erau transportați ”decapații” la audieri la ora de vârf a buletinelor de știri nu a afișat vreodată! Astfel încât inițiații sistemului deja trăiesc un deloc plăcut sentiment de deja vu… Atâta doar că au impresia că, de data aceasta, Laura Codruța Kovesi s-a vopsit blondă!

Ce zice Alina…!

Dar pentru ca nu cumva să se supere din nou Alina Gorghiu pe noi mai ceva ca pe Cătălin Predoiu, începem prin publicarea integrală a comunicatului oficial al Ministerului Justiției. Cel în care scrie negru pe alb că motivul principal al chemării vicepreședintei Comisiei Europene la București a fost doar… ”crearea unui sistem de justiție bun pentru cetățean”…

”La Ministerul Justiției a avut loc întâlnirea vicepreședintei Comisiei Europene , Vera Jourova, cu ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în prezența conducerii instituțiilor din sistemul judiciar, respectiv Daniel Grădinaru, președintele CSM, Alex Florența, procurorul general, Marius Voineag, procuror – șef DNA și Alina Albu, procuror – șef DIICOT.

Tema principală de discuție a constituit-o realizarea unui sistem bun pentru cetățean, acesta fiind interesul comun al României și al Comisiei Europene. Ministrul Justiției i-a mulțumit vicepreședintelui Vera Jourova pentru parteneriatul constant pe care l-a avut cu domnia sa și cu Comisia Europeană și a asigurat-o că sistemul de justiție din România este unul de încredere, robust, ca sistemul de justiție din orice alt stat din Uniunea Europeană.

De asemenea, adoptarea legilor justiției a fost un punct esențial pentru sistemul de justiție din România. Raportul privind Statul de Drept monitorizează toate statele din UE și înseamnă, așa cum a precizat și vicepreședinta Comisiei, tratament egal pentru toate statele. Vom continua să modernizăm și să îmbunătățim sistemul judiciar. Suntem atenți să facem progrese, în continuare, de substanță, solide. Suntem atenți să adoptăm legislație predictibilă, să avem o activitate a DNA susținută, o activitate a DIICOT pe temele importante, de la trafic de droguri la trafic de persoane.

Pe agenda de discuții cu vicepreședinta Comisiei Europene s-au aflat și Recomandările din Raportul privind Statul de Drept, legea pensiilor de serviciu, dar și măsurile pentru asigurarea adecvată a resursei umane, având în vedere că, în martie anul viitor, vor fi în jur de 600 de noi magistrați în sistem, ca urmare a promovării examenului INM și a examenului de admitere în magistratură pe baza vechimii de 5 ani.

Teme europene importante au fost, de asemenea, pe agenda (directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor, Media Freedom Act, directive privind protejarea jurnaliștilor și a activiștilor privind drepturile omului – directiva Anti – SLAAP, propunerile de măsuri pentru digitalizare, inteligență artificială și combaterea infracțiunilor din mediul online, precum pornografia infantilă și hate speech”.

… Și ce zice Vera!

În schimb, în chiar comunicatul oficial al Ministerului Justiției, nimic din ”depășirea planului cincinal la activitate susținută la DNA și umplerea pușcăriilor patriei” nu pare să o fi dat pe spate pe invitata Alinei Gorghiu. Cea care a scos din mâneca țoalelor de firmă cifre halucinante. Mai ceva ca atunci când a numărat, ea știe cum, ”doar două milioane și ceva de români care s-au drogat”!

Așa că vicepreședintele Comisiei Europene s-a mulțumit să asculte angajamentele ”blondei”, după care a deschis gura doar pentru niște seci ”mulțumiri pentru maniera în care România a susținut tragerea la răspundere a Federației Ruse în contextul războiului din Ucraina”. Atât…

Vrea! Dar poate…?

Și uite cum, ”înalții comisari europeni” au asistat la o nouă scenetă deja grețoasă a servilismului statului eșuat al lui Iohannis. Cel care, acceptând fie și tacit întreținerea ambițiilor nemăsurate a unei Alina Gorghiu care deja lucrează intens la imaginea de ”doamna de fier a României”, face mai mult rău întregii țări decât cu toată ”muțenia” sa de altfel proverbială. Pentru că, înainte chiar de emiterea acestei poziții oficiale, propaganda operativă deja se dezlănțuia cu titluri apocaliptice de genul ” Alina Gorghiu stârnește tsunami-ul DNA”! Asupra cui…?

Așa că, în vremea următoare, conform angajamentelor parcă deja prea ambițioasei Alina Gorghiu către Bruxelles, vor trebui raportate nu cifre despre creșterea economică, a pensiilor sau a kilometrilor de autostradă, ci doar despre ”activitatea susținută a DNA”…

Termocentrala Mintia se întoarce la statul român. Irakienii au încălcat contractul

Federaţia Sindicatelor Libere Independente Energetica cere Guvernului să ia înapoi termocentrala Mintia, deoarece investitorii irakieni au încălcat prevederile contractului de vânzare-cumpărare. Astfel, aceștia au început să vândă pe bucăți termocentrala și să o demoleze, deși în contract aceste lucruri erau interzise. Oricum, până la această oră, nu s-a conturat nimic din grupurile pe gaze care ar trebui să fie date în funcțiune la sfârșitul lui 2026. Dacă investiția nu va fi finalizată până atunci, statul își va lua înapoi termocentrala, iar irakienii vor plăti și penalități de 50 milioane de euro.

Marii investitori care au cumpărat cu 90 milioane de euro termocentrala Mintia au încălcat deja prevederile contractuale, ceea ce înseamnă că obiectivul trebuie să se întoarcă în proprietatea statului român, susține Federaţia Sindicatelor Libere Independente Energetica. Astfel, conform contractului de vânzare-cumparare nr. 1950/27.12.2022, MASS GLOBAL ENERGY ROM SRL nu avea voie să înstrăineze bunuri din Termocentrala Mintia până la punerea în funcţiune a noii centrale. Din informaţiile deţinute, s-au vândut peste 40 de tone de uleiuri, rezervoarele aferente, peste 5 km de cale ferată şi alte instalaţii, susține federația. ”Acest fapt, împreună cu nerespectarea legislaţiei române, atrage anularea pe loc a contractului de vânzare-cumparare şi este suficient pentru ca Ministerul Energiei, conform clauzelor contractuale, să ia Termocentrala Mintia înapoi la Statul Român. Totodată, în contract era stipulat faptul că, împreună cu Ministerul Energiei, se va stabili un grafic de realizare a lucrărilor, grafic care nu s-a întocmit nici până în prezent. Irakienii au tot chemat autoritățile și au pozat în mari investitori, dar nu au făcut nimic. Pe lângă faptul că au încălcat contractul prin vânzarea unor active ale termocentralei, l-au încălcat și prin faptul că au început să demoleze înainte de a intra în funcțiune noua centrală. Chiar în cartea funciară a clădirilor exista interdicția de demolare. În plus, pe mediu nu se respectă nimic, ceea ce intră deja în penal”, ne-a declarat Claudiu Gal, președintele Federaţiei Sindicatelor Libere Independente Energetica.

Penalități de 50 milioane de euro

Conducerea Federației Energetica consideră că, în ceea ce privește contractul de vânzare a termocentralei Mintia, acesta nu este păgubos pentru statul român, ci este mai păgubos pentru investitori, la modul cum se lucrează acum. Dacă până în 31 decembrie 2026, irakienii nu pun în funcțiune centralele pe gaze, Termocentrala Mintia va reveni, automat, în posesia statului român, investitorii fiind obligați să plătească și penalități de 50 de milioane de euro. ”Iar, din acest moment, ca să finalizeze până la sfârșitul lui 2026 grupurile pe gaze, ar trebui ca ziua să aibă vreo 60 de ore. Ei tot zic că au făcut contract cu o firmă importantă din Grecia, care le-a făcut trei termocentrale în Irak, dar noi i-am văzut pe cei de la firma grecească doar vreo două luni, plus că au fost prinși și ăia cu oameni angajați la negru. Din informațiile pe care le am, nici măcar proiect nu au pentru grupurile pe gaze. Reprezentanții din România ai investitorilor de la Mintia sunt doi irakieni, din care unul a vândut ciorapi, iar celălalt vinde ceva electrotehnice prin Doraly. Aceștia sunt cei care negociază, care demolează”, ne-a mai precizat președintele Federaţiei Sindicatelor Libere Independente Energetica, Claudiu Gal.

Pericol pentru mediu

Pe lângă angajările la negru, depistate de Inspecția Muncii, sindicaliștii atrag atenția că, după demolarea unor construcții din incinta Termocentralei Mintia, SC MASS GLOBAL ENERGY ROM SRL a depozitat cantitatea de 3 kg de mercur, acid sulfuric, acid clorhidric, toluen fără protecție, electrolit KOH 28 preparat și solid, o substanță foarte periculoasă. ”Toate deşeurile rezultate din demolări au fost depozitate la gramadă, conductele de produse petroliere nu au fost curăţate, iar în depozitul termocentralei se regăsesc, amestecate, moloz, conducte de ulei, conducte de păcură, vată sticlată, tablă, mobilier din lemn şi termopan”, mai semnalează Federaţia Sindicatelor Libere Independente Energetica.

Senatul dă o palmă delirului din UE. Politica emisiilor zero a prăbușit economia

Regulamentul Parlamentului European privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete a fost criticat extrem de dur de Senatul României. Acesta a arătat că reziliența economică a Uniunii Europene și tranziția către neutralitatea climatică se bazează pe competitivitatea industriei, care, în acest moment, se află într-un declin periculos. Totodată, Senatul a avertizat că măsurile propuse vor duce la o creștere a importurilor în Europa și o pierdere a cotei de piață globală.

Propunerea de Regulament a UE privind emisiile zero în industrie nu are legătură cu realitățile economice, a concluzionat Senatul României, într-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial. Instituția consideră că reziliența economică a Uniunii Europene și tranziția către neutralitatea climatică se bazează pe competitivitatea industriei și este nevoie de măsuri pentru aceasta. ”Producătorii români și europeni suferă o presiune fără precedent, care derivă din tensiunile geopolitice actuale și din creșterea costurilor energiei, în timp ce își revin încă din impactul pandemiei de Covid-19. Criza energetică deschide și mai mult ușa concurenților din regiuni cu costuri mai mici ale energiei și reglementări neechivalente de mediu/climă, ceea ce duce la o creștere a importurilor în Europa și o pierdere a cotei de piață globală. Drept urmare, companiile europene au fost forțate să reducă operațiunile sau să închidă complet producția, în special IMM-urile, ceea ce duce la pierderi semnificative de locuri de muncă și, eventual, la consecințe ireversibile”, se precizează în Hotărârea adoptată de Senat. Potrivit acesteia, dezindustrializarea în Europa nu este doar o problemă economică, este și una socială și de mediu. Prin urmare, pentru a-și face industriile mai competitive la nivel global și pentru a le spori autonomia și reziliența, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze baza industrială prin dezvoltarea și extinderea producției de tehnologii curate în fiecare etapă a lanțurilor lor valorice și să stimuleze investițiile pentru tranziția către un model economic și de producție care respectă limitele schimbărilor climatice ale planetei noastre, au susținut senatorii.

Se încalcă principiul subsidiarității

Senatul a mai constatat că propunerea de regulament prevede o serie de aspecte, precum instituirea unei autorități unice la nivel național responsabilă cu procesul de automatizare, introducerea conceptului de acord administrativ tacit sau urgentarea procedurilor judiciare de soluționare a disputelor, care presupun demersuri suplimentare mult prea mari în prezent în vederea flexibilizării administrației naționale. Tocmai de aceea este important ca procesul de elaborare a legislației să fie transparent și să ia în considerare impactul asupra diferitelor sisteme juridice și drepturile civile ale cetățenilor. ”O analiză de impact adecvată poate ajuta la identificarea posibilelor consecințe și la adoptarea unor măsuri adecvate pentru a aborda aceste aspecte; se creează un precedent foarte periculos de încălcare a principiilor subsidiarității și proporționalității, care este nejustificat, ținând cont de situația actuală a protecției aerului din lume în acest moment”, se mai precizează în Hotărârea Senatului.

Dezastru și la materiile prime critice

În ce privește proiectul de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice, Senatul României consideră ca fiind nefiabilă propunerea de relansare a industriei miniere europene, în condițiile menținerii standardelor de mediu, sociale și de guvernanță la nivelul actual, și nerealistă ținta de 15% propusă pentru gradul de aprovizionare din resurse secundare de materii prime și ambițioasă, pe termen scurt și mediu. ”Totodată, propunerile cuprinse în European Critical Raw Materials Act nu abordează în mod deschis problemele fundamentale cu care se confruntă competitivitatea Uniunii Europene: costuri ridicate ale energiei, costuri ridicate de capital și cu forța de muncă, bază limitată pentru inovare și rezervele limitate de materii prime aflate pe propriul teritoriu. Propunerea de regulament prevede repere ambițioase, însă fără a oferi suficiente măsuri practice pentru îndeplinirea obiectivelor propuse”, consideră senatorii.

Caz mai ceva ca-n filme! Jaf înscenat la o firmă din Capitală. Patru persoane, reținute

2

Patru persoane au fost reţinute pentru 24 de ore. Totul, după ce ar fi înscenat un jaf la o firmă din Capitală, unde una dintre acestea era angajată.

Poliția Capitalei a făcut cercetări, după o sesizare la 112, venită de la o femeie, și au stabilit cum au stat lucrurile de fapt și care ar fi fost planul pus la punct în acest caz în care se fac cercetări pentru infracțiunea de delapidare.

Poliția Capitalei a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, că poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigații Criminale au făcut marți patru percheziții domiciliare, în Capitală și în județele Călărași și Buzău într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de delapidare, prejudiciul fiind de 4.700 de lei.

Din câte mai rezultă din precizările reprezentanților Poliției, ancheta în acest caz a început după ce în urmă cu aproximativ două săptămâni, o femeie, angajată a unei societăți, a sunat la 112 reclamând că un bărbat cu fața acoperită ar fi intrat în incinta punctului de lucru, și, prin acte de violență, ar fi sustras 4.700 de lei. Doar că oamenii legii au stabilit, în urma cercetărilor, că aspectele reclamate nu se confirmă.

Care ar fi fost planul pus la cale în acest caz desprins parcă dintr-un scenariu de film

„În fapt, la data de 13 octombrie 2023, în jurul orei 23.45, Secția 13 Poliție a fost sesizată prin SNUAU 112 de către o femeie, angajată a unei societăți, cu privire la faptul că la aceeași dată, în jurul orei 23.30, un bărbat, având fața acoperită, ar fi pătruns în incinta punctului de lucru, iar prin acte de violență, ar fi sustras 4.700 de lei, bani proveniți din încasările realizate în decursul zilei, după care, acesta ar fi părăsit zona.

Având în vedere cele constatate, cauza a fost preluată de către Serviciul de Investigații Criminale.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că, aspectele sesizate nu coincid cu realitatea faptelor petrecute, conturându-se următoarea stare de fapt:

La data de 13 octombrie 2023, în baza unei înțelegeri prealabile între femeia de 29 de ani și alte două femei, ar fi stabilit să sustragă încasările societății la care prima dintre acestea era angajată.

Astfel, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceasta ar fi scos din spațiul de depozitare, 4.700 de lei, pe care îi avea în gestiune, așezându-i la vedere, astfel încât femeia de 27 de ani, să-i poată sustrage, în contextul simulării comiterii unei tâlhării, prin folosirea unui spray iritant lacrimogen.

Acestea ar fi fost ajutate de alte două persoane, respectiv un bărbat de 27 de ani, precum și de o femeie de 19 ani, care le-ar fi acordat sprijin, transportând persoanele bănuite cu mașina.

Din cercetări s-a mai stabilit că banii sustrași ar fi fost însușiți în diferite cote, de toate persoanele bănuite”, se menționeză în comunicatul Poliției Capitalei.

Marți, 31 octombrie, polițiștii au pus în aplicare patru mandate de percheziție domiciliară, persoanele suspectate în acest caz fiind depistate și duse la sediul Serviciului de Investigații Criminale pentru a fi audiate.

„Cei patru bănuiți au fost reținuți pentru 24 de ore, urmând a fi prezentați magistraților cu propunere legală” – mai informează Poliția Capitalei.

Cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigații Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare.

Cutremur pe piața media! Ziarul „Gazeta Sporturilor” nu va mai apărea în print. Tolontan, pus pe liber

5

Informația momentului pe piața media. Dispare varianta print a „Gazetei Sporturilor”.

Un anunț s-a răspândit cu repeziciune, miercuri, pe Internet. Iar din acest anunț reiese că „Gazeta Sporturilor” – un cotidian care ar fi împlinit, anul viitor, un secol de existență neîntreruptă – nu va mai apărea în varianta print. Așadar, nu va mai fi tipărit pe hârtie și nu va mai fi găsit la chioșcurile de ziare și în spațiile unde se vinde presă scrisă.

S-a aflat că ediția de miercuri, 1 noiembrie, a fost ultima pe varianta print.

„Ziarul Gazeta Sporturilor a fost oprit fără ca publicul și nimeni din redacție să fie anunțat. Ziariștii au aflat că astăzi, miercuri 1 noiembrie 2023, a fost tipărit ultimul număr. Gazeta ar fi împlinit în 2024 un secol de existență neîntreruptă.

În anunțul oficial dat miercuri pe email angajaților, se spune că Ringier renunță la 9 posturi, printre care și cel al editorului coordonator, Cătălin Tolontan.

Decizia închiderii ediției tipărite și renunțării la Tolontan vine la trei luni de la plecarea lui Mihnea Vasiliu, CEO Ringier România, și la o lună de la îndepărtarea redactorul-șef Cătălin Țepelin, după ce 95 de ziariști au denunțat ceea ce ei au numit imixtiuni ale comercialului în editorialul GSP, în favoarea caselor de pariuri”, potrivit gsp.ro.

Argumentul invocat: scăderea vânzărilor ediției tipărite/ „O nouă etapă, exclusiv digitală – era GSP.ro”

Compania a trimis un email către angajați, potrivit aceleiași surse. În care se menționează, între altele, următoarele aspecte:

„Gazeta Sporturilor mizează pe digital: brand-ul GSP renunță la ediția tipărită și semnează un acord cu SNTV, cel mai important furnizor de conținut video în materie de sport, pentru o nouă etapa, exclusiv digitală – era GSP.ro

Din cauza declinului drastic al vânzărilor înregistrate de ediția tipărită a Gazeta Sporturilor, vânzări care au scăzut cu 27%, din 2018 până în prezent, precum și a creșterii prețurilor la hârtie și la serviciile de tipar, Ringier Sports Media Group (RSMG), proprietar al Gazeta Sporturilor și GSP.ro, a decis să întreprindă o restructurare strategică. Consecința acestor transformări este inchiderea diviziei de print, care înregistrează în prezent pierderi majore. Concomitent cu inchiderea diviziei de print a Gazeta Sporturilor, RSMG își afirma decizia clară de a se concentra 100%, în viitor, pe platforma digitală GSP.ro”.

Tolontan: „Nu m-am gândit că voi scrie această știre”

Jurnalistul Cătălin Tolontan a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în urmă cu doar câteva zeci de minute.

Postarea lui Tolontan sună astfel:

„Nu m-am gândit că voi scrie această știre, însă treaba noastră de jurnaliști e să vă dăm știrile seci și dumneavoastră să fiți liberi să le comentați.

Redacția Gazetei Sporturilor: „În dimineața zilei de miercuri, un reprezentant al Ringier și avocații au comunicat angajaților din depozitul de difuzare că ediția tipărită s-a închis și că angajații vor pleca”. Publicul și redacția nu au fost anunțați că ultimul număr a fost cel de azi. Ringier i-a cerut lui Tolontan să plece de la GSP. Miercuri la prânz a venit și confirmarea companiei, către redacție, pe email, că „începe era GSP.ro”.
Gazeta ar fi împlinit în septembrie 2024 un secol de existență neîntreruptă”.

Reforma fiscală se împotmolește. UE cară un munte de datorii

Uniunea Europeană se confruntă cu un impas în ceea ce privește noile reguli privind datoriile, cu efecte directe asupra economiei.

Ideea este de a simplifica corectarea finanțelor guvernelor, însă dezacordurile dintre cele 27 de state membre ale UE au întârziat discuțiile.

Cu toate acestea, în contextul în care se apropie alegerile la nivel european, miniștrii de finanțe sunt tot mai presați să ajungă la o înțelegere în următoarele luni.

Timpul se scurge, iar riscul unui „no deal” crește pe fondul unei politici monetare nefavorabile, ceea ce ar putea să cântărească asupra monedei euro și să reaprindă temerile legate de fragmentare pe piața EGB(obligațiuni guvernamentale europene), a avertizat Davide Oneglia, director al departamentului macro european și global la TS Lombard.

Riscul perceput mai mare al unei reveniri la vechile reguli fiscale stricte, care să forțeze o reducere mai rapidă a deficitului, ar înrăutăți așteptările de creștere pe termen mediu pentru UE, în contextul încetinirii creșterii economice, a inflației, înăspririi politicii monetare și unui mediu de afaceri dificil la nivel european și  global.

„Având în vedere că se apropie alegerile europene, vedem o șansă semnificativă ca negocierile privind regulile fiscale să fie amânate până în a doua jumătate a anului viitor”, au declarat analiștii de la Goldman Sachs.

Statele membre europene au fost nevoite să se conformeze unor reguli fiscale care le impun să respecte un prag de 60% datorie/PIB și un deficit public de 3%. Însă aceste reguli nu au fost adesea respectate și nici aplicate de Comisia Europeană, care le supraveghează.

În 2020, regulamentul fiscal a fost înghețat, astfel încât guvernele să se poată abate de la obiectivele lor fiscale și să cheltuiască pentru ajutoare și protejarea locurilor de muncă. Iar odată cu invazia Rusiei în Ucraina în 2022, normele fiscale au fost menținute în așteptare, deoarece guvernele s-au confruntat cu noi costuri energetice și presiuni inflaționiste. Suspendarea acestor norme se încheie în decembrie.

Prin urmare, națiunile europene vor fi obligate să respecte din nou regulamentul în 2024. În perspectiva anului 2025 – după trei ani de suspendare și zeci de ani de critici – există presiuni pentru ca normele să fie reformate, însă calendarul politic de anul viitor ar putea sta în cale.

„Dacă nu se va ajunge la un acord privind noile norme, așa cum pare probabil, normele existente, suspendate în prezent, vor intra în vigoare în 2025. Iar acestea sunt mai stricte decât ceea ce se discută acum”, a precizat Moritz Kraemer, economist șef la LBBW, pentru CNBC.

Alți analiști susțin că este puțin probabil ca Executivul european să poată declanșa o procedură de deficit excesiv împotriva oricărei țări membre înainte de finalizarea negocierilor privind regulile fiscale. Un deficit excesiv acționează ca o listă de supraveghere a țărilor care nu își corectează finanțele în ritmul necesar.

„Dacă va exista un compromis privind regulile fiscale, este mai probabil ca acesta să se întâmple sub președinția belgiană, în primul trimestru din 2024. Termenul real este sfârșitul lunii martie, astfel încât textul legal să poată ajunge în fața Parlamentului European înainte de alegerile din iunie 2024”, spune  Didier Borowski, șeful departamentului de cercetare în domeniul politicilor macroeconomice de la Amundi Investment Institute.

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an,  ponderea datoriei publice brute în PIB în zona euro s-a situat la 90,3%. Cele mai mari rate ale datoriei au fost înregistrate în Grecia (166,5%), Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%).

Europa se grăbește ca fata mare la măritat: își mută surplusul de gaz taman în Ucraina

Rezervele de gaze naturale ale UE se apropie de capacitatea maximă, ceea ce a determinat companiile energetice din blocul comunitar să mute rezervele excedentare în Ucraina înaintea vârfului de cerere din lunile de iarnă.

Potrivit cifrelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, rezervele sunt acum aproape 99% pline, depășind obiectivul Bruxelles-ului de 90% din capacitatea de stocare până în noiembrie.

Aceste cifre  indică faptul că regiunea a stocat mult mai mult gaz până în prezent în acest an decât se temeau unii în urma invaziei Rusiei în Ucraina, din cauza importurilor continue de gaze naturale lichefiate și a cererii reduse.

UE pare  să fie mai puțin vulnerabilă la un șoc energetic, deși este departe de a garanta că tot continentul va dispune de toată energia de care are nevoie pentru iarna viitoare.

Dar mutarea gazelor în exces în Ucraina poate să implice riscuri: o  țară aflată în război găzduiește cele mai mari rezervoare din Europa –  și pot fi vulnerabile atacurilor Rusiei, inclusiv navele de GNL care acționează drept „depozite plutitoare” offshore.

Analiștii spun că gazele suplimentare în depozite ar putea proteja împotriva unor noi creșteri mari ale prețurilor europene la gaze, care au scăzut marți cu până la 10% din cauza previziunilor de vreme mai caldă în următoarele săptămâni.

Cu toate acestea, dependența crescută a regiunii de GNL după ce Rusia a redus anul trecut livrările de gaze a făcut ca Europa să fie mai sensibilă la eventualele întreruperi ale aprovizionării.

De asemenea, prețul TTF, reperul european al gazului, a fost volatil în acest an, deoarece comercianții au reacționat la războiul dintre Israel și Hamas – Israelul oprind producția la un zăcământ offshore nu departe de Gaza – și la grevele de la uzinele de GNL din Australia.

Ucraina a apărut ca o alternativă de stocare, în ciuda riscurilor legate de invazia Rusiei, în parte pentru că a oferit stimulente, cum ar fi tarife ieftine și scutiri de taxe vamale timp de trei ani, ceea ce permite ca gazul să fie reimportat cu ușurință în UE.

Rezervoarele ucrainene conțin în prezent peste 2 miliarde de metri cubi de gaz aparținând entităților din UE, potrivit Naftogaz, compania energetică de stat.

Compania a oferit peste 10 miliarde de metri cubi – o treime din capacitatea națională a Ucrainei – clienților străini.

Oleksi Cernisov, directorul executiv al Naftogaz, a declarat că societățile europene își asumă un „risc pur comercial” plasându-și gazul în depozitele ucrainene, care, deși se află „departe de lupte”, ar putea fi în continuare ținta unor atacuri rusești.

Naftogaz a precizat că 128 dintre instalațiile sale din întreaga țară au fost avariate de atacurile rusești între ianuarie și octombrie anul acesta.

Wayne Bryan, director de cercetare în domeniul gazelor europene la LSEG, a avertizat  că nivelurile actuale de stocare oferă un tampon pe termen scurt, iar vremea rece sau întreruperile din Norvegia, un furnizor cheie de gaze pentru Europa, ar putea „goli rapid aceste depozite”.

Cum se învârte roata norocului. Oligarhii se întorc în Rusia lui Putin?

Mihail Fridman și Petr Aven au reprezentat oligarhii ruși care și-au folosit averile pentru a se integra în economia globală și pentru a scăpa de asocierea cu regimul președintelui Vladimir Putin. Acum, roata norocului se învârte în cerc complet.

Fridman a fugit la Moscova de la Londra via Israel, nemulțumit de viața de om de afaceri sancționat în Marea Britanie. Aven ar putea, de asemenea, să fie nevoit să cântărească o întoarcere în Rusia din Letonia, unde autoritățile amenință că îi vor retrage pașaportul.

Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul pentru ei și pentru alți miliardari care au prosperat sub Putin până când SUA și Europa au impus sancțiuni radicale menite să îl izoleze pe liderul de la Kremlin și să îi îngenuncheze economia.

Sancțiunile, notează Bloomberg, au eșuat în mare măsură să atingă aceste obiective până acum, deși au distrus poziția multor magnați ruși din străinătate care au tăcut sau au evitat criticile directe la adresa Kremlinului.

La o zi după ce trupele rusești au trecut în Ucraina, Fridman și Aven au părăsit Moscova pentru Londra. Fridman, care s-a născut în Ucraina, a denunțat conflictul ca fiind o „tragedie”.Organizația de caritate a lui Fridman, Genesis Philanthropy Group, a anunțat că va dona 10 milioane de dolari organizațiilor evreiești care sprijină refugiații din Ucraina.

Nimic nu a ajutat. Fridman și Aven au fost sancționați de Uniunea Europeană la câteva zile după invazie. Partenerii lor de la LetterOne și Alfa Group, German Khan și Alexei Kuzmicev, au fost sancționați în martie 2022, în aceeași zi în care Marea Britanie i-a pus pe toți patru pe lista sa de sancțiuni.

UE a declarat că Aven a fost „unul dintre cei mai apropiați oligarhi ai lui Vladimir Putin”, l-a numit pe Fridman un „facilitator” al cercului intim al președintelui și i-a descris pe Khan și Kuzmicev printre „cele mai influente persoane din Rusia”.

Khan a părăsit Londra și s-a întors la Moscova la câteva luni după invazie. Kuzmicev, care avea sediul la Paris, a fost reținut în Franța pentru interogatoriu în legătură cu o presupusă evaziune fiscală și spălare de bani.

La o zi după ce s-a aflat că Fridman se afla la Moscova, președintele camerei inferioare a parlamentului rus a declarat în fața deputaților că cei care au părăsit țara și au criticat-o din străinătate ar trebui să fie trimiși în lagăre de prizonieri sau să lucreze în mine.

Însuși Putin a subliniat că cei care au încălcat legea rusă „trebuie să fie responsabili pentru acest lucru”, ca răspuns la o întrebare despre întoarcerea lui Fridman și a altora din străinătate.

Cel puțin inițial, Fridman nu intenționa să se întoarcă în Rusia. El a părăsit Londra în septembrie pentru Israel, plângându-se că era „imposibil să trăiești în Marea Britanie în condițiile sancțiunilor”, apoi a zburat la Moscova la câteva zile după atacul Hamas din 7 octombrie din Israel, care a declanșat războiul din Gaza.

Fridman și Aven sunt ținte convenabile, deoarece „sunt bogați și acest lucru este extrem de enervant pentru toată lumea”, a declarat Evgheni Chichvarkin, un critic al lui Putin stabilit la Londra, care a cofondat retailerul rus de telefoane mobile Euroset Holding NV și a părăsit Moscova în 2008, când autoritățile au început o anchetă penală împotriva sa, ulterior închisă.

Ucraina a naționalizat Sense Bank, deținută în coproprietate de Fridman și Aven, în iulie. Autoritățile de la Kiev au demarat în august o anchetă penală împotriva lui Fridman sub suspiciunea de organizare a unui grup infracțional implicat în fraudă, fals și evaziune fiscală, indicând că ar putea solicita extrădarea acestuia din Marea Britanie.

Tot în august, Trezoreria SUA i-a sancționat pe Fridman, Aven, Khan și Kuzmicev. Statele Unite au impus sancțiuni de blocare totală a Alfa Bank și a altor creditori ruși de top în aprilie anul trecut, la aproximativ șase săptămâni după ce Putin a ordonat invazia Ucrainei.

Ca și Fridman, Aven nu înțelege de ce a fost sancționat. Oamenii de afaceri și politicienii occidentali, a spus el, sunt responsabili „pentru consolidarea actualului regim rusesc cu siguranță nu mai puțin decât așa-numiții oligarhi ruși”.

O lume în război.Ce se află în spatele exploziei globale a conflictelor violente?

Conflictele violente sunt în creștere în mai multe părți ale lumii. Pe lângă atacul din 7 octombrie al Hamas asupra Israelului și ofensiva israeliană în Gaza, care a ridicat spectrul unui război mai amplu în Orientul Mijlociu, a avut loc o creștere a violenței în Siria, inclusiv un val de atacuri armate cu drone care au amenințat trupele americane staționate acolo.

În Caucaz, la sfârșitul lunii septembrie, Azerbaidjanul a cucerit enclava disputată Nagorno-Karabah. Între timp, în Africa, războiul civil din Sudan continuă, iar o preluare militară a Nigerului în iulie a fost a șasea lovitură de stat în Sahel și în Africa de Vest din 2020 încoace.

Conform unei analize a datelor colectate de Uppsala Conflict Data Program, numărul, intensitatea și durata conflictelor la nivel mondial se află la cel mai înalt nivel de dinainte de sfârșitul Războiului Rece.

În 2022 au existat 55 de conflicte active, cu o durată medie de aproximativ opt până la 11 ani, ceea ce reprezintă o creștere substanțială față de cele 33 de conflicte active cu o durată medie de șapte ani din deceniul anterior.

A trecut mai mult de un deceniu de când nu a mai fost încheiat un acord de pace cuprinzător mediat la nivel internațional pentru a pune capăt unui război.

Conflicte aparent înghețate – în țări precum Etiopia, Israel și Myanmar – se dezgheață într-un ritm alarmant. Odată cu invazia rusă în Ucraina, conflictele de mare intensitate au revenit chiar și în Europa. Numărul persoanelor strămutate cu forța la nivel mondial a atins cifra record de 108 milioane la începutul acstui an.

Războaiele sunt din ce în ce mai frecvente și mai greu de încheiat, din mai multe motive, relatează Foreign Affairs. Unul dintre acestea este natura schimbătoare a conflictului.

Războaiele din secolul XXI tind să fie purtate între state și grupuri armate angajate în cauze diferite, care au acces la armament relativ avansat și la alte forme de tehnologie, precum și la bani obținuți din resurse naturale și activități criminale.

Conflictele au devenit, de asemenea, din ce în ce mai internaționalizate. Țări precum Rusia, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite sunt antrenate în mod regulat, fie indirect, fie direct, în războaie străine, așa cum s-a văzut în mod repetat în Orientul Mijlociu și Africa. Cu cât mai multe părți locale și internaționale sunt implicate într-un conflict, cu atât mai greu este de pus capăt acestuia.

Pierderea de influență a ONU a fost determinată de concurența geopolitică, care a divizat statele puternice. Consiliul de Securitate s-a gripat, afectat de rivalitățile tot mai mari dintre Statele Unite, Rusia și China și de o abordare din ce în ce mai tranzacțională a politicii internaționale.

Copleșiți de o serie de crize globale, inclusiv de agresiunea Rusiei în Europa și de o Chină care se afirmă agresiv, mulți dintre factorii de decizie politică la nivel înalt din Statele Unite și Europa și-au îndreptat atenția mai degrabă către abordarea consecințelor conflictelor – valuri de refugiați și contrabanda transfrontalieră de droguri și arme, în special – decât către cauzele acestora.

În cele din urmă, eforturile diplomatice pentru dezamorsarea conflictelor par să nu ducă nicăieri. În cel mai bun caz, apar scenarii de mediere, destul de marginale. Puțini se așteaptă să funcționeze, deoarece războaiele sunt pârghia folosită de  țările puternice pentru a-și extinde influența globală.

Povești și controverse cu ziariști mari

„Cine e mai bun, Cristoiu sau Nistorescu?”, aceasta era discuția în contradictoriu pe care am avut-o de vreo trei ori, la el in birou, cu Gheorghe Voicu, primul redactor șef al ziarului „Național”. Dumnezeu să-l odihnească! Eu spuneam ca e mai bun Nistorescu, Voicu susținea că peste toți (C.T. Popescu nu intra in prima sută, cum e firesc) ar fi sssscriitorul asssspirant, maesssstrul umorisssst Crisssstoiu. De unde umor la un tocilar bătrân? Crisssstoiu ssssimte sssstirea. Mie îmi plăcea de Nistorescu de când scria despre Marcel Coraș, în revista „Fotbal” din 1988. „Coraș rămâne un fotbalist de clasă, căruia bucureștenii i-au arătat țepi în loc de flori, fluierături în loc de cântece, porecle („Dulapul”, n.m) în loc de nume de alint, ironii în loc de vorbe calde.” Cu mare plăcere am citit și o cărțulie – interviu a lui Nistorescu (un dialog cu ziarista Cecilia Caragea). Ca să nu mai amintesc despre nunțile lui neconvenționale, despre care mi-a povestit domnul Ioanițoaia, singurul participant la toate aceste ceremonii cu mai mulți ospătari decât invitați. Hait, o să se supere pe mine nea Ovidiu! Asta-i situația, nu e primul și o să-i treacă. Pontiful presei sportive e îngăduitor.

M-am întâlnit o singură dată cu Nistorescu. În secolul trecut, în timpul campionatului mondial de fotbal din 1998, la un tocșou de la Antena 1, moderat de Radu Moraru. Nistorescu l-a luat tare pe dezinvoltul autointitulat „Nașul” (n-ai cum sa fii naș cu ochelarii aia de proaspăt vicecampion la Olimpiada de chimie, faza pe sector). „Ce-i aici, mă? M-ai chemat la o emisiune de puști?” O aluzie fină ca slana tăiată cu brișca în satul lui din Ardeal. Pfffffoaaaa, mi s-au aprins ionatane sub pomeți! Și n-am avut tupeu sa reacționez. Azi, recunosc că avea dreptate Nistorescu. Ce să cauți în emisiune cu imberbii revoltați? Eu am făcut și mai urât când m-am trezit în studio cu parțial eclozații de la Recorder.

Zilele trecute, Nistorescu a scris o gogomănie în relief. „Realizatorii TV care discută despre războiul Hamas – Israel ar trebui sa spună ce origine au.” Domnule Nistorescu, fraza asta e demnă de cartea „Huliganism” a lui I. Al Brătescu-Voinești, scoasă de Ziarul Universul in 1938. N-a fost reeditată nici pe vremea comuniștilor, nici după revoluție. Citez din Brătescu – Voinești: „Acum înțelegem atitudinea de stânga a domnului F. Dima, alias Froim Fuchs. Acum înțelegem de ce dumnealui și tovarășii dumnealui de redacție înjură în fiecare zi pe Mussolini, dar nu au un cuvânt de critică la adresa dictaturii sovietice”. Ne ducem înapoi cu 85 de ani, cu două-trei generații care au suferit? Asta ne trebuie, domnule Nistorescu? Sa vorbim în funcție de origine? E jenant, domnule Nistorescu. Mai ales că dumneavoastră sunteți un ziarist proeminent, nu un tenisman – ozenist cu gecuță de fochist.

Mai bine am vorbi în funcție de calificări. Eu altceva nu înțeleg. Cum își permit ziariștii fără carnet de conducere sa dilibădească păreri despre accidentele de circulație? O să spuneți „dar tu de ce scrii despre Hagi? Ai jucat în echipa națională de fotbal?” În echipa națională de fotbal ajung 50 de oameni într-un deceniu. Carnet de conducere au câteva milioane de români. Așa că dacă n-ai fost în stare sau nu te-a interesat să-ți iei carnet, mucles, că mă calci pe nervi cu trotineta!

S-a întâmplat la Vama Petea! Ce au găsit polițiștii de frontieră când au verificat bagajele a trei tineri, la intrarea în țară – FOTO

3

Trei tineri – unul din județul Suceava și ceilalți doi din Botoșani – au ajuns în atenția polițiștilor de frontieră sătmăreni. Totul, după ce, în bagajele lor, polițiștii de frontieră din Vama Petea au descoperit zeci de fiole, sticluțe, seringi, capsule și pastile, susceptibile a se încadra în categoria substanțelor dopante.

 

sursa foto: politiadefrontiera.ro

Trei tineri sunt cercetați de polițiștii de frontieră sătmăreni după ce la intrarea în țară, în bagajele acestora, au fost descoperite mai multe recipiente și pastile despre care există suspiciunea că s-ar încadra în categoria substanțelor dopante cu grad de mare risc – anunță, miercuri, Poliția de Frontieră, într-un comunicat.

Cei trei s-au prezentat la vamă marți noapte, aproape de miezul nopții. Călătoreau într-un autoturism condus de un sucevan de 22 de ani. Polițiștii de frontieră au făcut un control, inclusiv asupra bagajelor celor trei.

S-au găsit fiole cu diferite substanțe, dar și seringi, capsule și pastile

sursa foto: politiadefrontiera.ro

„Azi-noapte, în jurul orei 23.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Petea s-a prezentat pentru a intra în România un cetățean român în vârstă de 22 de ani, din județul Suceava. Împreună cu el, în autoturism se mai aflau doi tineri, în vârstă de 21, respectiv 19 ani, din județul Botoșani.

Cu ocazia formalităților pentru intrarea în țară, la controlul fizic efectuat asupra mijlocului de transport, colegii noștri au descoperit, în bagajele personale ale celor trei, aproximativ 30 de fiole cu diferite substanțe, mai multe sticluțe și recipiente din sticlă și plastic, seringi, capsule și pastile, având diferite gramaje, toate fiind susceptibile a se încadra în categoria substanțelor dopante”, potrivit precizărilor din comunicatul Poliției de frontieră.

sursa foto: politiadefrontiera.ro

Se vor face expertizări

Sursa citată precizează că toate bunurile descoperite în bagajele celor trei tineri „au fost ridicate, sigilate și predate lucrătorilor din cadrul SCCO Satu Mare”, pentru a fi expertizate.

„În cauză a fost întocmită lucrare penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de substanțe dopante de mare risc, așa cum este definită de dispozițiile art. 2, alin (3) din Legea 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante”, conform aceluiași comunicat.

Ce se schimbă în buzunarele românilor de astăzi, 1 noiembrie 2023. Trei măsuri fiscale noi

Poverile din pachetul de modificări fiscale ale lui Marcel Ciolacu încep să intre în vigoare, rând pe rând, de la 1 noiembrie 2023.

Reamintim că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare privind asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (296/2023) a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti

Scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti se elimină de la 1 noiembrie. Aceştia vor plăti impozit pe venit pentru salariile ce depăşesc 10.000 de lei brut, dar vor fi scutiţi de la contribuţia obligatorie la Pilonul 2. În cazul în care vor dori să contribuie în continuare trebuie să solicite acest lucru.

Angajaţii din construcţii, agricultură şi industrie alimentară nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asigurătorie pentru muncă (CAM).

În sectorul construcţiilor salariul minim brut va fi de 4.582 de lei, iar în domeniul agricol şi în industria alimentară de 3.436 de lei. Decizia a fost luată pentru ca salariile angajaţilor din aceste sectoare să nu scadă după reintroducerea contribuţiilor la sănătate.

Se reduc plăţile cash

Aşa cum spun unii, se înăspreşte controlul asupra populaţiei. Adică este serios afectată libertatea de a-ţţi cheltui banii tăi după prpriu plac.

Plăţile către persoanele juridice se vor putea face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană. În ceea ce priveşte încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic este de 5.000 lei către/de la o persoană, iar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile.

Încasările şi plăţile cash între două persoane fizice se pot face în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei. Nerespectarea acestor plafoane se sancţionează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul.

Dispare un gigant din retail. Adio, Cora! Cum se „transferă” la Carrefour clienţii acestui hipermarket

Val de tranzacţii în retail. După ce Mega Image a anunţat că preia Profi, iată că acum Carrefour „înghite” Cora! Consiliul Concurenței a avizat tranzacția.

În perioada următoare, hipermarketurile și magazinele de proximitate nou achiziționate vor intra într-un proces treptat de rebranding, care urmează să fie finalizat la sfârșitul anului 2024.

Vor face 2.000 de angajări

Tranzacţia anunţată în luna aprilie a acestui an prin care grupul Carrefour va prelua Cora România a fost aprobată de către Consiliul Concurenţei la finalul lunii octombrie 2023.

Ne pregătim să încheiem anul 2023 cu o achiziţie importantă pentru compania noastră şi să intrăm în noul an cu un plan foarte bine pus la punct de integrare a tuturor magazinelor Cora.

Echipa noastră se va mări cu peste 2.000 de noi colegi, iar în perioada următoare ne vom concentra pe integrarea noilor membri în universul nostru. Primul nostru obiectiv comun va fi să le asigurăm clienţilor noştri cea mai bună experienţă Carrefour pe durata întregului proces de integrare.

Cele două echipe vor colabora pentru a le oferi tuturor consumatorilor cea mai bună experienţă în magazinele noastre pe tot parcursul procesului de transformare a acestora„, a declarat Julien Munch, CEO Carrefour România.

Apar 430 de noi magazine Carrefour

Tranzacția presupune creșterea portofoliului Carrefour la peste 430 de magazine în țară la momentul semnării, contribuind la consolidarea de business a companiei în România și ca angajator de top în sectorul de retail.

Furnizorii Carrefour de anul trecut au provenit în proporţie de peste 93% din România, conform administratorului.

Unde mai mănânci ieftin şi pe săturate, în Bucureşti. Ciorbă de văcuță a la grec: 4,91 lei sau ceafă de porc: 3,12 lei

HoReCa a majorat preţurile la mâncare şi la servicii, ca să ţină pasul cu inflaţia, astfel că mai găseşti puţine locuri, în Bucureşti, unde poţi să mănânci ieftin şi pe săturate.

Doar în cantinele studențești mai e posibil să găseşti acest lucru. Au rămas ultimele locuri din România în care tinerii mai pot mânca la prețuri foarte mici, care sunt de-a dreptul incredibile dacă ne raportăm la cât au ajuns să coste alimentele în ziua de azi.

Ce preţuri sunt la Cantina Moxa, de la ASE

Iată ce puteau alege studenții ASE din meniul de pe 31 octombrie 2023, potrivit site-ului instituției:

  • ciorbă de fasole (400 gr) la 1,53 lei
  • ciorbă de văcuță a la grec (60/340 gr) la 4,91 lei,
  • piept de pui la grătar (100 gr) la 3,86 lei,
  • ceafă de porc pe plită (100 gr) cu 3,12 lei,
  • chiftele prăjite (90 gr) la 2,09 lei,
  • păstrăv la grătar cu mămăligă (200/150 gr) cu 8,46 lei etc.

La Iaşi, sunt preţuri şi mai mici

Prețuri foarte mici sunt şi la Cantina Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași

Spre exemplu, o ciorbă de perișoare costă aici 4, 7 lei, un cotlet de porc la tavă –5, 25 lei, chifteluţe din carne de porc – 4, 7 lei, o friptură din ceafă de porc – 5, 1 lei, un şniţel din piept de pui – 5, 85 lei, o friptură din carne de vită – 4,3 lei, o tochitură din ceafă de porc, cu ou, brânză şi mămăligă – 8,8 lei.

În ceea ce priveşte programul de la cantinele studeţeşti, Cantina din curtea Facultății de Drept este deschisă de luni până vineri, de la 11:30-17:00 și 18:00-19:00 de luni până joi, iar vineri de la 11:30-17:00. Cea din Complex Leu are programul luni până sâmbătă, între orele 7:00-21:00, iar cea de la Moxa este deschisă de luni până vineri, de la 12:00-16:00 și de la 17:00-19:00.

Se pregăteşte ceva în Marea Roşie! Israelul şi-a adus nave purtătoare de rachete

În timp ce plănuieşte atacuri cât mai dure asupra Fâşiei Gaza, Israelul are grijă se să fortifice şi la Marea Roşie.

Au întărit zona cu ambarcațiuni cu rachete ale Marinei, în urma mai multor atacuri cu rachete și drone ale houthiilor susținuți de Iran în Yemen.

Yemen a atacat Israel

Armata a interceptat o rachetă și două drone lansate din Yemen spre Israel. O altă țintă a fost interceptată în această dimineață devreme în apropierea orașului cel mai sudic Eilat.

Şi armata americană este acolo. Au interceptat deja o serie de rachete și drone Houthi care se îndreptau spre Israel în urmă cu două săptămâni.

Au deschis punctul de trecere de la Rafah

Punctul de trecere a frontierei Rafah, de la granița Fâșiei Gaza cu Egiptul, a fost deschis pentru a permite plecarea unor cetățeni străini și transferul unor răniți în stare gravă.

Punctul de frontieră a fost deschis în urma unui acord mediat de Qatarul a cu Egipt, Israel şi Hamas, în coordonare cu SUA, care să permită ieşirea deţinătorilor de paşapoarte străine şi a unor răniţi în stare critică din Fâşia Gaza aflată sub asediu.

Se pare că înţelegerea nu este legată de alte chestiuni aflate în negociere, precum ostaticii deţinuţi de Hamas sau pauze menite să atenueze criza umanitară din enclavă, care suferă de lipsă de alimente, apă, combustibil şi medicamente.

Marcel Ciolacu l-a trimis „la plimbare” pe CTP după ce gazetarul a criticat enoriaşii care se închină la moaşte

Marcel Ciolacu a precizat că nu-i permite lui Cristian Tudor Popescu să jignească pe credincioșii din România. Premierul îl pune la zid pe gazetar pentru afirmațiile pe care acestea le-a făcut recent.

Ciolacu spune că e dreptul unui om să fie ateu, însă că nu e firesc ca românii care cred în Dumnezeu și se închină la moaște să fie comparați cu teroriștii.

Cum i-a răspuns Ciolacu lui Cristian Tudor Popescu

Cristian Tudor Popescu i-a comparat pre credincioșii care au mers în pelerinaj la Sfânta Cuvioasă Parascheva cu teroriștii Hamas. Afirmațiile jurnalistului au atras numeroase controverse.

„Creștinii, noi, suntem iertători. Există credințe care au dus în extreme. Rar auzi de un kamikaze creștin. Atunci faci paralele care nu au nicio treabă cu credința.

Eu nu am nimic împotrivă să ieși la Tv să spui că ești ateu, dar nu mă critica pe mine”, a spus Marcel Ciolacu.

Ce spusese CTP despre enoriaşii care se închină la moaşte

Gazetarul pretinde că a analizat Sfânta Scriptură și ce spune ea despre atingerea moaștelor.

Văz că n-au fost de ajuns Șoșoacă, Simion și jurnalierii care vor să mă vadă decedat, însuși Patriarhul Daniel iese să afurisească opinia subsemnatului despre moaște și adorarea lor. Să ne deslușim creștinește, prin urmare.

Nu există nicio frază în Biblie care să îndemne sau măcar să spună ceva cu privire la cultul moaștelor. Iisus Hristos nu spune nicăieri că trebuie conservate și venerate rămășițele de carne și oase ale vreunuia dintre apostolii și mucenicii ce vor fi dați morții în numele Lui. Sau ale celor cu mare credință în Dumnezeu.

Firesc. Dacă vrei ca o sfântă, un martir să te ajute nu poți să-i cinstești amintirea, faptele, cuvintele rămase? Să te rogi? De ce ai nevoie de bucăți de trup uscate?

Am văzut cum pelerinii la Sf. Parascheva sau alți sfinți se închină, își fac cruce în fața raclei. Aceasta, după rațiunea mea, este o jignire, o desconsiderare la adresa lui Iisus”, scrie gazetarul.

SONDAJ. Intenția de vot în București, cum arată Top 3 / Surpriză mare!

Se apropie tot mai mult 2024, an electoral, cu mai multe rânduri de alegeri, inclusiv cele locale.

Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 19-27 octombrie, în București, și ale cărui rezultate au fost anunțate recent, dezvăluie cum arată topul partidelor, la nivel de intenție de vot. Asta dacă alegerile locale ar avea loc curând.

PSD, primul în top, urmat de USR și PNL – la egalitate

sursa foto: curs.ro

La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile locale, dumneavoastră cu ce partid ați vota?”, răspunsurile au arătat astfel:

Partidul Social Democrat (PSD) – 31%
Uniunea Salvați România (USR) – 17%
Partidul Național Liberal (PNL) – 17%
Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) – 14%
SOS România (Partidul Dianei Șoșoacă) – 6%
Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) – 5%
Partidul Mișcarea Populară (PMP) – 5%
Altul – 5%

Traficul și aglomerația, considerate principala problemă a Bucureștiului

sursa foto: curs.ro

Din același sondaj reiese că traficul și aglomerația sunt considerate principala problemă a Capitalei, urmate de nivelul de trai și de curățenie/salubritate.

În opinia dumneavoastră care este principala problemă a Bucureștiului?

Traficul, aglomerația – 17%
Nivelul de trai – 15%
Curățenia, salubritatea – 9%
Spitale, sănătate, medicamente – 8%
Apa caldă, termoficarea- 8%
Poluarea – 6%
Străzile, drumurile – 6%
Spațiile verzi, parcurile – 5%
Parcările – 5%

Sondajul a fost realizat în perioada 19 – 27 octombrie 2023, universul de eșantionare fiind populaţia adultă rezidentă din Municipiul București, iar volumul eşantionului: 1007 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste.

sursa foto: curs.ro

Ciolacu „vânează” concediile românilor! Verifică pe banii cui s-au odihnit

Prim-ministrul României este uimit că statul trebuie să achite concedii medicale de 6 miliarde de lei. În pandemie, valoarea acestora a fost de „doar” 570 de milioane de lei.

„Undeva, lucrurile au scăpat de sub control”, afirmă Ciolacu.

Vrea card de sănătate la bebeluşi

În acest moment, toată lumea plăteşte CASS. Pe timpul PSD-ului, erau concedii medicale de 820 de milioane. Pe urmă au venit 570 de milioane pe timpul pandemiei. Anul acesta eu am găsit de plată concedii medicale de 6 miliarde. 6 miliarde de lei.

Eu nu am fost în concediu…undeva lucrurile au scăpat de sub control. Înţeleg misiunea grea pe care o are noul şef de la CNAS”, a afirmat, marţi seară, la România TV, Marcel Ciolacu, adaugând:

”Cum adică copilul când se naşte nu are card de sănătate. Unde se mai întâmplă acest lucru? Oricine poate deconta reţete şi servicii fără să fie digitalizat şi să ai o fişă foarte clară.

Aceste lucruri trebuie să înceteze. Avem nevoie de o Românie ordonată”.

Limitarea plăţilor cash

Cum vreți să combat evaziunea? Vreți un premier care vine la TV să se plângă ca o babă. Dacă se fură cu portbagajul spagă. Cum își mai iau Ferrari cu sacoșa? Cum cheltui banii cu sacoșa dacă ai limitare 5.000 de lei. Cine intră în casă să verifice cash-ul?

E normal că nu ai cum să cheltui banii din evaziune, din șpagă. Oamenii vor vedea că nu sunt afectați. Li se va întoarce în cap toată această propagandă, celor de la AUR li se va întoarce„, a mai zis Ciolacu pentru sursa amintită.

Legea pensiilor 2024. Femeile şi bărbaţii ies la pensie la 65 ani / Ce români sunt favorizaţi

Guvernul a reuşit să aducă egalitatea între bărbaţi şi femei. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării pregătite de iniţiatorii legii.

Proiectul Legii Pensiilor 2024 poate fi consultat AICI

Formula de calcul a pensiei

  • Pensia = VPR x numărul total de puncte
  • Numărul total de puncte reprezintă numărul de puncte contributive, numărul de puncte necontributive și numărul de puncte de stabilitate.
  • VPR = VPP/25
  • VPR – valoarea punctului de referință. VPP – valoarea punctului de pensie

Ce vizează Legea Pensiilor 2024

La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este 81 lei.

Principalele aspecte urmărite vizează ”asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice”.

Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate.

Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

”Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”, se mai arată în document.

Cum se acordă pensia, în funcţie de tipurile ei:

Pensia anticipată

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani.

”La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, mai arată iniţiatorii proiectului de lege.

Pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată.

Pensia de urmaş

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Pensia pentru muncă în condiţii de handicap

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în Anexa nr. 5:

  • cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
  • cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani;
  • cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Tipuri de pensie, în România

  • Pensie pentru limită de vârstă – condiționată de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv
  • Pensie de invaliditate – se mențin cele trei grade (grav, accentuat, mediu) care vor fi redefinite: – gradul I – deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută; – gradul II – deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial; – gradul III – deficiența funcțională medie și capacitate de autoservire păstrată;
  • Pensia anticipată – condiționată de un stagiu complet de cotizare contributiv de 35 de ani. (*) Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare, cu o penalizare maximă de 24%, față de 30% cât este în prezent. (*) Nu vor fi luate în calcul perioadele necontributive: șomaj, spor de grupă etc.
  • Pensie de urmaș – se mențin prevederile actuale.

Accident între un autobuz și o mașină, în centrul Capitalei. Două persoane au fost duse la spital

0

Un accident rutier, în care au fost implicate un autoturism și un autobuz al Societăţii de Transport Bucureşti (STB), a avut loc marți seară, în Capitală.

Din primele informații, mașina condusă de o femeie în vârstă de 56 de ani ar fi intrat într-un autobuz. Mijlocul de transport în comun era condus de un bărbat de 41 de ani. Impactul a avut loc într-o intersecție. Iar în urma accidentului, două persoane – ambele aflate în autoturism – au ajuns la spital, pentru a primi îngrijiri medicale.

Unde s-a produs accidentul

„La data de 31 octombrie a.c., în jurul orei 21.00, Brigada Rutieră a fost sesizată prin apel 112 cu privire la producerea unui accident rutier la intersecţia dintre Bd. Octavian Goga şi Bd. Mircea Vodă.

Conducătoarea unui autovehicul, în vârstă de 56 de ani, care se deplasa pe Bd. Octavian Goga dinspre Splaiul Unirii, la intersecţia cu Bd. Mircea Voda a intrat in coliziune cu un autobuz din cadrul Societăţii de Transport Bucureşti, condus de un bărbat în vârstă de 41 de ani, care circula pe Bd. Mircea Vodă”, a anunțat Brigada Rutieră a Capitalei.

După producerea accidentului, șoferul autobuzului a fost testat cu alcooltestul, rezultatul fiind negativ – din câte reiese din precizările autorităților. „În urma accidentului de circulaţie a rezultat rănirea a două persoane aflate în autoturism, care au fost transportate la spital pentru acordarea de îngrijri medicale. Conducatorul autobuzului a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind zero”, potrivit sursei citate.

Cauzele exacte ale producerii accidentului rutier vor fi lămurite de către polițiști, în urma unor cercetări.

Milioane de pensionari, loviți în plin. Dispare un ajutor important

Premierul a pus ochii pe banii pensionarilor care şi aşa primeau pensii mici. Un important ajutor de stat acordat pensionarilor cu venituri de sub 3.000 de lei lunar va fi eliminat din 2024.

Alături de majorarea punctului de pensie cu 12,5%, pensionarii cu venituri lunare de sub 3.000 de lei au beneficiat de un ajutor de stat destul de consistent.

Ciolacu taie ajutoarele one-off

Din 2024, românii își pot lua adio de la acest ajutor. Întrebat dacă şi anul viitor vor fi acordate aceste ajutoare one-off, premierul a spus:

„Nu. One-off-ul a fost pentru că am luat în aplicare anul curent, nu am luat un an înainte, cum spunea legea. De fapt am aplicat și legea și am venit și cu one-off să acoperim până la 15%, cât era inflația”.

Cum s-au acordat banii din ajutorul one-off

  • în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
  • în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
  • în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

Candidează Ciolacu la prezidențiale? Răspunsul premierului: „Provocările pe care le am acum …” – VIDEO

Marcel Ciolacu, premierul și, totodată, liderul Partidului Social Democrat, a evitat să spună dacă va candida pentru preşedinţia României, știut fiind faptul că 2024 este an electoral, cu mai multe rânduri de alegeri.

Acesta susține că nu a luat în calcul până acum o candidatură în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat. Și spune că „provocările” pe care le în actuala funcție, cea de șef al Guvernului, „sunt suficiente în acest moment”.

„Nu face parte din priorităţile mele şi nu o spun cu nicio falsitate. (…) Nu am luat în calcul acest lucru până acum, indiferent cât de mult se discută pe acest subiect. (…) Nu am vorbit în partid, nu am vorbit cu colegii mei acest lucru. Am un job în acest moment, nu simplu, dar nu mă obligă nimeni, ca să nu fiu ipocrit”, a declarat Ciolacu, marţi seară, la România TV.

„Cred că provocările pe care le am acum sunt suficiente în acest moment”

Când a fost întrebat dacă şi-a dorit să fie prim-ministru, liderul social-democrat a afirmat că acest lucru nu a fost „un scop” în viaţa sa.

„Da, a venit cumva inerţial, nu a fost un scop în viaţa mea, dar cred că provocările pe care le am acum sunt suficiente în acest moment”, a răspuns Marcel Ciolacu.

De asemenea, Ciolacu a menţionat că „cel mai important pentru România este stabilitatea politică”.

Israelul a pulverizat o tabără de refugiaţi în Fâşia Gaza / ȘOCANT ce pune la cale Netanyahu

Israel şi-a propus să izoleze complet Fâşia Gaza de restul lumii. Armata lor a bombardat tabăra de refugiaţi din Jabalia, afirmând că a ucis acolo un comandant al Hamas, considerat unul dintre responsabilii pentru atacul lansat în Israel pe 7 octombrie.

Între timp, Internetul şi comunicaţiile au fost întrerupte, miercuri, în Fâşia Gaza.

50 de oameni, ucişi în tabăra de refugiaţi

Cel puţin 50 de persoane au fost ucise într-o tabără de refugiaţi în urma unui bombardament israelian în partea de nord a enclavei palestiniene.

Bombardamentul a distrus cel puţin 20 de clădiri în tabăra de refugiaţi de la Jabaliya. Armata israeliană a intensificat începând de vineri şi mai mult atacurile aeriene şi a început desfăşurarea progresivă de trupe la sol în partea de nord a Fâşiei Gaza.

Au cerut Starlink-ul lui Musk

Internetul şi comunicaţiile au fost întrerupte, miercuri, în Fâşia Gaza. „Bunilor noştri oameni din ţara iubită, ne pare rău să anunţăm că serviciile de comunicaţii şi internet au fost complet întrerupte în Gaza”, conform autorităţilor palestiniene.

Utilizatorii reţelei X i-au cerut lui Elon Musk să instaleze Starlink deasupra Fâşiei Gaza, care să permită comunicarea cu restul lumii a locuitorilor enclavei palestiniene.