Executivul ține la secret datele referitoare la cheltuielile militare și la banii care au plecat către Ucraina. Pentru prima oară, Guvernul nu a răspuns solicitării Consiliului Fiscal de a transmite astfel de date, necesare pentru analiza procesului de reconfigurare a bugetului pe anul 2023. De altfel, tăierea cheltuielilor militare, susține Consiliul Fiscal, ar ajuta la scăderea deficitului bugetar, de care depinde alocarea următoarei tranșe din banii PNRR.
Consiliul Fiscal, instituția care supervizează măsurile fiscal-bugetare, nu a fost în măsură să efectueze o analiză exactă a procesului de reconfigurare a bugetului pe anul 2023. Și asta pentru că Ministerul Finanțelor a refuzat să-i trimită datele esențiale privitoare, în special, la cheltuielile militare și sumele aferente sprijinului către Ucraina. Totodată, ministerul nu a trimis nici datele referitoare la impactul estimat al reformei pensiilor și salariilor, la execuția fondurilor europene și cofinanțării, la execuția cheltuielilor de investiții, precum și la prognoza deficitului la finalul anului 2023 (în condițiile neaplicării de măsuri de corecție). În Nota-poziție privind restrângerea cheltuielilor publice, elaborată de Consiliul Fiscal, se arată că, în 2023, au existat cheltuieli suplimentare de cca. 18 miliarde de lei și venituri inferioare celor programate de cca. 20 miliarde de lei. Totodată, veniturile fiscale (inclusiv contribuții sociale) sunt de cca. 27% din PIB, în timp ce media UE27 este de 40-41%. ”Avem evaziune fiscală mare, instituționalizată, cum spune și Comisia Europeană – inclusiv prin regimul fiscal care permite tot felul de portițe, căi de eludare a plății de taxe și impozite. De asemenea, defectuoasa construcție a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri și cheltuieli) a făcut ținta de deficit, de 4,4%, nerealistă, în condițiile în care am menționat în analiza proiectului de buget, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%”, se arată în Nota-poziție a Consiliului Fiscal.
Deficitul bugetar crește
Instituția atrage atenția că, din cauza cheltuielilor suplimentare față de proiecție și a încasărilor mai mici (execuția bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB), noile evaluări indică faptul că, în lipsa unor acțiuni de corecție, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. Eficiența încasării TVA plasează România pe ultimul loc cu un deficit de încasare al TVA de 36,7% în 2021, la mare distanță de următoarea clasată, Malta, cu 25,7%, media în UE fiind de cca. 5%. În ce privește măsurile de austeritate ale Guvernului, din perspectivă macroeconomică, este foarte probabilă o generare de arierate la nivelul execuției bugetare cash, ceea ce poate reduce creșterea economică mai mult. ”Neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investiții deja realizate, neplata facturilor deja primite și rerutarea acestor sume către cheltuieli curente vor afecta mersul economic al României în perioada următoare, făcând ajustarea fiscală mai dificilă în 2024. Trebuie spus că folosirea mediei ianuarie-septembrie ca motiv pentru limitarea cheltuielilor în noiembrie și decembrie are o relevanță foarte mică, întrucât plata multor facturi ce privesc realizarea de proiecte de-a lungul anului se face în ultimele luni”, susține Consiliul Fiscal.
6% din PIB
Potrivit Consiliului Fiscal, este posibil ca deficitul cash în acest an să fie în jur de 6% din PIB, iar cel ESA să fie mai mare – dar ambele vor devia mult de la ținta de 4,4% din PIB, deși trebuie repetat că această țintă nu a fost realistă. Neefectuarea unor cheltuieli militare poate ajuta limitarea deficitului în termeni cash, consideră Consiliul Fiscal. ”În România avem o negare a realității, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri – este o reducere a absorbției interne de bunuri și servicii. Iar corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale. A crede că se poate obține ajustarea prin taxa prin inflație, în condițiile date, este o fantezie. Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum”, se mai precizează în analiza Consiliului Fiscal.
Adică exact ceea ce nu a reușit nici Emil Constantinescu… Nici Traian Băsescu… Și nu o va reuși nici un Klaus Werner Iohannis tot mai panicat de perspectiva că va fi trădat tocmai de cei pe care i-a făcut ”oameni”!
Așa că Iohannis nu ar trebui să se vaite la anul, când va simți pe propria piele ”recunoștința” multora dintre cei pe care îi va face chestori, generali sau îi va avansa la un grad superior de 1 Decembrie, 2023…
Pe listele complete intrate în posesia noastră figurând de la nepoți ofițerași de logistică la june polițiste de la Brigada Rutieră! Cu toții urmând să fie făcuți generali și chestori!
Conștienți că nu se știe cum se va termina nebunul an electoral 2024… Astfel că, dacă ”omul lor” nu va reuși să își impună un succesor agreat de sistem la Palatul Cotroceni, atunci cel puțin se vor putea retrage în companiile de stat cu niște pensii de generali sau chestori. Iar dacă sistemul va reuși să își păstreze hegemonia asupra statului român, atunci vor beneficia de prelungirea posibilității continuării activității și rămânerii pe posturi. Viitorii generali și chestori de la 1 Decembrie 2023 urmând a fi ”scuipați de calculator” din sistem de-abia peste alți câțiva ani.
Unul care, dacă ar fi să o luăm strict din punct de vedere matematic, are nevoie acum și de un mareșal! Pentru că la câte mii – mii, nu sute! – de generali și chestori are sistemul, merge și un mareșal! Chiar doi… Se știu ei care vor!
Problema cu strategia de strângere la piept a lui Biden este că el nu are drept de veto asupra acțiunilor premierului israelian. Instrumentul pe care îl deține Biden este influența, relatează Financial Times. Totul despre Netanyahu sugerează că persuasiunea din spatele scenei nu este o metodă care funcționează.