Alina Sorescu. De prin parcare adunate…
Horoscop 14 decembrie 2023 – Sunteti inspirat si aveti idei ingenioase
BERBEC
Iubirea îți zâmbește, bucură-te de moment! Financiar, fiți precauți și asigurați-vă proprietățile. Deși este o zi oarecum ocupată și complexă la locul de muncă, calmul te va ajuta să vezi viața mai senin.
TAUR
Astăzi te vei simți relaxat și fericit. Nu ratați dragostea celor care vă sunt aproape. Trebuie să faceți față unei plăți pe care ați uitat-o. Găsește-ți un alt serviciu, în alte domenii de lucru.
GEMENI
Relația de dragoste se îndreaptă spre o fază mai intimă. Un membru al familiei sau un prieten vă ajută să achitați datoriile. Convinge-ți șefii de nevoia unui makeover. Dorești să renunți la tutun, și vei reuși!
RAC
Este ziua perfectă pentru o întâlnire sentimentală. Fericirea nu este numai în lucrurile materiale. Ai o oportunitate de avansare în carieră. Corpul tău îți cere să pui deoparte tot felul de excese.
LEU
Va apărea persoana mult așteptată. Este o zi bună pentru a începe o nouă afacere, sau te vei strădui să înveți pentru un nou loc de muncă. Nu fi atât de preocupat de sănătate, deoarece este foarte bună.
FECIOARA
Amintirile iubirilor din trecut te vor face să suferi… Apar cheltuieli neprevăzute legate de mașina dvs. Ai inițiative originale la locul de muncă care vor fi foarte aplaudate. Ai grijă de sănatate, s-ar putea ivi complicații.
BALANTA
Iubirea și afecțiunea vor fi un motiv de satisfacție azi. Lipsa de fonduri împiedică buna funcționare a afacerii dvs. dar simțul umorului este important chiar și în problemele de muncă. Este un moment ideal pentru activități în aer liber.
SCORPION
Astăzi problemele cu partenerul dvs. sunt rezolvate cu ușurință. Perioada dificilă la muncă se va încheia în curând. Dacă nu dormi suficient, vei fi epuizat. În jocurile de noroc, ai parte de noroc!
SAGETATOR
Buna dispoziție va aduce o ambianță plăcută cu partenerul tău. Luați în considerare o investiție pentru a vă mări economiile. Dacă vă gândiți la o schimbare de loc de muncă, acum este momentul. Stresul este cauza stării de oboseală, relaxează-te!
CAPRICORN
Oferă-i partenerului tău timp pentru a vedea soluția propusă de tine. Din punct de vedere financiar, norocul este chiar după colț. Fii practic, altfel nu vei face treabă bună. Alătură-te cursurilor de yoga, te va ajuta să te calmezi.
VARSATOR
Schimbări mari au loc în relația cu partenerul tău. Moment riscant pentru a începe afaceri necunoscute. Vei atinge obiectivele stabilite în munca ta. Nu sunteți invincibili, deci controlați-vă energiile.
PESTI
Ești norocos să trăiești un moment sentimental bun. Ai venituri surpriză dintr-o sursă neobișnuită. Sunt multe lucruri necunoscute în mediul de lucru. Lipsa de vitamine din dieta ta îți poate provoca probleme.
VIDEO | Dronă lansată din Yemen, interceptată de un distrugător american
Un distrugător aparținând marinei americane a doborât o dronă lansată din Yemen de gruparea rebelă Houthi.
Asta după ce insurgenții din Yemen atacaseră o navă comercială cu șalupe, apoi cu rachete.
Distrugătorul american, pe fază
Distrugătorul Mason al marinei americane a doborât miercuri, 13 decembrie 2023, o dronă lansată din Yemen de gruparea rebelă Houthi.
Distrugătorul era în gardă legat de atacarea unei nave comerciale, a declarat un oficial american din domeniul apărării sub protecția anonimatului, relatează Reuters.
Oficialul a declarat că gruparea Houthi a atacat nava comercială Ardmore Encounter cu șalupe și apoi prin lansarea a două rachete care au ratat vasul.
Adrmore Encounter nu a raportat nicio avarie sau rănire și și-a continuat drumul, a precizat oficialul american.
Incidentul a avut loc la o zi după ce gruparea din Yemen a declarat că a lovit un petrolier norvegian cu o rachetă, în cel mai recent protest al său față de bombardamentele Israelului în Gaza.
Pe ce se bazează economia! Diaspora a trimis în țară 2,9% din PIB-ul României
Românii care muncesc în străinătate au redus deficitul bugetar în 2022 cu 7,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2,9% din PIB. Datele oficiale au fost comunicate de Eurostat și arată, de fapt, că nici creșterea economică și nici politicile publice nu au contribuit la evitarea falimentului total al țării. În timp ce în România au intrat 8,2 miliarde de euro, muncitorii străini angajați aici au scos peste hotare 925 milioane de euro.
Dintre statele membre, Croația, Letonia și România au fost cele mai dependente de transferul personal și de compensarea fluxurilor de angajați în 2022, arată Eurostat.
Ratele de dependență sunt măsurate prin afișarea ponderii intrărilor în transferurile personale și compensarea angajaților în raport cu PIB-ul unei țări respective. Astfel, cele mai ridicate rate de dependență din UE au fost observate pentru Croația (7,6 % din PIB), Letonia (3,2 % din PIB) și România (2,9 % din PIB) în 2022 , în timp ce economiile cele mai puțin dependente în UE erau Irlanda (mai puțin de 0,1 % din PIB), Finlanda și Olanda (fiecare 0,2 % din PIB). Soldul net pozitiv al transferurilor personale și al compensațiilor angajaților a redus semnificativ deficitele de cont curent din Franța, România și Belgia.
În 2022, Franța, România și Belgia și-au putut reduce considerabil soldurile negative de cont curent prin aceste intrări nete. Cel mai important, Franța, care a raportat un deficit de cont curent de 53,9 miliarde euro, fără aceste fluxuri nete de venit, deficitul ar fi crescut considerabil la 71,6 miliarde euro. Deficitul de cont curent pentru România ar fi fost de 33,5 miliarde de euro, în loc de 26,1 miliarde de euro, care include tranzacții legate de transferurile personale și compensarea angajaților. Belgia a prezentat un deficit de cont curent de 5,6 miliarde euro, care s-ar fi mărit la 11,7 miliarde euro fără compensația netă a angajaților belgieni care lucrează pentru instituțiile UE (4,6 miliarde euro) și pentru unitățile instituționale din Luxemburg (3,8 miliarde euro).
Transferurile personale domină ieșirile din UE
După o creștere continuă din 2014, ieșirile nete de transferuri personale și compensarea angajaților au scăzut pentru prima dată în 2020, dar apoi au crescut din nou considerabil până la un nivel record de 66,1 miliarde euro în 2022, potrivit Eurostat. Ieșirile constau, în cea mai mare parte, în transferuri personale trimise în străinătate (în 2022: 43,5 miliarde euro). Aproximativ 56 % din totalul ieșirilor și 54 % din totalul intrărilor de transferuri personale transfrontaliere și compensarea fluxurilor de angajați din toate statele membre ale UE în 2022 au avut loc în interiorul granițelor UE.
”Acest lucru nu este o surpriză, având în vedere că cetățenii UE se pot circula și lucra liber pe piața muncii din UE. Există, totuși, excepții: ieșirile de transferuri personale și compensarea angajaților din Polonia (98 %), Spania (91 %) și Grecia (91 %) au mers preponderent către economiile din afara UE; în timp ce, de asemenea, Irlanda (96 %), Italia (85 %) și Austria (68 %) și-au primit fluxurile în mare parte din afara UE. Economiile cele mai centrate pe UE au fost Luxemburg, cu mai puțin de 1 % din ieșirile sale înregistrate în afara UE, și Slovenia, cu doar 6 % din intrările sale primite din afara UE”, se arată într-un comunicat al Eurostat. La ieșiri totale din transferuri personale și compensații ale angajaților, din România au plecat 925 milioane de euro în 2022, din care 305 milioane în statele UE și 620 milioane de euro în afara UE.
Cei mai mulți bani au venit din Germania
La intrări din transferuri personale și compensarea fluxului de angajați, cei mai mulți bani ai românilor au venit din Germania, peste 2 miliarde de euro, urmată de Olanda, cu peste 1,4 miliarde de euro, și Italia, cu 501 milioane de euro. În 2022, Franța a observat coridoare majore, toate țările sale vecine reprezentând fluxuri semnificative, în special de la granița și munca sezonieră a rezidenților francezi din Elveția (19,2 miliarde euro) și Luxemburg (7,1 miliarde euro), în timp ce Franța a înregistrat cele mai mari ieșiri de transferuri personale către Maroc (2,7 miliarde euro).
Doamna CHANG! Cine i-o bagă pe gât lui Ciolacu!
Ei bine, uite că mai există totuși o structură contrainformativă românească și în eșuatul stat iohannist! Și dacă marii bărbați de stat s-au ferit ca de tămâie să deschidă plicul galben conținând raportul despre contractul care se va semna chiar joi, 14 decembrie, cel puțin de acum înainte nu se vor mai putea justifica din nou că nu ”au știut”…
Deci, pe 14 decembrie, urmează să fie semnată ”hârtia elicopterelor” de atac. Numai că, ghinion, în loc să se orienteze, după toate legile comerciale, spre oferta originalurilor cu 30 la sută mai ieftine și cu un termen de predare către Armata Română mai scurt cu 12 luni, ”Frăția Generalilor” a ”Brelocului Incicaș” a reușit deja să îi ”împacheteze” pe liberalul Nicolae Ionel Ciucă și pe pesedistul Angel Tîlvăr că mai bune sunt ”francizatele” mai scumpe coreene!
Cine îi traduce și premierului?
”MBDA has received a contract from Korea Aerospace Industries (KAI) for the integration of the Mistral ATAM anti – air missile system on the Korean Marine Attack Helicopter (KMAH).
Eric Beranger, CEO of MBDA: „ Wee proud to be partnered again with Korea Aerospace Industries to arm a Korean Military aircraft. This contract cements Mistral ATAM’ s place as a world’ s leading helicopter launched anti – air missile system.”
Mistral ATAM is based on the Mistral short – range anti – air missile, known for its – and – forget engagement mode, ease of operation and unrivalled kill probability. The ATAM system includes two launchers per helicopter, each carrying two missiles. Man – portable Mistral air defence systems are also in – service with Republic of Korea’ s Armed Forces.
MBDA is a world leader in missile systems, with over 60 year’s experience developing cutting – edge missiles in cross – border partnerships that makes the company a natural partner to accelerate domestic development programmes. MBDA and KAI are also working together to integrate the Meteor beyond visual range missile onto the KF – 21 Boromae fighter aircraft.
MBDA is a unique multi – national European group, a world – leader in the field of complex weapon systems, playing a key role in keeping nations safe”.
Desigur, dacă ofițerii de legătură detașați la Guvern refuză, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună pentru apărarea intereselor naționale, să îl informeze pe premier, se poate încerca și cu ”Google translate”.
Numai că, ghinion, concluzia este tot aceeași… Cea regăsită în finalul raportului contrainformativ care ar fi trebuit deja, până la această oră, să ”miște” și celelalte structuri ale statului român. Concluzie din care astăzi publicăm fragmentul cel mai relevant: ”(…) achiziție directă de sisteme antiaeriene MANPADS. Oferta europeană MBDA cu sistem Mistral 3… Oferta coreeană firma LIG ( OFERĂ COPIE DUPĂ SISTEMUL FRANCEZ; DAR DUPĂ VARIANTA MISTRAL 1 … Oferta franceză cu produsele originale este cu 30 % mai ieftină și cu livrare cu 12 luni înainte de copiiile coreene. (…) Achiziția se poate face doar prin OuG, valoare de (…)”.
Își retrag MAMBA!
Acum, poate se explică de ce ”generalul breloc” Teodor Incicaș se tot joacă de-a alba-neagra” cu pensionarea din fruntea Direcției Generale pentru Armamente… Și de ce poate chiar ”bătrânul securist” Angel Tîlvăr se lasă ”îmbrobodit” cu o nepăsare deja complice… La ce ”doamnă” este politica, oarecum fiind de înțeles și de ce generalul pensionaro – liberal Nicolae Ionel Ciucă nu a ezitat în a îi băga pe gât succesorului său la șefia Guvernului ”contractul elicopterelor coreene”. Unul care, dacă trece prin OuG, oricum va ”bubui” la un moment dat la DNA. Mai ales că încă președintele PNL încă visează la o finală prezidențială ”Ciucă – Ciolacu”.
Mai puțin de înțeles însă este de ce nu îi spune cineva și premierului cine l-a dus de fapt în Coreea… În Statele Unite ale Americii… Și cine încearcă să-I bage pe gât ”contractul elicopterelor”.
Sau barem că a își pune Franța în cap în acest moment încă extrem de sensibil al intrării – sau nu! – a României în Spațiul Schengen nu pare a fi chiar cea mai înțeleaptă decizie politică. Mai ales că ofițerii de legătură ai DGSE au avut deja grijă ” să se scape” că Franța își va retrage de îndată sistemul MAMBA din România și îl va reloca în Ucraina! Ceea ce înseamnă că Litoralul românesc nu va mai fi apărat de singurul sistem operațional! Pentru că, deși am cumpărat PATRIOT de miliarde, tot Franța ne asigură apărarea Coastei Mării Negre, GRATUIT, cu sistemul MAMBA!
Chang Oh Turkmani
Și dacă tot se va decide premierul să nu se expună, semnând chiar ca ”primarul” contractul elicopterelor coreene, poate solicita și informațiile legale la care are dreptul. Și care există! Puncte majore de interes fiind implicarea lui Alex Șerban și mai ales a doamnei Chang Oh Turkmani în organizarea vizitelor premierului din Republica Coreea – unde a fost însoțit și de ”mutul” Ciucă- și Statele Unite ale Americii…
Și, dacă tot a venit vorba, și cine reprezintă interesele din România ale firmelor coreene Hanwa și LIG…
Deocamdată doar atât, să se știe că se știe…
Incredibil! Radarele Poliției dau erori care transformă viteza legală în contravenție
Deputații PSD vor să modifice legislația rutieră pentru a uniformiza deciziile instanței cu privire la contestațiile împotriva contravențiilor la regimul de viteză. Și asta deoarece există o marjă de eroare a aparatelor radar de peste 4 km/h, care poate transforma o viteză legală într-o sancțiune nedreaptă. În Europa, agenții constatatori scad din viteza înregistrată pe radare între 3 km/h și peste 10 km/h.
Niciun aparat de măsurare nu funcționează perfect, cu atât mai puțin cinemometrele, cunoscute sub denumirea de radare, care dau rezultate diferite, în funcție de condițiile în care acestea realizează măsurarea vitezei autovehiculelor, susțin deputații PSD.
Aceștia au emis un proiect de lege prin care se prevede că, în cazul constatării contravențiilor prin folosirea unor mijloace tehnice certificate sau verificate metrologic, agentul constatator va aplica în favoarea contravenientului marja de eroare a aparatului folosit, așa cum este prevăzută în buletinul de calibrare ori de verificare metrologică. În România, marjele sunt de 3 km/h pentru viteză până la 100 km/h și 3% din valoarea măsurată pentru viteză egale sau mai mari de 100 km/h pentru măsurarea vitezei în condiții normale de trafic, în cazul radarelor care funcționează numai în regim staționar.
Totodată, marja de eroare este de 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h și de 4% din valoarea măsurată pentru viteză egale sau mai mari de 100 km/h pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, în cazul radarelor care funcționează în regim de deplasare.
Amendați pe nedrept
Buletinul de verificare metrologică, eliberat în urma verificărilor, atestă doar faptul că aparatul radar se înscrie în marjele de eroare prevăzute de lege, și nu că acesta funcționează perfect, semnalează deputații. Aparatul poate funcționa perfect sau poate indica o viteză mai mare, dar înscrisă în marja de eroare, sau mai mică decât cea reală, existând astfel un dubiu cu privire la precizia absolută a măsurătorii.
”Marja de eroare prevăzută este susceptibilă în anumite situații să producă efecte juridice, respectiv în acele cazuri în care vitezele măsurate ale autovehiculelor se situează cu doar câțiva kilometri pe oră peste pragurile prevăzute de lege pentru depășirea vitezei maxime admise pe un anumit sector de drum, consecințele fiind încadrarea juridică diferită a faptei și aplicarea unor sancțiuni diferite în raport de valoarea depășirii vitezei maxime admise cuprinse între 10- 20 km/h, 21-30 km/h, 31-40 km/h, 41-50 km/h și peste 50 km/h. Aplicând marja de eroare, se ajunge adesea ca, în situațiile limită, viteza reală rezultată să coboare sub unul din pragurile legale, caz în care se modifică încadrarea juridică a faptei și se demonstrează nelegalitatea procesului verbal de contravenție”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.
În Croația, 10 km/h dispar din start
Pentru a ține seama de eroarea potențială de măsurare, autoritățile din diferite țări care utilizează astfel de radare au emis reguli care sunt respectate în cazurile în care agenții de poliție constată încălcări ale vitezei legale. În Franța pentru radarele rutiere fixe de noua generație să iau în considerare 3 km/h pentru viteze sub 100 de km/h și 3% din viteză pentru vitezele egale mai mari de 100 km/h, pentru radarele fixe mai vechi și pentru cele de bord plasate ocazional de forțe de ordine, marjele sunt de 5 km/h și de 5% pentru peste 100 km/h, iar pentru radarele de la bordul unui vehicul în mișcare, marjele de eroare sunt de 7 km/h și 7% sau 10 km/h și 10%, în funcție de generația echipamentului. În Bulgaria, Germania, Olanda, Cehia, Ungaria, Lichtenstein, Luxemburg, Norvegia, Slovacia, Finlanda și Suedia toleranțele admise sunt de 3 km/h pentru toate tipurile de radar la viteză de până la 100 km/h și de 3% pentru toate tipurile de radar la peste 100 de km/h. În Estonia, se scad 4 km/h pentru toate tipurile de radare și pentru toate vitezele, iar în Spania, până la 100 km/h, 7 km/h pentru toate tipurile de radar, și peste 100 km/h, 7% pentru toate tipurile de radar. În Austria radarul mobil are o marjă de 7 km/h , 3% radarul laser staționar, 5% radarul fix și 7% radarul mobil. În Croația până la 100 km/h, marja este de 10 km/h pentru toate tipurile de radar, iar la peste 100 km/h, 10% pentru toate tipurile de radar, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
S-au sucit. Criza de materii prime pentru regenerabile și mașini electrice aruncă în aer Green Deal-ul UE
Legea privind materiile prime critice în UE a inclus o prevedere șocantă, care aruncă în aer Green Deal-ul european. Astfel, au fost incluse proiectele strategice, care, odată aprobate la nivelul Uniunii, chiar dacă au un impact negative asupra mediului, primesc derogare de la Comisia Europeană, pe motiv că interesul public deservit prevalează asupra efectelor respective. Totodată, UE recunoaște că producția de materii prime critice în diferite etape ale lanțului valoric are efecte asupra climei și mediului.
Proiectele strategice care au un impact negativ asupra mediului vor putea fi autorizate în cazul în care autoritatea de autorizare responsabilă concluzionează, pe baza evaluării sale de la caz la caz, că interesul public deservit de proiect prevalează asupra efectelor respective. Prevederea se regăsește în Legea UE privind materiile prime critice, care încearcă să găsească o soluție la criza provocată de tranziția la energia verde. Legislația va introduce stimulente economice și un cadru de afaceri mai stabil și mai sigur pentru proiectele de extracție a minereurilor și de reciclare, cu proceduri de autorizare mai rapide și mai simple, susține Comisia Europeană. Aceasta mai arată că mașinile electrice, panourile solare și telefoanele mobile conțin așa-numite „materii prime critice”, esențiale pentru tranziția verde și cea digitală ale Uniunii Europene.
”Pentru a asigura reziliența economică a Uniunii, dar și avansul său tehnologic și autonomia sa strategică, este extrem de important să garantăm aprovizionarea cu aceste materiale. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și politica din ce în ce mai agresivă a Chinei în domeniile industriei și comerțului au ca efect, printre altele, transformarea cobaltului, a litiului și a altor materii prime într-un factor geopolitic”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.
Prioritate zero
Având în vedere rolul lor în asigurarea securității aprovizionării Uniunii cu materii prime strategice și contribuția lor la autonomia strategică deschisă a Uniunii și la tranziția verde și digitală, proiectele strategice ar trebui să fie considerate de către autoritatea de autorizare responsabilă ca fiind de interes public și legate de siguranța publică, susține Comisia Europeană.
”Proiectele strategice care au un impact negativ asupra mediului pot fi autorizate în cazul în care autoritatea de autorizare responsabilă concluzionează, pe baza evaluării sale de la caz la caz, că interesul public deservit de proiect prevalează asupra efectelor respective. Evaluarea de la caz la caz ar trebui să țină seama în mod corespunzător de specificitatea geologică a siturilor de extracție, care limitează deciziile privind amplasarea, având în vedere lipsa unor soluții alternative la siturile de extracție. Pentru a reduce complexitatea și a spori eficiența și transparența procesului de autorizare, promotorii de proiecte privind materiile prime critice ar trebui să poată interacționa cu o singură autoritate națională, care să fie responsabilă de facilitarea, coordonarea și simplificarea întregului proces de autorizare, iar în cazul proiectelor strategice, să emită o decizie exhaustivă în termenul aplicabil. În acest scop, statele membre ar trebui să desemneze o singură autoritate națională competentă”, se mai precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.
Ajutoare de stat pentru firmele private
Investițiile private realizate de întreprinderi, investitori financiari și achizitori sunt esențiale, consideră Comisia Europeană. Tocmai de aceea, în cazul în care nu sunt suficiente doar investițiile private, implementarea efectivă a proiectelor de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime critice poate necesita sprijin public, de exemplu sub formă de garanții, împrumuturi sau investiții de capital sau cvasicapital. Acest sprijin public poate constitui ajutor de stat. ”În contextul eforturilor de a reduce incertitudinea cu privire la prețurile viitoare ale materiilor prime strategice, este necesar să se prevadă instituirea unui sistem care să permită atât achizitorilor interesați, cât și promotorilor de proiecte strategice să își prezinte ofertele de cumpărare sau de vânzare și să îi contacteze în cazul în care ofertele respective sunt potențial compatibile”, mai arată Comisia Europeană.
Boom: afacerea încărcării mașinilor electrice
Companiile de încărcare a vehiculelor electrice din Europa și din SUA au început să se lupte pentru a obține cele mai bune spații publice, iar observatorii din industrie prevăd noi runde de consolidare pe măsură ce alți jucători intră pe piață.
Multe dintre companiile care se ocupă în prezent de încărcătoare pentru vehicule electrice sunt susținute de investitori pe termen lung și se așteaptă lansarea altora. Interzicerea iminentă, în diferite țări, a mașinilor alimentate cu combustibili fosili a făcut ca acest sector să devină mai atractiv.
“Este o cursă pentru acaparare de teren. Cine pune mâna pe cele mai bune locaţii poate garanta vânzarea de electricitate în următorii ani”, a precizat Tomi Ristimaki, director general la producătorul finlandez de staţii de încărcare Kempower.
O analiză Reuters a arătat că există peste 900 de companii de încărcare a vehiculelor electrice la nivel mondial. Sectorul a atras peste 12 miliarde de dolari în finanțări cu capital de risc începând cu 2012, potrivit PitchBook.
Pe măsură ce marii investitori finanțează mai multe consolidări, „peisajul încărcării rapide va arăta destul de diferit de cel existent în prezent”, spune Michael Hughes, director comercial al ChargePoint, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente și software pentru încărcarea vehiculelor electrice.
Numai în Regatul Unit există peste 30 de operatori de încărcătoare rapide. Luna trecută au fost lansați alții: Jolt din Australia, susținut de fondul de infrastructură BlackRock, și Zapgo, care a primit o finanțare de 25 de milioane de lire sterline de la fondul de pensii canadian OPTrust.
Pe piața americană, Tesla este cel mai mare jucător, dar în curând se vor alătura și mai multe magazine de proximitate și stații de carburanți, iar numărul rețelelor de încărcare rapidă va fi mai mult decât dublu, ajungând la 54 în 2030, de la 25 în 2022, a declarat Loren McDonald, CEO al firmei de cercetare EVAdoption, cu sediul în San Francisco.
O stație de încărcare a vehiculelor electrice amplasată corespunzător poate dura patru ani pentru a deveni profitabilă, odată ce gradul de utilizare atinge aproximativ 15%.
Companiile de încărcătoare se plâng că birocrația din Europa încetinește expansiunea. Cu toate acestea, sectorul este văzut ca un pariu bun de către investitorii în infrastructură pe termen lung, cum ar fi Infracapital, care deține compania norvegiană Recharge și a investit în compania britanică Gridserve.
Experții de la ChargePoint susțin că jucătorii mai mari vor începe să caute, dincolo de locațiile existente, noi proprietăți imobiliare, construite special pentru megainstalații cu 20 sau 30 de distribuitoare de încărcare rapidă, înconjurate de comercianți și facilități.
Real Madrid, 42 de milioane de euro pentru 18 puncte în grupele Champions League!
Real Madrid a bifat un nou succes și în ultimul meci din grupele Ligii Campionilor, 3-2 cu Union Berlin. Triumful a fost al șaselea și înseamnă punctaj maxim pentru spanioli în această fază a competiției. Șase victorii din șase meciuri… și un motiv în plus pentru a sărbători mai devreme Crăciunul.
Real a încheiat grupa C cu un parcurs perfect, ceea ce înseamnă maximizarea recompenselor venite de la UEFA. Madrilenilor le-au intrat în conturi nici mai mult nici mai puțin de 42 de milioane de euro, după ce i-au învins pe rând pe cei de la Napoli, Braga și Union Berlin. Golaveraj excelent, 16:7, după cum arată și pagina de Facebook a clubului.
Spaniolii au primit câte 2,8 milioane de euro pentru fiecare victorie, la care se adaugă 15,6 milioane pentru participarea în grupe și 9,6 milioane pentru calificarea în optimile celei mai puternice competiții între cluburi.
În ciuda parcursului pe care „galacticii” l-au avut în grupe, perfecționistul Carlo Ancelotti nu și-a pierdut ambiția și concentrarea, ba chiar a avut câte ceva de reproșat elevilor săi: „Le-am spus la pauză că avem 40 de minute bune și două minute nebunești. Este o lipsă de concentrare pe care trebuie să o reparăm cu calm. Am spus să țină pasul și să ne bucurăm de fotbal, să jucăm în zonele largi pentru că nu am profitat de asta în prima repriză”.
Altfel, trebui spus că până acum vicecampionii Spaniei sunt singurii care au reușit performanța de a încheia grupa cu un parcurs perfect. Doar Manchester City mai putea egala acest record. Echipa lui Guardiola urma să joace miercuri seară, la Belgrad, împotriva celor de la Steaua Rosie.
Președintele-K1 riscă 3 ani de închisoare!
La câteva ore după ce un tribunal din Anakara a decis să-l plaseze în arest preventiv, Faruk Koca şi-a prezentat demisia din funcția de președinte al lui Ankaragucu.
Federația de Fotbal a Turciei a decis suspendarea tuturor meciurilor din țară după ce președintele clubului Ankaragucu și alți doi bărbați au lovit un arbitru. Cei trei sunt arestați, iar după 24 de ore, Faruk Koca a anunțat, printr-un comunicat postat pe site-ul oficial al lui Ankaragucu, că demisionează din funcția de președinte al clubului.
Conform Codului Penal din Turcia, infracțiunea de „vătămare intenționată”, care a dus la arestarea suspecților, este pedepsită cu închisoare de la 1 la 3 ani, scriu jurnaliștii de la Hurriyet.
Lucrurile nu sunt, însă, atât de simple. Dacă acțiunea în cauză este comisă „în timp ce persoana vătămată se află în timpul serviciului”, pedeapsa crește cu 50% și ajunge, astfel, la 4,5 ani.
Mai mult, dacă circumstanțele sunt agravante, având în vedere consecințele și se ajunge la „fracturi sau dislocări ale oaselor”, pedeapsa crește cu încă o jumătate și ajunge astfel la 6 ani și 7 luni de detenție.
Colac peste pupază, există o majorare a pedepsei și pentru pentru „comportament violent pe terenul de sport”, astfel că președintele lui Ankaragucu, Faruk Koca, poate fi pedepsit cu până la 9 ani de închisoare dupa ce a lovit cu pumnul un arbitru.
Faruk Koka l-a lovit cu pumnul pe arbitrul Halil Meler în timpul meciului dintre Ankaragucu și Rizespor, încheiat cu scorul de 1-1. Oaspeții au marcat in al 7-lea minut de prelungiri, stârnind furia președintelui clubului din Ankara.
Poliţiștii locali pot amenda conducătorii trotinetelor electrice/Lege promulgată
În ultimii ani, în România și-au făcut apariția tot mai des în peisaj trotinetele electrice. Care au câștigat teren îndeosebi în orașele mari, unde aglomerația din traficul rutier – mai ales la orele de vârf – a devenit „la ordinea zilei”.
Cei care conduc trotinete electrice și care sunt prinși „pe picior greșit”, comițând diverse abateri, vor putea fi amendați, mai nou, de către polițiștii locali.
Și asta în contextul în care șeful statului a promulgat, miercuri, 13 decembrie, legea potrivit căreia Poliţia locală poate acorda sancţiuni conducătorilor de trotinete electrice.
Președintele Iohannis a semnat decretul
Administrația Prezidențială a anunțat, miercuri, că preşedintele Klaus Iohannis a semnat în 13 decembrie 2023 mai multe decrete, între ele și cel „privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 7 lit. j) din Legea poliției locale nr. 155/2010 (PL-x 570/09.10.2023)”.
Actul normativ modifică art.7 alin. (1) lit. j) din Legea nr.155/2010, în sensul că se acordă Poliţiei locale atribuţii de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea normelor rutiere de către conducătorii de trotinete electrice, potrivit Agerpres.
Conform legii, poliţiştii locali constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, biciclişti, conducători de mopede, trotinete electrice şi vehicule cu tracţiune animală.
Incompetența a înlocuit competența. Occidentul și-a pierdut respectul restului lumii
Nu este un secret că Occidentul a captat imaginația și respectul restului lumii timp de secole. Cu toate acestea, ceea ce este un secret – pentru că se întâmplă în tăcere și în mintea a miliarde de oameni – este faptul că Occidentul pierde acum acest respect.
Nu valorile occidentale au fost cele care au făcut ca Occidentul să fie preeminent, ci performanța. A permis unei populații relativ mici să tragă un avans față de restul omenirii timp de 200 de ani și să își folosească superioritatea tehnologică pentru a coloniza toate colțurile globului. Este greu de crezut că, în urmă cu doar 100 de ani, 100.000 de englezi puteau să domine efectiv peste 300 de milioane de indieni.
În perioada postbelică, în special, majoritatea societăților occidentale au fost stabile și bine ordonate, bucurându-se atât de democrații, cât și de o creștere economică susținută, notează Financial Times. Așa cum a prezis diplomatul american George Kennan, „vitalitatea spirituală” a Occidentului va fi cea care va învinge în cele din urmă Uniunea Sovietică.
Din nefericire, dacă Kennan ar trăi astăzi, ar avea dificultăți în a găsi o vitalitate similară. Incompetența a înlocuit competența. Societăți care erau cândva consolidate, au devenit profund tulburi și instabile din punct de vedere politic și economic.
Să luăm, de exemplu, o statistică pe care fiecare lider european ar trebui să o memoreze: în perioada 2010-2020, blocul Asean al națiunilor din Asia de Sud-Est, cu un produs intern brut de 3 miliarde de dolari, a contribuit mai mult la creșterea economică globală decât UE, cu un PIB de 17 miliarde de dolari.
Incompetența economică, care va persista atâta timp cât liderii occidentali vor fi reticenți în a impune propriilor populații genul de medicament amar pe care îl impun de mult timp economiilor în curs de dezvoltare, a fost în prezent egalată de incompetența geopolitică.
Invazia rusă în Ucraina a fost fost condamnată pe bună dreptate. Cu toate acestea, 85 % din populația lumii trăiește în țări care nu au impus sancțiuni Rusiei. Indică acest lucru izolarea Rusiei? Sau dimpotrivă?
Este adevărat că, în ceea ce privește Ucraina, SUA, cel puțin, au dat dovadă de viclenie geopolitică mai degrabă decât de incompetență, creând dependența europeană față de Washington într-un moment în care americanii doresc să strângă sprijin pentru a aplica o presiune mai mare asupra Chinei. Dar America ar putea ajunge să constate că aceste dividende geopolitice se dovedesc a fi temporare.
Rusia ar putea totuși să se prăbușească sub presiunea combinată a Occidentului, deși scenariul pare mai puțin probabil. Volodimir Zelenski ar putea fi nevoit să accepte un compromis dureros. Iar dacă acesta este rezultatul, țările non-occidentale se vor întreba de ce atâta agitație?
Sumele masive de ajutor trimise Ucrainei nu au făcut decât să întărească convingerea tot mai mare din sudul global că Occidentului nu-i pasă cu adevărat de el.
Chiar și cu cele mai bune instrumente de științe sociale pe care le are la dispoziție, establishmentul american încă nu poate să înțeleagă sursele furiei care îi determină pe atât de mulți americani să voteze pentru Trump. În UE, un Trump revenit la Casa Albă este un coșmar.
Pe scurt, statele occidentale sunt dezbinate, puterea lor slăbește. Acolo unde mulți oameni din restul lumii vedeau cândva Occidentul drept răspunsul la problemele lor, acum își dau seama că vor trebui să își găsească singuri calea.
Criza datoriilor strivește țările împrumutate
La luxosul hotel Pierre din Manhattan, într-o dimineață de sfârșit de septembrie, Adebayo Olawale Edun, ministrul de finanțe al Nigeriei, a încercat să liniștească agitația bancherilor de pe Wall Street: a promis că țara sa va reduce cheltuielile și va colecta mai multe taxe pentru a face față plăților zdrobitoare ale datoriei către investitorii străini.
Nu a liniștit pe nimeni – datoria Nigeria pentru 2022, echivalentul a 7,5 miliarde de dolari, a depășit veniturile cu 900 de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, se împrumutase mai mult doar pentru a continua să plătească ceea ce deja datora.
Criza datoriilor strivește țările împrumutate, mai ales cele în curs de dezvoltare. Potrivit Bloomberg, în 2024, aceste națiuni, cunoscute de investitorii din lumea bogată drept „piețe de frontieră”, vor trebui să ramburseze aproximativ 200 de miliarde de dolari în obligațiuni și alte împrumuturi.
O serie de șocuri globale au declanșat criza. În timpul pandemiei Covid-19, țările bogate au tipărit bani pentru a distribui cecuri de stimulare; cele sărace au trebuit să se împrumute pentru a-și menține economiile în funcțiune.
Politicile de bani ușori din lumea bogată au însemnat că investitorii au fost bucuroși să acorde împrumuturi în căutarea unor rate mai mari. Apoi, țările sărace s-au confruntat cu costuri mai mari ale importurilor de alimente cauzate de războiul dintre Rusia și Ucraina, combinate cu o creștere bruscă a inflației la nivel mondial.
Sincronizarea nu putea fi mai proastă. Incluzând împrumuturile guvernamentale, corporative și ale gospodăriilor, datoria celor 42 de țări pe care Institutul de Finanțe Internaționale le clasifică drept piețe de frontieră a ajuns la 3.500 de miliarde de dolari în 2023, un record și de aproximativ două ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
Pentru a rămâne solvabile, multe dintre guverne reduc cheltuielile, deoarece plata datoriilor le consumă bugetele. Potrivit Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, 3,3 miliarde de oameni – aproximativ jumătate din populația lumii – trăiesc deja în țări care cheltuiesc mai mult pentru plata datoriilor decât pentru educație și asistență medicală.
„Este cea mai gravă criză din ultimii 30 de ani pentru aceste țări”, subliniază Mattias Martinsson, partener și director de investiții la compania suedeză Tundra Fonder, care administrează fonduri de acțiuni dedicate piețelor de frontieră.
Din 2020, țările în curs de dezvoltare, în special de pe continentul african, s-au împrumutat masiv. Datoria a crescut cu 250%, ajungând la 645 de miliarde de dolari. De asemenea, multe trebuie să plătească Chinei zeci de miliarde de dolari pentru creditele proiectelor de infrastructură.
China concurează din ce în ce mai mult cu creditorii multilaterali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, pentru a oferi ajutor financiar țărilor aflate în dificultate. Până la sfârșitul anului 2021 a acordat 128 de împrumuturi de salvare în valoare de 240 de miliarde de dolari.
Iar țările care au nevoie de bani au mai primit o lovitură din cauza majorării ratelor dobânzilor și inflației. Mulți analiști economici au avertizat că sistemul financiar global nu face decât să favorizeze națiunile creditoare și să crească povara datoriilor nesustenabile pentru împrumutați.
DOCUMENT/Update: Cu cât cresc salariile profesorilor, de la 1 ianuarie? Procentul anunțat inițial, CORECTAT în OUG
Cadrele didactice trec prin ceva emoții, pe final de 2023. Inițial, s-a anunțat că salariile profesorilor ar urma să crească cu doar 8% în ianuarie 2024, conform celui mai recent proiect de OUG propus de Guvern.
UPDATE: Ministerul de Finanțe a anunțat, miercuri, că a intervenit o „eroare materială” în conținutul Proiectului Ordonanței de urgență, iar „salariile profesorilor vor crește cu 13% de la 1 ianuarie 2024”.
Astfel, a fost corectat textul Ordonanței de Urgență ce fusese publicată în dezbatere publică miercuri și a fost modificat procentul cu care vor fi majorate salariile profesorilor de la 1 ianuarie. Față de varianta inițială, unde majorarea trecută negru pe alb era de doar 8%, în varianta a doua publicată pe site-ul ministerului de Finanțe apare creșterea de 13%. VEZI procentul corectat:
proiectougmasurifiscale_13122023Știre inițială:
Ar fi vorba despre o creștere sub procentul cel mai recent promis de decidenți, și anume 13%. Mulți văd acest lucru drept „lovitură sub centură” dată profesorilor, mai ales după greva acestora, din vară.
Miercuri, 13 decembrie, a fost publicată în dezbatere publică așa-numita „ordonanță trenuleț”, cum a ajuns să fie cunoscută public. E vorba despre ordonanța de urgență (OUG) privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.
Ordonanța de Urgență prevede o creștere de doar 8% a salariilor profesorilor, față de cele 13 procente anunțate anterior. Ulterior, de la 1 iunie 2024, ar urma ca salariile acestora să crească cu diferența până la 20%.
Majorări în două tranșe, pentru profesori, în 2024
Așadar, rămâne propunerea privind majorarea salariilor cadrelor didactice în anul 2024 în două tranșe, cum s-a tot vorbit până acum, în documentul făcut public miercuri fiind menționat că se are în vedere ca începând cu data de 1 ianuarie 2024 să se acorde o majorare cu un procent de 8% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, iar începând cu data de 1 iunie 2024 să se acorde diferența până la 20%.
Iată extrase din prevederile OUG:
„Capitolul 1 – Prevederi referitoare la cheltuielile publice Art. I – (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX litera C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum și ale personalului nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se majorează în anul 2024 cu 20% în două tranșe, după cum urmează:
a) începând cu data de 1 ianuarie 2024 se acordă o majorare cu un procent de 8% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;
b) începând cu data de 1 iunie 2024 se acordă diferența până la 20%.
Art. II – Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Art. III – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legeacadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”.
Documentul integral poate fi consultat AICI.
PSD, interzis la Senat: O decizie controversată a secretarului general Mario Oprea
Într-o mișcare surprinzătoare și total ilegală, secretarul general al Senatului, Mario Oprea, a decis interzicerea organizării de evenimente unde urmau să participe senatori ai Partidului Social Democrat (PSD).
Această decizie a stârnit controverse și discuții aprinse în rândul PSD.
Contextul deciziei
Mario Oprea, cunoscut pentru modul autoritar de exercitare a funcției de Secretar General al Senatului, a justificat această măsură prin necesitatea de a folosi sălile rezervate pentru dezbaterile la bugetul pentru 2024 deși pentru data respectivă există toate formalitățile îndeplinite.
Mai mulți angajați ai senatului ne-au declarat că Mario Oprea nu mai suportă senatorii PSD.
Reacții și consecințe
Reacțiile la această decizie nu au întârziat să apară. Reprezentanții PSD au criticat vehement interdicția și anularea evenimentului, considerând-o o încălcare a principiilor democratice și a contractelor asumate de Senat fiind chiar un atac direct asupra drepturilor reprezentanților aleși ai poporului.
Mario Oprea, asul din mâneca Președintelui Senatului Nicolae Ciucă
Este încă neclar ce impact va avea această decizie asupra dinamicii politice din România, punând în lumină tensiunile și provocările cu care se confruntă democrația în România.
Rămâne de văzut cum va evolua acest caz și ce efecte va avea asupra relațiilor dintre partidele politice și asupra funcționării instituțiilor democratice.
Se pregătește America pentru Războiul cel Mare?
În ultimul deceniu, perspectiva unei agresiuni militare chinezești în Indo-Pacific a trecut de pe tărâmul ipotetic în centrele de comandă ale planificatorilor americani din domeniul apărării.
Xi Jinping a accelerat în mod semnificativ acumularea militară a țării sale, aflată acum în al treilea deceniu. În același timp, China a devenit din ce în ce mai asertivă pe o porțiune largă din Pacific, avansându-și pretențiile maritime expansioniste și invadând apele unor aliați-cheie ai SUA și parteneri importanți în materie de securitate, inclusiv Japonia, Filipine și Taiwan.
Xi a afirmat, cu o frecvență din ce în ce mai mare, că Taiwanul trebuie să fie reunit cu China și a refuzat să renunțe la utilizarea forței pentru a atinge acest scop. În condițiile în care Statele Unite sunt distrase de războaiele majore din Europa și Orientul Mijlociu, unii de la Washington se tem că Beijingul ar putea vedea o oportunitate de a realiza unele dintre aceste ambiții revizioniste prin lansarea unei operațiuni militare înainte ca Occidentul să poată reacționa.
Având Taiwanul ca punct fierbinte, strategii americani au oferit mai multe teorii despre cum ar putea avea loc un astfel de atac, relatează Foreign Afairs. Prima este o cucerire „fait accompli” a Taiwanului de către China, în care Armata Populară de Eliberare folosește rachete și atacuri aeriene împotriva forțelor taiwaneze și a forțelor americane din apropiere, în timp ce bruiază semnalele și comunicațiile și folosește atacuri cibernetice pentru a le distruge capacitatea de a coordona apărarea insulei.
O a doua cale are în vedere o coaliție condusă de SUA care să respingă asaltul inițial al Chinei asupra Taiwanului. În acest scenariu optimist, coaliția folosește mine, rachete de croazieră anti-navă, submarine și drone subacvatice pentru a împiedica APE să controleze apele înconjurătoare.
Cu toate acestea, având în vedere că atât China, cât și Statele Unite dețin arsenale nucleare, mulți strategi sunt îngrijorați de un al treilea rezultat, mai catastrofal. Văd un război direct între cele două mari puteri care să ducă la o escaladare necontrolată.
În această versiune a evenimentelor, în urma unui atac inițial sau a izbucnirii unui conflict armat, unul sau ambii beligeranți ar căuta să obțină un avantaj decisiv sau să prevină un regres grav prin utilizarea unei forțe majore sau copleșitoare.
Chiar dacă această mișcare ar fi convențională, ar putea provoca adversarul să folosească arme nucleare, declanșând astfel Armageddonul. Fiecare dintre aceste scenarii este plauzibil și ar trebui să fie luat în serios de către factorii de decizie politică din SUA.
Totuși, există și o posibilitate diferită, care nu este doar plauzibilă, ci probabilă: un război convențional prelungit între China și o coaliție condusă de SUA. Deși un astfel de conflict ar fi mai puțin devastator decât un război nuclear, ar putea avea costuri enorme pentru ambele părți.
De asemenea, s-ar putea desfășura pe o întindere geografică foarte mare și ar putea implica tipuri de război cu care beligeranții au puțină experiență.
Pentru Statele Unite și pentru aliații și partenerii lor, un război de lungă durată cu China ar reprezenta probabil testul militar decisiv al timpului nostru.
Înfrângere pe toată linia. Europa nu a secat profiturile energetice ale Rusiei
Rusia exportă petrol peste limita de 60 de dolari pe baril, pe care Occidentul a adoptat-o sub formă de sancțiuni.
În perioada august-octombrie, transporturile spre Bulgaria, de exemplu, au avut o valoare estimată la 640 de milioane de euro, potrivit calculelor efectuate de think tank-ul Centrul de cercetare pentru energie și aer curat (CREA). Banii au ajuns la firmele energetice rusești, care plătesc taxele ajutând la umplerea vistieriei de război a Kremlinului.
La aproximativ un an de la adoptarea sancțiunilor inițiale, lacunele juridice s-au combinat cu o aplicare deficitară a legii și cu un comerț paralel în plină expansiune pentru ca veniturile din combustibili fosili ai Rusiei să continue să curgă.
Petrolul rusesc va ajunge probabil în Europa prin noi rute, notează Politico. Aplicarea legii pe continent este dispersată și se bazează pe date incoerente. Și a apărut o nouă piață neagră pentru a asigura, transporta și ascunde combustibilul în timp ce călătorește în lume.
Cu alte cuvinte, sancțiunile sunt un eșec. Veniturile Rusiei din exportul de petrol au scăzut cu doar 14% de când au fost impuse restricțiile. Iar în octombrie, veniturile din combustibili fosili au atins un maxim al ultimelor 18 luni.
Uniunea Europeană nu mai poate face mare lucru în această privință. Cel mai recent pachet de sancțiuni, care urmează să fie finalizat în cadrul unui summit al liderilor din această săptămână, se concentrează în principal pe modificări administrative care, potrivit experților, nu vor contribui prea mult la reducerea evaziunii generalizate. Sunt absente orice eforturi de a reduce și mai mult nivelul plafonului de preț al petrolului.
Într-un raport comandat de Parlamentul European se poate citi că aplicarea sancțiunilor UE este „dispersată” în peste 160 de autorități locale, în timp ce capitalele au „sisteme de punere în aplicare diferite” care includ „discrepanțe mari” pentru încălcări.
De asemenea, mai multe țări din UE cu industrii de transport maritim sunt reticente față de înăsprirea plafonului de preț, ceea ce complică și mai mult lucrurile. În timpul ultimei runde de sancțiuni, Cipru, Malta și Grecia și-au exprimat încă o dată îngrijorarea cu privire la apelurile de a consolida restricțiile.
Sancțiunile mai dure nu ar face decât să împingă Rusia să folosească mai mulți operatori neoccidentali pentru a transporta petrol. Între timp, țările UE permit în continuare încărcăturilor de combustibil rusesc să le traverseze apele în drumul lor spre alte părți.
Cercetările efectuate de CREA au arătat că 822 de nave care transportă țițeiul Moscovei și-au transferat încărcătura pe o altă navă în apele teritoriale ale UE de la începutul sancțiunilor petroliere, în decembrie anul trecut. Volumele au fost echivalente cu 400.000 de barili pe zi.
Pentru a se asigura că își poate vinde combustibilii fosili la orice preț poate obține, încălcând plafonul de preț al petrolului și alte restricții, Rusia gestionează piețe paralele de transport maritim care umple buzunarele firmelor energetice de stat și ale oligarhilor săi.
Pe lângă „flota fantomă” de petroliere, acoperită de o rețea de companii care le ascund proprietatea, a apărut o industrie de firme obscure de asigurări în țări non-occidentale.Majoritatea sancțiunilor care au fost aplicate nu au funcționat cu adevărat – sau au fost foarte limitate”, a declarat Byron McKinney, director la firma de comerț și mărfuri S&P.
În același timp, națiuni precum India și-au crescut importurile de petrol ieftin din Rusia cu 134%, procesându-l și apoi vânzându-l peste tot. Ce înseamnă asta: șoferii europeni își alimentează mașinile cu combustibil produs din țiței rusesc.
Yemen, pericolul ignorat de Occident / Comerțul global, dinamitat!
Săptămâna aceasta a debutat cu ultimatumul dat de Israel statelor occidentale – ori rezolvă problema „Yemen”, ori… Nici bine n-au apucat „Aliații” să citească restul mesajului că Ansar Allah a și lovit o nouă navă care tranzita Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Sanaa nu are forța să facă față unui război direct cu Israelul, dar știe că poate dinamita comerțul global prin blocarea rutei „Suez”.
Astfel, țintind Israelul și navele sale comerciale, Yemenul impune un cost internațional pentru măcelul din Fâșia Gaza.
Yemen, un stat sărac, dar înverșunat
În ciuda propriilor provocări provocate de un recent război civil intern și o criză umanitară teribilă, Yemenul a demonstrat sprijin și solidaritate neclintită cu Palestina. De fapt, în lumea arabă, cel mai sărac stat din Orientul Mijlociu este de neegalat în organizarea de demonstrații pro-palestiniene.
Acum, Sanaa, sub controlul organizației islamiste Ansar Allah, s-a angajat, pentru prima dată, într-un conflict direct cu Israelul. Sunt lovituri asumate și în același timp surprinzătoare. De ce? Pentru că Yemenul reușește să lovească Israelul cu rachete cu rază lungă, distanța între cele două state fiind de peste 2000 de kilometri. Nimeni nu ar fi bănuit vreodată că există un asemenea arsenal în mâinile rebelilor houthi.
Dacă cineva s-a îndoit vreodată cu privire la rolul proeminent pe care Yemen îl are în cadrul „Axei de Rezistență”, iată răspunsul, fără echivoc, oferit de Sanaa.
Noua dimensiune luată de conflictul pornit în Fâșia Gaza (de la Um Al-Rashrash până la Marea Roșie, Strâmtoarea Bab el-Mandeb și Golful Aden) creează confuzie regională pentru Israel și mai ales SUA, care s-au alăturat fără nicio reținere asaltului asupra Gaza.
Marea Roșie, sub control arab
Dar repercusiunile au reverberat în calculele politice și de securitate ale Americii.
Poate cel mai semnificativ dintre toate – Israelul și protectorul său s-au văzut obligați să-și reevalueze pierderile economice și costurile unui război de uzură prelungit.
Cel mai bine observăm ce înseamnă asta din incidentul care a implicat nava de containere „Europa”, operată de compania de transport maritim israeliană Zim. Din cauza amenințărilor yemenite, comandantul a fost nevoit să schimbe cursul, deviind de la ruta planificată prin Canalul Suez și Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Și, astfel, „Europa” a început o călătorie pe mare cu 56% mai lungă, ocolind Africa prin Oceanul Atlantic și Capul Bunei Speranțe.
Un obstacol economic și logistic cu care se confruntă „azi” cam toate companiile de transport maritim israeliene.
Ce înseamnă asta, dintr-o perspectivă mai largă? Dinamitarea comerțului global!
Costul războiului crește dramatic pentru Israel. Un calcul (optimist) făcut luna trecut arătat că un război de un an purtat exclusiv pe frontul din Fâșia Gaza ar costa Tel Avivul undeva la 50+ miliarde de dolari (sau 10% din PIB-ul Israelului). Dar, situația s-a schimbat între timp, căci Israelul deja s-a angajat, la granița sa nordică, într-un conflict cu mișcarea libaneză Hezbollah și, în plus, a extins semnificativ controlul militar în Cisiordania ocupată.
Iar calculele experților vor fi refăcute după ultimele atacuri, trebuind a fi avute în vedere și costurile extraordinare asociate cu perturbarea comerțului pe mare. Israel importă și exportă aproape 99% din mărfuri prin căi navigabile.
Revista Foreign Policy a scris pe această temă: „În prezent, doar porturile rusești și ucrainene de la Marea Neagră suportă prime de risc de război mai mari decât portul israelian Ashdod. Și dacă războiul cu Hezbollah escaladează, asta va distruge și portul din Haifa, pe care rezistența libaneză l-a vizat într-un atac cu rachete în timpul conflictului din 2006”.
Riscul în ceea ce privește Canalul Suez
Toate acestea au și vaste repercusiuni internaționale.
Întreruperea traficului comercial între Canalul Suez și Strâmtoarea Bab El-Mandeb nu pune presiune doar asupra Israelului. Aproximativ 12% din comerțul global anual se bazează pe această rută. Vorbim despre 21.000 de nave care trec pe aici. Zilnic, 6 milioane de barili de petrol (9% din totalul transportat pe mare) sunt transportați pe ruta asta.
Strâmtoarea Bab El-Mandeb este o legătură vitală în comerțul dintre Asia și Europa. Punctul strategic Um Al-Rashrash, situat în Marea Roșie, joacă un rol-cheie în această mișcare comercială, conectând Israelul la piețele din Asia de Sud-Est (Orientul Îndepărtat).
Rolul Portului Um Al-Rashrash a fost consolidat după semnarea Acordului de normalizare a relațiilor dintre Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, intermediat de SUA în urmă cu trei ani. Atunci s-a convenit ca transportul de țiței din EAU să se facă prin conducta Eilat – Ashkelon, adică de la Marea Roșie la Marea Mediterană.
Iată, așadar, că recentele atacuri cu rachete și drone asupra Um Al-Rashrash subminează nu doar securitatea Israelului, ci și ambițiile sale economice.
Începutul sfârșitului pentru Zelenski?
De la invazia Rusiei în Ucraina, publicului occidental i s-a vândut povestea unui front ucrainean unit în angajamentul său de neclintit pentru o victorie militară totală asupra Rusiei. Această narațiune a început să se destrame rapid.
În ciuda eșecului contraofensivei ucrainene susținute de NATO, care este acum universal acceptat, Zelenski continuă să se țină de povestea maximalistă a victoriei cu orice preț. De înțeles: a mizat totul pe atingerea acestui obiectiv – orice altceva mai puțin ar însemna sfârșitul carierei sale politice.
Dar poziția sa pare din ce în ce mai izolată. După cum a scris Time, apropiații lui Zelenski sunt ei înșiși exrem de sceptici cu privire la politica actuală, descriind credința președintelui în victoria finală a Ucrainei asupra Rusiei ca fiind la „limita mesianicului”.
La începutul lunii noiembrie, nimeni altul decât comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, influentul general Valeri Zalujnîi, a declarat pentru The Economist că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas și că evoluează într-un lung război de uzură – unul în care Putin are avantajul.A urmat o confruntare publică între Zelenski și Zalujnîi.
De atunci, rivalitatea dintre cei doi s-a transformat într-o adevărată luptă pentru putere. Zelenski consideră popularitatea lui Zalujnîi drept o amenințare politică – iar evenimentele recente nu au făcut decât să sporească temerile președintelui. Într-adevăr, armata este divizată între cei care îi sunt subordonați lui Zalujnîi și cei care sunt loiali comandantului Forțelor Terestre, Oleksandr Sirski, un aliat al lui Zelenski.
Zalujnîi nu a fost singurul care l-a criticat pe Zelenski, notează UnHerd. Săptămâna trecută, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a susținut public comentariile generalului despre război, afirmând că Zelenski „plătește pentru greșelile pe care le-a făcut”.
Dar Zelenski nu se confruntă doar cu o opoziție tot mai mare din partea politicienilor rivali și a armatei, ci și din partea ucrainenilor obișnuiți. În întreaga țară, familiile soldaților au început să iasă în stradă pentru a cere limitarea timpului de serviciu militar și întoarcerea celor care au luptat pe front 18 luni sau mai mult.
Acest val tot mai mare de ostilitate față de Zelenski – și față de strategia de război a Ucrainei în general – înseamnă că viitorul său politic pare din ce în ce mai îndoielnic. Potrivit unui sondaj recent, ratingurile de aprobare ale lui Zelenski și Zalujnîi sunt acum aproape identice.
Unii analiști occidentali prezintă o imagine și mai sumbră, observând că Ucraina nici măcar nu este în măsură să apere status quo-ul teritorial. „Fiecare categorie este în favoarea Rusiei și va continua să încline în favoarea Rusiei”, potrivit fostului locotenent-colonel al armatei americane Daniel Davis, Senior Fellow și expert militar la Defense Priorities. Chiar și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța „ar trebui să fie pregătită pentru vești proaste”.
În contextul unui astfel de pesimism larg răspândit, noile promisiuni de sprijin pentru Ucraina au scăzut la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, conform datelor Institutului Kiel(Germania). Statele membre ale UE se străduiesc de luni de zile să ajungă la un acord privind un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro.
Încercările tot mai disperate ale administrației Biden de a convinge Congresul să aprobe o nouă rundă de finanțare de urgență pentru Ucraina au eșuat din nou, când republicanii au blocat încă un proiect de lege privind ajutorul.
Casa Albă ar putea să salveze aparențele prin „înghețarea” conflictului pentru moment – cel puțin până la alegerile din SUA – printr-un fel de acord informal cu Rusia. Dar această strategie prezintă propriile probleme: nu numai că nu este deloc limpede că Putin ar accepta cât timp se bucură de un avantaj tactic, dar ar necesita, de asemenea, să-l implice pe Zelenski – sau să-l scoată din peisaj.
În timp ce țările occidentale și segmente importante ale establishmentului ucrainean caută o strategie de ieșire, Zelenski pare că nu mai este văzut ca un avantaj – mai degrabă o povară.
De covid nu ne-a scăpat vaccinul. Ne-a scăpat Zelenski
1. USR îl tot somează pe Iohannis să declare cât a costat turneul în Africa. Dacă ai prezență de spirit, dar nu-i cazul, răspunsul e simplu. Excursia cu soția a fost de o mie sau de zece mii de ori mai ieftină decât despăgubirile pe care miniștrii useriști ai Sănătății ar trebui să le plătească oamenilor care s-au îmbolnăvit după vaccinare.
2. Noroc că s-au vaccinat doar 45% dintre românii trecuți de12 ani. Asta e cifra oficială. Eu sunt convins că e mult mai mică. Iar la sate e sub 20%. E pentru prima dată în viață când mi-ar plăcea să-mi zică lumea „bă, țărane!” Dacă ești fraier, fii fraier o singură dată, nu te duce și la rapel! Doamne, fraier mai sunt!
3. M-am vaccinat și acum râd de mine însumi. N-am mai râs așa de unul singur de astă-vară, când am văzut, pe Autostrada Soarelui, o mașină electrică scumpă, făcută de Elon Musk, stând zeci de kilometri în fundul unui tir. Am depășit tirul, am oprit câteva minute în benzinăria de la Drajna, și pe urmă am driblat a doua oară tirul, înainte de Cernavodă. Mașina electrică a lui Elon era tot în spatele tirului, mergea „la aspirație”, ca să-și protejeze autonomia aia jenibilă, de karting la Târgul de Crăciun. Altfel, șoferul ecologist, tirul dădea numai ozon pe țeava de eșapament. Pe lângă alte calități, mașinile astea de jucărie rulează, cel puțin în România, pe bani publici. Da, exact cum am scris, gadgeturile electrice ale lui Musk folosesc energie subvenționată, adică plătim noi ca să facă Disneyland pe șosele apologeții Gretardatei Thunberg. E cazul să repet o întrebare. Dumneavoastră ați cunoscut vreun ecologist care să nu fie escroc? A fi escroc înseamnă (și) a trăi bine din lozinci.
4. Am găsit pe net o declarație a lui Dan Barna, din 2021, despre românii care nu s-au vaccinat. „Ideea că toată comunitatea trebuie să stea la dispoziția unor oameni, aici avem o problemă.” Problema nu e că Barna e cum e și din acest motiv a scos din el această frază strâmb încheiată la nasturii gramaticii. Problema e că și eu am gândit ca acest candidat la Cotroceni care a suferit un accident de trotinetă. Problema și mai mare e că sunt și azi unii care cred că vaccinarea ne-a salvat de pandemie. De covideală ne-a scăpat Zelenski, că altfel ne-ar fi vaccinat și acum soțul Ursulei și parțial eclozații din USR. Și după ce a apărut Zelenski, unii care purtau măști (chiar și când erau singuri în mașină) s-au dus să-i îmbrățișeze pe ucrainenii care purtau și ei măști. E vorba despre măștile indiferenței de pe chipuri.
PIERDERI ACTE
Pierdut Legitimatie de student pe numele Nedelcu Georgiana, studenta la Facultatea de Management si Dezvoltare Rurala in cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara. O declar nula.
Gigi Becali a făcut „pana prostului” cu un Rolls Royce! Scene incredibile pe străzile din Bucureşti (VIDEO)
Gigi Becali a făcut „pana prostului” la volanul unui Rolls Royce, o maşină de aproximativ 400.000 euro. A rămas fără benzină în zona Pipera, pe lângă casa lui.
Un mare noroc a fost că nu era departe de o benzinărie.
A împins maşina, ajutat de angajaţii de la PECO
Patronul FCSB i-a chemat în ajutor pe angajații benzinăriei pentru a împinge mașina până la pompă, dar nu s-a ferit să pună și el umărul.
În imaginile filmate de un martor se poate observa cum, la final, Gigi Becali răsuflă uşurat că a ajuns să alimenteze.
A ajuns cu maşina în şanţ
În urmă cu o lună, Gigi Becali a ajuns cu maşina în şanţ, pe centrura Capitalei. Aflat la volanul bolidului, un Rolls Royce, patronul FCSB a susţinut că s-a angajat într-o depășire în același timp cu șoferul din fața lui, iar pentru a evita impactul a intrat cu mașina în șanț.
„Da, eu eram la volan. Am intrat într-o depășire, iar cel pe care l-am depășit s-a băgat și el în depășire, fără să se asigure. Ca să-l evit, am tras de volan și am intrat în șanț.
Când intri într-o depășire și cel pe care-l depășești intră și el în depășire, se numește unghiul mort. Ca să-l evit, am intrat în șanț.
Mașina? Doar roțile (n.r. – sunt avariate). Le-am spus polițiștilor să ia imaginile de pe camerele video. El nici nu a oprit. Nemernic! Să-l vadă pe camere și să-l cheme. Nici nu mă interesează. Eu l-am evitat, am făcut un bine și cu asta basta”, a precizat Becali atunci, pentru gsp.ro.
Cum le-a răspuns Nicolae Ciucă celor de la FMI, care au cerut impozitarea progresivă în ţara noastră
Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că economia României s-a descurcat relativ bine în perioade dificile. Creșterea economică, deși a încetinit, rămâne destul de robustă și mai ridicată decât în majoritatea țărilor cu care România se compară.
Inflația a avut niveluri mai scăzute decât în țările din Europa Centrală și de Sud-Est, și, deși e încă la un nivel ridicat (8% – n.r.) scade treptat.
Ne cer trecerea la impozitarea progresivă
Simplificarea TVA și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv închiderea breșelor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme.
Odată atins acest obiectiv, ar trebui luată în considerare reintroducerea impozitării progresive a veniturilor, a transmis FMI.
Nicolae Ciucă exclude această variantă
Președintele PNL exclude impozitarea progresivă și spune că nu avem infrastructura necesară pentru această măsură.
„Noi avem această impozitare unică care mai are spațiu de lucru, vedem ca toate investițiile străine sunt susținute și de această taxă unică și în principiu putem să realizăm că taxa nu este chiar unică, are două niveluri mari, mai este și impozitul pe microintreprinderi, însă în momentul de față nu putem să evaluăm care au fost ultimele efecte ale impozitării unice să putem trece la impozitarea progresivă.
Nu avem infrastructura necesară pentru a avea evidența tuturor surselor de venit”, a spus Nicolae Ciucă.
FMI mai are un sfat pentru Guvern: anunțarea cu mult timp înainte a schimbărilor fiscale ar ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la schimbări.
