Căutați
Acasă Blog Pagina 596

Range Rover-urile devin un magnet pentru hoți. Prețurile se prăbușesc din cauza costurilor asigurării

Radu Jacotă
-
6
Range Rover-urile devin un magnet pentru hoți. Prețurile se prăbușesc din cauza costurilor asigurării

Tim Coen, un investitor imobiliar, a fost un fan al modelului Range Rover Sport, dar a decis să schimbe SUV-ul care consumă multă benzină cu un Porsche electric. A existat însă o piedică.

O serie de furturi de Range Rover în Marea Britanie a făcut ca primele de asigurare să crească vertiginos, potrivit Bloomberg. Coen  a aflat că furnizorul său de asigurări nu va reasigura Range Rover-ul. A căutat online și cea mai ieftină ofertă pe care a găsit-o a fost de 48.000 de lire sterline (60.100 de dolari).

Costul exorbitant a făcut ca valoarea de revânzare a SUV-ului să scadă. Antreprenorul din Leeds, care conduce firma de investiții North Property Group, a plătit 103.000 de lire sterline pentru Sport SVR în urmă cu doi ani. În urmă cu trei luni, a verificat online valoarea acestuia: 75.000 de lire sterline. Acum, ar ajunge doar la aproximativ 45.000.

Coen a mai avut un Range Rover – furat la Londra în 2020. Nu îi  mai convine să-și vândă actuala  mașină: ar trebui să scoată din buzunar încă 25.000 de lire sterline pentru a achita finanțarea, din cauza scăderii valorii.

Nu este singurul care a văzut valoarea vehiculului său mergând în marșarier. Prețul mediu al unui Range Rover second-hand a scăzut cu 9,3% din luna mai până la 35.224 de lire sterline, față de scăderi de 5,7% pentru toate SUV-urile de lux și de 2,8% pentru toate mașinile, arată datele site-ului Auto Trader.

Costul mediu pentru asigurarea unui Range Rover a crescut de peste două ori, ajungând la 3.270 de lire sterline până în octombrie. În aceeași perioadă, asigurările auto în general au crescut cu 57%.

Modelele Range Rover au devenit un magnet pentru infractori, datorită valorii lor și tehnologiei keyless.Piesele în sine sunt, de asemenea, valoroase.

În Marea Britanie, șase dintre cele 10 modele de mașini cele mai furate până în martie 2023 au fost Range Rover, potrivit Driver and Vehicle Licensing Agency. Range Rover Velar a fost modelul cel mai vizat.

Compania a cheltuit 10 milioane de lire sterline în actualizări de securitate pentru 65.000 de vehicule Range Rover și Range Rover Sport fabricate între 2018 și 2022.

De asemenea, colaborează mai îndeaproape cu polițiștii pentru a-i ajuta să identifice tehnologiile folosite pentru a fura mașini, care ar putea fi folosite ca probe.

Cu toate acestea, furturile continuă. Într-o noapte de duminică, luna trecută, Nigel Pocklington, directorul executiv al Good Energy Group, dormea adânc în locuința sa din Clapham, în sud-vestul Londrei, când a fost trezit de un apel telefonic. Era compania care se ocupa de dispozitivul de urmărire a Range Rover-ului său. Întreba dacă mașina este încă parcată. Nu era.

Înregistrările video de la o cameră amplasată în fața casei lui Pocklington au arătat că hoții au reușit să deschidă Velar-ul din 2019 în doar câteva secunde.

Din fericire, poliția a reușit să găsească mașina în 10 minute, datorită tracker-ului, și aceasta a fost returnată. Dar au existat pagube la bara de protecție și la blocarea volanului în valoare de 3.000 de lire sterline.

„Banul plat”, calea de urmat pentru sistemele financiare?

Radu Jacotă
-
0
„Banul plat”, calea de urmat pentru sistemele financiare?

Lansarea Bitcoin în 2009 a fost însoțită de afirmații vehemente potrivit cărora criptomonedele vor declanșa reforma sistemelor financiare și monetare.

Cu toate acestea, în ultimii 15 ani, în ciuda progreselor înregistrate în tehnologia blockchain, această promisiune nu s-a realizat încă: aproape nicio criptomonedă nu a apărut ca un depozit de valoare fiabil și niciuna nu s-a transformat într-un mijloc de schimb pe scară largă.

Astfel, o tehnologie potențial inovatoare a fost, în cel mai bun caz, utilizată în principal pentru speculații riscante și, în cel mai rău caz, deturnată în cea mai mare parte de actori răi.

Și așa-numitele stablecoins sunt o  versiune digitală a monedelor fiat, cu același risc de depreciere, notează Financial Times. Stablecoins nu au acces la băncile centrale în calitate de creditori de ultimă instanță sau de asigurare a depozitelor. Beneficiile potențiale – viteză, portabilitate și confidențialitate – sunt contrabalansate de numeroasele lor riscuri și limitări. În plus, stablecoins ar putea deveni redundante atunci când marile bănci centrale vor emite monede digitale mai sigure.

O posibilă soluție ar veni de la  “flatcoins”. Aceste monede sunt susținute de un coș de active diferite care urmăresc să producă randamente în conformitate cu un obiectiv, cum ar fi alinierea la inflație. Flatcoins sunt legate de costul vieții.

Prin urmare, ar reprezinta o inovație care îmbină beneficiile blockchain și fintech: titluri de valoare programabile susținute de un portofoliu de active care protejează împotriva unei varietăți de riscuri. Printre acestea se numără inflația, deprecierea monedei și potențiala de-dolarizare, precum și instabilitatea politică și geopolitică.

Pe baza dovezilor istorice, cele mai sigure active față de riscurile descrise mai sus sunt obligațiunile pe termen scurt și obligațiunile indexate la inflație; aurul; metalele care sunt esențiale pentru tranziția ecologică; și proprietățile imobiliare sustenabile.

În esență, un flatcoin este o monedă sigură care este susținută de active solide și instrumente financiare cu volatilitate scăzută: devine un bun depozit de valoare, dar și un mijloc de plată global cu un randament pozitiv, mai degrabă decât moneda fiat.

Nu ar fi o supriză ca flatcoins să devină o bună acoperire împotriva inflației, dar asta depinde de mai mulți factori economici și de incluziunea financiară.

În orice caz, sistemul monetar trebuie reformat pentru a proteja mondele naționale existente. Flatcoins ar putea să reprezinte o cale de urmat.

Wall Street mizează totul pe Marele Pivot Monetar din 2024

Radu Jacotă
-
1
Wall Street mizează totul pe Marele Pivot Monetar din 2024

După ce s-au ciocnit în ultimii ani, afaceriștii de pe Wall Street și Rezerva Federală  sunt – pentru prima dată – în mare parte sincronizați: Marele pivot monetar este aproape, în timp ce bancherii centrali pregătesc o aterizare ușoară, odată de neconceput, în cea mai mare economie a lumii.

Aceasta este concluzia de ansamblu după ce Fed a dat cel mai clar semnal de până acum că istorica sa campanie de înăsprire a politicii monetare s-a încheiat, proiectând reduceri mai agresive ale ratelor dobânzii în 2024.  Astfel, s-ar putea declanșa una dintre cele mai mari creșteri economice din istoria recentă.

Practic, niciun colț al piețelor financiare nu a fost lăsat în afara unui avans al activelor încrucișate, care a început miercuri și s-a extins până joi.

Acțiunile globale au crescut. Titlurile de trezorerie din au înregistrat cea mai bună zi din martie. Monedele globale au crescut în raport cu dolarul, iar obligațiunile corporative s-au redresat.

„Aceasta este o schimbare masivă de paradigmă pe Wall Street, ciclul cel mai agresiv de creștere a ratelor din ultimele decenii se apropie de sfârșit”, a declarat Adam Sarhan, fondatorul 50 Park Investments. „Fed nu se mai ocupă de inflație ca de inamicul public nr. 1”.

Investitorii estimează acum șase reduceri de rate cu un sfert de punct în 2024, de două ori mai mult decât cele trei prevăzute de bancherii centrali. Economiștii de la Goldman Sachs Group  și-au revizuit prognoza pentru a arăta reduceri începând cu luna martie.

De asemenea, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană vor lua decizii de politică monetară. În timp ce liderii lor ar putea să respingă piețele mai puternic decât a făcut-o Fed, comercianții estimează cel puțin șase reduceri de un sfert de punct pentru BCE și cinci pentru BOE.

Desigur, nu există nicio garanție că euforia va dura. Piețele s-au împedicat în ultimii doi ani în pariurile de reducere a ratelor, doar pentru a fi prinse pe picior greșit atunci când Fed nu a făcut nicio schimbare. Nu este greu de imaginat că, în lunile următoare, câteva cifre neașteptate privind inflația sau locurile de muncă vor determina bursele să schimbe cursul.

Dar Wall Street este pe val. Indicii Dow Jones Industrial Average și Nasdaq 100 sunt în creștere vertiginoasă. Un indicator al acțiunilor asiatice a urcat cu 1,4%, iar Stoxx 600 din Europa a câștigat și el.

Miercuri, titlurile de Trezorerie din partea frontală au înregistrat cea mai bună zi de la apogeul crizei băncilor regionale americane din martie.

Mary Nicola, analist ecomomic la Bloomberg, spune că „Fed a oferit un final de an satisfăcător atât pentru susținătorii obligațiunilor, cât și pentru cei ai acțiunilor”. Aceasta sugerează “o navigație ușoară pentru activele de risc până la sfârșitul anului, nu doar în SUA, ci și pe piețele mondiale”.

Câștigă Rusia războiul din Ucraina? Moscova își schimbă strategia

Radu Jacotă
-
12
Câștigă Rusia războiul din Ucraina? Moscova își schimbă strategia

În urma eșecului contraofensivei din primăvară, forțele ucrainene se află acum într-o poziție defensivă, în timp ce Kievul așteaptă promisiuni de ajutor din partea Occidentului.

Forțele rusești își intensifică atacurile de-a lungul întregii linii de front și revendică câștiguri teritoriale. Aceste atacuri au loc într-un moment în care sustenabilitatea ajutorului militar occidental acordat Ucrainei este pusă sub semnul întrebării, atât în Statele Unite, cât și în Europa.

Miercuri, un atac cu rachete rusești a vizat Kievul – al doilea în decurs  de o săptămână. La sud, Odesa a fost, de asemenea, ținta unui atac rusesc.

„Rusia continuă să lovească Ucraina pe scară largă”, a declarat pentru AFP generalul francez Jerome Pellistrandi, consultant în domeniul apărării. „Este un proces intensiv, nou și îngrijorător. După cum arată recentele atacuri, forțele rusești nu se mulțumesc să atace doar linia frontului. Moscova își schimbă strategia”.

Mai mult, odată cu venirea iernii, amenințarea la adresa infrastructurii energetice se profilează din nou. Totodată, Rusia este  suspectată că se află în spatele unui atac cibernetic „puternic” care a paralizat principalul operator de telefonie mobilă din Ucraina, Kyivstar, potrivit serviciilor de securitate de la Kiev.

„Situația de pe teren este complicată: astăzi, inițiativa este mai mult de partea rusă, în timp ce forțele ucrainene sunt mai mult în defensivă”, a precizat Pellistrandi.

În ultimele zile, armata rusă a revendicat progrese semnificative în regiunea Zaporojia, în special spre Novopokrovka, un oraș cucerit în august de forțele ucrainene care sperau să facă o breșă în zonă pentru a înainta spre sud, spre Marea Azov.

Rușii au lansat și  o ofensivă masivă în jurul localităților Avdîvka și Marinka, puncte fierbinți pe frontul de est.

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson, a avertizat că “un impas militar în timpul iernii va submina sprijinul occidental pentru Ucraina”, astfel că Rusia este „hotărâtă să facă presiuni” pe toate fronturile.

Joe Biden a declarat că Vladimir Putin „se bazează” pe faptul că ajutorul american acordat Ucrainei va înceta. Întreruperea fluxului de arme și de bani ar însemna să ofere Rusiei „cel mai frumos cadou de Crăciun din toate timpurile”.

Kremlinul susține că orice nou sprijin american este sortit să fie un „fiasco”. Noile pachete de ajutor sunt în prezent blocate de dezacorduri atât la Bruxelles, cât și la Washington.

În orice caz, în condițiile actuale, forțele Kievului nu vor fi în măsură să lanseze din nou o ofensivă majoră după iarnă.

Și mai există un factor stupefiant: capacitățile militare din SUA și UE puse la dispoziția Ucrainei nu reușesc se dezmembreze mașinăria de război a Rusiei.

ANALIZĂ. Soluția cu două state – Israel și Palestina -, imposibil de aplicat

Nicholas Cezar
-
4
ANALIZĂ. Soluția cu două state – Israel și Palestina -, imposibil de aplicat

În 1991, ONU a decis, la Madrid, că trebuie demarate procedurile pentru recunoașterea internațională a existenței statului Palestina. Atunci, în Cisiordania erau 100.000 de evrei, astăzi sunt de cinci ori mai mulți, după o campanie masivă de colonizare declanșată în ultimii ani de Tel Aviv. Între timp, au mai apărut și oareșce zăcăminte de gaz prin largul coastelor Fâșiei Gaza, așa că de ce ar accepta Israelul să piardă bogăția asta?!

Când liderii aleg violența, Palestina și Israel pierd
Sursa FOTO: Facebook

Israel și Hamas, doi adversari înverșunați, dar care, în multe privințe, se înțeleg de minune. În primul rând, trebuie spus că niciuna dintre tabere nu e cu adevărat interesată de soluția cu „două state”, găsită de comunitatea internațională pentru acest conflict. Chiar dacă Fâșia se rupe în jurul lor, nici Hamas nu renunță la luptă, nici Israelul nu vrea să mai plece de acolo.

Cine va guverna Gaza?

La un moment dat, conflictul tot se va încheia, așa că întrebarea „Ce va fi atunci?” este cât se poate de legitimă. Mai mult, lumea va vrea să știe cine va guverna în Gaza, cum va fi aprovizionată provincia și, bineînțeles, cine va reconstrui totul.

Unii zic că arabii vor da banii, girând renașterea națiunii palestiniene. Dar MbS s-a (prințul saudit moștenitor Mohammed bin Salman) și-a croit o imagine de lider extrem de pragmatic când vine vorba de cauza „fraților” palestinieni. De fapt, singurul lucru care-l interesează cu adevărat pe MbS este modernizarea Arabiei Saudite, iar normalizarea relațiilor cu Israelul, un motor al progresului tehnologic, poate contribui la acest obiectiv.

Așa că, dacă se vor implica vreodată în reconstrucția Fâșiei Gaza, cu siguranță că saudiții vor pretinde, în schimb, angajamente ceva mai substanțiale din partea Israelului. Dar nici prea mult, doar cât să dea bine la imaginea în ochii lumii musulmane, însă suficient cât să nu supere Tel Avivul.

Autoritatea Palestiniană, fără credibilitate

Administrația Biden insistă, în declarațiile publice, asupra faptului că Israelul nu poate ocupa definitiv Fâșia Gaza, expulzând două milioane de palestinieni.

Se cer discuții în cadrul ONU, dar relațiile Tel Avivului cu Organizația Națiunilor Unite sunt definitiv rupte. Iar ONU nici nu mai vrea să audă de misiuni în zonă, mai ales după ce peste 100 dintre cei care lucrau acolo au fost uciși în asaltul israelian.

Așa că, dacă nu există o alternativă mai bună, informațiile vorbesc despre planul Casei Albe privind readucerea Fâșiei sub administrația Autorității Palestiniene. Teoretic, AP guvernează și peste anumite părți din Cisiordania ocupată, dar doar pe hârtie, puterea acolo o are IDF-ul.

Despre Autoritatea Palestiniană, cam toți vorbesc că ar fi o administrație slabă și coruptă, fără prea multă credibilitate.

Atunci, să dea bani Europa pentru Gaza? Șanse mici, bugetul UE a fost, deja, secătuit de Ucraina; iar cum SUA nu vor mai finanța minirăzboiul lui Zelenski, mai mult ca sigur că Unchiul Sam va trage de mânecă Bruxellesul să bage miliarde în conturile Kievului.

Ură istorică, greu de stins

Iată că, din mai multe puncte de vedere, condițiile pentru soluția cu două state nu sunt îndeplinite.

În 1991, când s-a adoptat definitiv pe agenda internațională, la conferința de pace de la Madrid, soluția a două state în regiune – Israel și Palestina -, în Cisiordania ocupată existau sub 100.000 de coloniști israelieni. Astăzi sunt v vreo 500.000!

Ura e atât de mare între cele două tabere încât până și acei israelieni care mai ieri militau pentru dialogul intercomunitar acum au un singur gând – ștergerea Fâșiei Gaza de pe fața Pământului.

Iar dacă israelienii așa simt, după evenimentele din 7 octombrie, de ce ar avea palestinienii alte sentimente? Au pierit peste 17.000 de oameni în urma răzbunării Tel Avivului.

În Knesset sunt voci extremiste care își doresc să-i alunge pe palestinieni din Cisiordania ocupată și din Fâșia Gaza. Mulți se gândesc că Netanyahu nu a elaborat nici un fel de viziune pe termen lung pentru problema palestiniană fiindcă plănuiește să-i forțeze pe locuitorii Fâșiei să treacă în Egipt.

Iată cam multe motive pentru a ne îndoi că Israelul va accepta vreodată să pună în practică soluția găsită de ONU – recunoașterea existenței statului Palestina.

S-a suspendat austeritatea. Guvernul alocă milioanele de euro promise de Iohannis la Summitul NATO

Claudia Marcu
-
6
S-a suspendat austeritatea. Guvernul alocă milioanele de euro promise de Iohannis la Summitul NATO

Executivul a aprobat suplimentarea  bugetului Ministerului Afacerilor Externe cu 2 milioane de euro, din Fondul de Rezervă al Guvernului, pentru a efectua noi donații pentru Republica Moldova și Ucraina, necesare înarmării. Suma fusese deja promisă de Klaus Iohannis, cu ocazia Summitului NATO din iulie 2023, în condițiile în care Ministerul Finanțelor se împrumută de pe piețe de încă 400 milioane de euro, pentru a acoperi găurile bugetare.

Fără mandat de la Guvern, Klaus Iohannis, luat de val, s-a apucat să pluseze, la Summitul NATO din vară, de la Vilnius, cu încă două milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova, după ce România contribuise, deja, cu peste 2,5 milioane de euro.

Necesitatea și oportunitatea efectuării plății contribuției financiare voluntare la fondurile fiduciare NATO derivă din angajamentul politic asumat prin memorandum aprobat la nivelul Președintelui României la 30 iunie 2023 și anunțat cu ocazia summitului NATO de la Vilnius din 11-12 iulie 2023, susține Guvernul.

În același timp, Executivul recunoaște că angajamentul asumat de președintele Klaus Iohannis a fost realizat ulterior fundamentării și aprobării bugetului de stat, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe, pentru anul în curs.

”Transmiterea cu urgență a finanțării către Fondurile NATO se impune pentru a sprijini măsuri de reziliență pentru Ucraina și Republica Moldova, pe fondul deteriorării situației de securitate din regiune. Inițiativa se circumscrie obiectivelor fixate prin Programul de guvernare 2023- 2024, capitolul afaceri externe (MAE) – pct. II: Creșterea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice (NATO). Inițiativa vizează susținerea intereselor de politică externă și de securitate ale României, pe linia sprijinului aliat pentru partenerii vulnerabili din regiune, pe fondul evoluțiilor negative de securitate în cursul anului 2023”, se arată în expunerea de motive a Hotărârii de Guvern aprobată în ultima ședință a Executivului.

Contribuții voluntare din banii românilor

România este un susţinător ferm al întăririi sprijinului politic şi practic (cuprinzător şi multidimensional) pentru Republica Moldova și Ucraina, susține Guvernul.

Astfel, în scopul catalizării sprijinului aliat pentru cei doi parteneri, NATO administrează două fonduri destinate colectării sprijinului financiar, oferit pe baze voluntare, respectiv: Moldova DCB Trust Fund și NATO-Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund/CAP, la care România a contribuit deja în perioada 2022-2023 cu peste 2,5 milioane de euro. Banii au fost redirecționați  din sumele rămase nealocate și necheltuite din ANA TF/Afghan National Army Trust Fund, care ar fi putut să ajungă cel puțin în industria de apărare românească, aflată în pragul colapsului.

”Raportat la valoarea contribuțiilor efectuate până în prezent de România pentru sprijinirea R. Moldova și Ucrainei, la importanța sprijinirii celor doi parteneri din vecinătatea imediată și la contribuțiile efectuate/preconizate de către alte state aliate, se apreciază că alocarea suplimentară a câte 1.000.000 euro, pentru fiecare dintre cele două fonduri voluntare administrate de NATO, este de natură să asigure un impact corespunzător din punct de vedere al obiectivelor naționale de politică externă”, consideră Guvernul.

Bani pentru comunicarea strategică

Contribuția voluntară suplimentară pentru Republica Moldova va fi utilizată pentru instruirea forțelor sale armate și pentru întărirea capacității de apărare și a rezilienței sale. În ce privește Ucraina, aceasta ar urma să folosească banii României pentru întărirea rezilienței pe segmente unde țara noastră ar deține o expertiză vastă, precum apărarea cibernetică, război hibrid sau comunicare strategică, precum și domenii non-combat. Potrivit Executivului, România își va consolida, astfel, imaginea de furnizor de securitate, inclusiv la nivelul relației bilaterale cu statele respective și își va substanția profilul în cadrul NATO, de participant la programele de asistență ale Alianței pentru parteneri.

Comunicat de presă TREELOGY SRL

Bianca Calancea
-
0
Comunicat de presă TREELOGY SRL

Cazul Open AI: bani, etică și lupte de putere în lumea Big Tech

Radu Jacotă
-
0
Cazul Open AI: bani, etică și lupte de putere în lumea Big Tech

OpenAI a apărut ca o entitate importantă în lumea tehnologiei, câștigând o popularitate imensă pentru progresele sale revoluționare în domeniul inteligenței artificiale  după lansarea ChatGPT.

Dar compania s-a confruntat recent cu o criză de conducere de profil înalt. Modul în care directorul general Sam Altman, un superstar al IA, a fost înlăturat din funcție a dus la o atenție considerabilă din partea presei și la intrigi publice, chiar dacă episodul palpitant  a culminat cu un final fericit – sau cel puțin așa se pare deocamdată.

La 17 noiembrie, Altman a fost concediat brusc de către Consiliul de administrație al Open AI fără nicio justificare sau avertisment rezonabil. Cu toate acestea, într-o întorsătură rapidă și dramatică a evenimentelor, el a revenit în funcția de director general câteva zile mai târziu, punând capăt unei săptămâni agitate în industria inteligenței artificiale.

Sub conducerea lui Altman, OpenAI a înregistrat performanțe fenomenale, generând aproape un miliard de dolari, depășind cifra proiectată de companie, relatează Modern Diplomacy. Mai probabil, ritmul rapid al evoluțiilor IA față de ChatGPT ar fi putut ridica îngrijorări.

De asemenea, s-a raportat că mai mulți cercetători din cadrul personalului au trimis o scrisoare către consiliul de administrație al OpenAI cu privire la o potențială descoperire care ar putea fi dăunătoare pentru omenire.

Este posibil ca Board-ul să fi avut îngrijorări cu privire la progresele rapide și să fi preîntâmpinat un compromis privind aspectele sigure și responsabile ale IA sub conducerea lui Altman.

Interesant este faptul că, în urma înlăturării lui Altman, Microsoft – un investitor important al OpenAI a înregistrat o traiectorie descendentă a acțiunilor, marcând un declin negativ de aproximativ 2%.

Prin urmare, investitorii, inclusiv Microsoft, și-au folosit influența pentru a convinge consiliul de administrație să il readucă pe Altman ca director general. De asemenea, 700 de angajați  și-au manifestat solidaritatea cu Altman și au amenințat că vor demisiona și se vor alătura Microsoft dacă acesta nu va fi repus în funcție.

Evenimentul demonstrează și rolul influent al investitorilor. În ciuda hotărârii , consiliul de administrație al  Open AI nu a putut rezista presiunii celor care au vărsat miliarde de dolari în această companie de vârf.

Dinamica puterii în mediul corporatist pune în lumină interesele și  provocările cu care se confruntă părțile interesate în echilibrarea progresului, a siguranței și a profitului în timpul cercetării și dezvoltării tehnologiilor perturbatoare care evoluează rapid.

În plus, această situație servește ca o reamintire a tendinței în creștere în care proiectele tehnologice majore sunt din ce în ce mai des prezentate publicului de către companii private, adesea fără o implicare sau o supraveghere guvernamentală substanțială.

Cazul Open AI aduce în atenție impactul pe care luptele de putere în lumea Big Tech îl pot avea asupra încrederii și percepției publice, un factor esențial pentru acceptarea și integrarea pe scară largă a noilor tehnologii.

Procesul de luare a deciziilor și viziunea liderilor joacă un rol esențial în orientarea cursului inovării și în integrarea acesteia în societate.Timpul va spune inovarea nu este doar revoluționară, ci și bazată pe etică și responsabilă din punct de vedere social.

Corporațiile călăresc UEFA. Miza, miliardele de euro din fotbal!

Mihail Ioan
-
1
Corporațiile călăresc UEFA. Miza, miliardele de euro din fotbal!

A apărut deja un nou fenomen în fotbal, cel al cluburilor deținute de aceeași corporație gigant. Fie că vorbim de arabi sau americani, banii acestor coloși acaparează „sportul rege”, dar miza e tot în aceeași zonă, a finanțelor – miliardele care intră anual în conturile UEFA!

Publicația SportBusiness scrie  despre un conflict de interese care va apărea din sezonul viitor al cupelor europene.

Sunt implicate în povestea asta nume ca „City Football Group”, „Red Bull” sau „777 Partners”.

Ce înseamnă „modelul elvețian”

Din sezonul 2024/2025, toate cele trei competiții intercluburi organizate de UEFA – Campions League, Europa League și Conference League –  vor funcționa pe „modelul elvețian”. Adică, echipele din fiecare competiție vor fi clasate de la 1 la 36, ca într-un campionat.

Acest format aduce toate cluburile în competiție directă încă de la începutul sezonului.

Cei de la SportBusiness remarcă faptul că formații „surori” (deținute de aceeași corporație) sunt mult mai predispuse la a se lupta între ele.

În ​​prezent, se evită ca două cluburi din același grup (unic proprietar, adică) să fie repartizate unul împotriva celuilalt.

Culmea e că noul format gândit de UEFA apare într-un moment în care numărul grupărilor deținute de aceeași corporație crește exponențial. La 1 decembrie 20223, existau 301 de formații în întreaga lume controlate de același om/aceeași companie. Dintre acestea, 197 sunt din Europa. Mergând și mai adânc, din 197, 97 sunt echipe de top în campionatele interne, adică au oportunitatea de a se califica pentru una dintre cele trei competiții continentale organizate de UEFA.

UEFA are regulamente, dar cine le mai respectă?

Articolul 5 din regulamentul UEFA interzice aceleiași persoane fizice sau juridice să dețină „control sau influență” asupra mai multor cluburi care joacă în aceeași competiție. Art.5 se referă si la persoanele/ entitățile care au capacitatea de a exercita „o influență decisivă în procesul decizional al clubului”, nu doar la cei care fac parte oficial din structura unui anume club.

Acest articol explică și în ce constă proprietatea unui club: „Dacă o persoană fizică sau juridică deține controlul asupra unui club în cazul în care:

  1. a) are majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor;
  2. b) are dreptul de a numi sau retrage majoritatea membrilor organului de administrare, de conducere sau de supraveghere sau…
  3. c) este acționar și controlează singur majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor în temeiul unui acord încheiat cu alți acționari ai clubului în cauză”.

Așadar, prin noua regulă impusă, care nu cere ca un proprietar să aibă un pachet majoritar, UEFA vrea să fie și mai drastică. Dar, oare, chiar este? Realitatea pare să contrazică forul de la Nyon.

De exemplu, achiziționarea pachetului de 25% din Manchester United de către grupul INEOS, îi oferă miliardarului britanic Jim Ratfcliffe control complet asupra părții sportive a clubului. Păi, asta se încadrează perfect în definiția UEFA a „influenței decisive” asupra unui club. Dar, INEOS controlează și Nice, din Ligue 1, Franța, deci unde mai e corectitudinea?!

În mod similar, colosul „City Football Group” deține un pachet de 44,3% din Girona (pe primul loc în Spania, peste Real Madrid și Barcelona!), dar controlează tot ce mișcă și la Manchester City, campioana Angliei și a Europei.

Ancheta UEFA, de ochii lumii

Până în prezent, UEFA doar s-a prefăcut că investighează integritatea fotbalului. Au fost trei situații de acest fel în 25 de ani.

Primul caz, între 1998 și 2002, a implicat firma britanică English National Investment Company, după ce trei dintre echipele acesteia – SK Slavia Praga, AEK Atena și Vicenza Calcio – au ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor (sezonul 1997-1998). Nicio sancțiune majoră!

Următorul caz a implicat cluburile Red Bull Leipzig și Red Bull Salzburg. UEFA a înțeles că ceva miroase urât abia când RB Leipzig și RB Salzburg s-au calificat ambele în ediția 2017/2018 a Ligii Campionilor. Inițial, Organismul de Control Financiar al Cluburilor a constatat că gigantul Red Bull avea o influență decisivă asupra ambelor cluburi și, prin urmare, doar Red Bull Salzburg a fost admisă în competiție. S-a făcut scandal, iar în urma presiunilor ambele grupări au fost admise.

Avocații companiilor spun că tot regulamentul UEFA este prea vag enunțat. Astfel, firmele pot jongla cu regula, pentru a trage sforile după cum doresc. Miza e uriașă, fotbalul generează venituri de miliarde de euro, iar corporațiile nu mai sunt dispuse să lase acești bani pe mâne orișicui.

Frica, lăcomia, optimismul. Ce împinge aurul spre maxime record?

Radu Jacotă
-
0
Frica, lăcomia, optimismul. Ce împinge aurul spre maxime record?

Aurul este cea mai veche rezervă de valoare din lume și principala clasă de active de refugiu, așa că atunci când prețul crește vertiginos  este de obicei un semn rău.

Creșterea semnalează orice: de la război la inflație, prăbușire a pieței bursiere sau o combinație a tuturor acestora.

Aurul este în plină ascensiune în acest moment, atingând recent un nivel record de 2.144 de dolari pe uncie. Analiștii economici susțin că prețul aurului nu este condus de  lăcomie, ci de frică.

S-a mai întâmplat. În 1979, când Iranul a capturat ostaticii americani și Rusia a invadat Afganistanul, prețul aurului s-a triplat în șase luni, atingând un maxim de 850 de dolari pe uncie în ianuarie 1980.

Prețul aurului a crescut în timpul crizei financiare mondiale, din nou în timpul crizei din zona euro din 2011 și, de asemenea, în timpul pandemiei Covid-19. A atins maximul anterior de 2.074,20 dolari în august 2020.

Când piețele intră în panică, aurul crește. Acesta este un motiv esențial pentru care investitorii îl dețin. Le atenuează pierderile pe care le înregistrează pe acțiuni.

Cu toate acestea, Jason Hollands, director general al Bestinvest by Evelyn Partners, spune că avansul de astăzi a prețului aurului nu este un semn de panică. „Se întâmplă într-un moment în care și acțiunile au crescut puternic”.

Există o linie subțire între  lăcomie și frică. Unii  oamenii cumpără aur pentru că îl consideră un fel de  multiplicator de bogăție, în timp ce alții îl văd ca un refugiu atunci când nu sunt siguri de economiile lor. Ambele cazuri sunt relative.

Mai câștigători sunt  optimiștii care urmăresc cu atenție cotațiile aurului la burse și decid momentul prielnic pentru investiții.

Există și alți factori care susțin aurul. China și Rusia au crescut achizițiile după ce au văzut că SUA au înghețat rezervele valutare rusești deținute în străinătate ca pedeapsă pentru invazia din Ucraina. Washingtonul nu se poate atinge de aurul fizic deținut în seifurile naționale.

Războiul dintre Israel și Hamas a scos și el cumpărătorii la iveală, la fel ca și tensiunile dintre Yemen și SUA.

Cât de sus poate ajunge prețul aurului? Adrian Ash, director la BullionVault, remarcă faptul că, deși aurul are mulți cumpărători în prezent, puțini sunt cei care vând.

Creșterea tensiunilor geopolitice îi determină să adopte o abordare de tip buy-and-hold, mai degrabă decât să vândă pentru a profita de prețul ridicat de astăzi.

Ole Hansen, șeful departamentului de strategie la Saxo Bank, consideră că aurul ar putea ajunge la 2.300 de dolari în 2024.

Un raport recent al World Gold Council a arătat că 24% dintre băncile centrale intenționează să își majoreze rezervele de aur în următoarele 12 luni.

Profeții, banii și românii

Monica Tatoiu
-
2
Profeții, banii și românii

Tocmai ce a ajuns în Parlament proiectul de buget că a și început sarabanda grevelor. În paralel, știrile cu descinderile DNA iau fața discuțiilor serioase despre structura veniturilor estimate pentru anul viitor.Toată lumea cere bani. Pe bună dreptate. Pentru că banii sunt cheltuiți pe nevoi electorale, populația este alimentată cu zgomot de cătușe. Că bani nu sunt pentru răni dureroase. Se cheltuie țopăind pe operații estetice de tăiat nasuri supradimensionate. Debușeul pentru furie în anii electorali a fost, este și va fi Bălăcăreala între Profeți. De regulă mincinoși.

Ne spune profetul roșu, Marcel C., că anul viitor vom avea bani gârlă pentru educație. Gârlă, că anul trecut a fost un izvor cu sincope. Profetul galben Marcel B. ne spune în cifre că nu poate să respecte promisiunile făcute profesorilor în vară că nu sunt bani. Profetul roșu, care are expertiză în aritmetică, zice că cel galben a greșit la calcule. Hop și profetul Nicu care ne trece prin  dormitor ca să înțelegem cum este cu chibzuința alocării banilor. Profețiile despre raiul care ne așteaptă în viitorul apropiat sunt despre creșterea economică generată de construcții,  IT și agricultură. Exact domeniile unde s-au eliminat facilitățile prin Legea 296 care intră în vigoare în ianuarie 2024. Ori ăștia sunt profeți mincinoși ori eu sunt analfabetă funcțional.Toți sunt experți dacă întrebi partidele. Pe diplomele lor când citești unde și când le-au obținut trebuie să îți ștergi ochelarii cu detergentul de vase la ofertă.

Ne-au promis că ne dau la lecturat scenariul SF Bani 2024 marțea trecută. Bag de seamă că le-au spus consilierii în astrologie că atunci sunt 3 ceasuri rele așa că au amânat 2 zile până să-l asume în ședința de guvern. Ca să fie gata înainte de sacrificarea porcilor de Ignat, trebuie lămuriți cu zdrăngănitul de cătușe posibilii cârcotași care urmează să nu se mai găsească pe locuri eligibile la anul care vine. Când va ridica mâna liderul de grup parlamentarii puterii trebuie să ridice cuminți mâna, așa cum au făcut în 2022, altfel îi așteaptă mazilirea. Stabilitatea patriei trebuie asigurată cu orice preț. Chiar dacă matematica este căsăpită. Profetul roșu zice că vin banii europeni gârlă dar la ministerul care ar trebui să cofinanțeze scade alocarea de la buget. După experiența cu epuizarea fondurilor înainte de termen anul ăsta orice absolvent cu bacalaureat la termen se întreabă pe unde scot cămașa anul viitor. Când vine vorba de creșterile de venituri corul profeților cântă aceeași arie: digitalizare, reducerea evaziunii și efectele miraculoase ale legii 296. În nici un caz vreo nouă taxă este refrenul ce, mie personal, îmi dă frisoane. Probabil că se gândesc să redefinească TVA ca un bonus de bunăstare.

De obicei, de 31 decembrie se cântă opereta Liliacul. Anul ăsta propun să se cânte Lucia de Lammermoor, cu accent pe aria nebuniei. Ca să intrăm în atmosfera anului 2024 pregătiți emoțional.

Comunicat de presă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea (3)

Bianca Calancea
-
0
Comunicat de presă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea (3)

Comunicat de presă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea (2)

Bianca Calancea
-
0
Comunicat de presă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea (2)

Comunicat de presă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea (1)

Bianca Calancea
-
0
Comunicat de presă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea (1)

De ce ar merita pensii speciale militarii de birou?

Razvan Ioan Boanchis
-
11
De ce ar merita pensii speciale militarii de birou?

1. Am aflat de la o televizie că „Ministerul Apărării va cumpăra două submarine și va moderniza navele purtătoare de mine.” Așa vrea Meapeneul cel neatârnat, doar nu vă închipuiți că l-a obligat cineva. Stați așa, că știrea nu s-a terminat! „Piloții ucraineni se vor antrena la Fetești.” Eu plătesc, de zeci de ori pe an, taxa pentru podul de la Fetești ca să se proiecteze pe cer, deasupra Dunării, filmul Top Gun, în varianta ucraineană. Avioanele vor zbura la joasă înălțime și pe autostradă vor rula trotinetarii useriști, care le vor arunca piloților pungi cu pateu și biscuiți de la Lidl, ca în februarie și martie 2022. Iar piloții vor avea în carlingă borcane cu icre negre și solde în dolari.

2. Dacă tot cumpărăm submarine, în loc să reciclăm izoletele, atunci să le plătim din banii apeviștilor. În privința pensiilor speciale (nu numai din Armată) sunt de acord cu useriștii. Mama și tata au fost profesoară și medic, dar aveau pensii de câteva ori mai mici decât niște inutili de prestigiu – maiori, colonei și tot așa. Culmea e că iau pensii speciale și militarii de birou. De ce ar merita pensii speciale unii care au înfipt steagul puturoșeniei pe redutele de hârțoage?

3. De aproape două săptămâni, doamna Emilia Șercan protestează în fața Parchetului General. Sunt mulți cetățeni care vor să o sprijine și mă număr printre ei. I-aș duce niște roșii, niște ouă, niște chiftele. Dar e trafic și nu pot să parchez. Ce soluții îmi propuneți? Să-i arunc merindele din mașină, ca să văd dacă are talent de portar? Nu se face. O respect imens. Totuși, de ce protestează distinsul cadru didactic? Pentru că s-au publicat niște fotografii cu dumneaei, în baie, pe care le-a realizat fostul iubit. Nu m-aș lăsa pozat în baie nici dacă ar fi cazul să se inventeze, special pentru mine, pantalonii cu al treilea crac.

4. Se vorbește despre o nouă pandemie. Dacă doriți să vedeți AUR la 80%, țineți-o tot așa! Oricum, parțial eclozații din USR insistă să spurce și Crăciunul. Iarăși se întrec în glume precum „în familia Maria – Iosif – Iisus, singura persoană virgină era Iosif.” Amuzant, nu? Trotinetarii s-au obișnuit să lovească, dar n-au învățat să încaseze. Nu cred că le-ar plăcea dacă ar veni unul – subliniez, nu eu – și ar scrie măgăria profund conspiraționistă „la Paris a luat foc Notre-Dame. La București, cu un singur chibrit, se pot construi spitale, nu catedrale.”

 

Majorările salariale din EDUCAȚIE, eliminate din „Ordonanța trenuleț”/ Sindicate: Va fi emisă OUG

Andrei Coman
-
1
Majorările salariale din EDUCAȚIE, eliminate din „Ordonanța trenuleț”/ Sindicate: Va fi emisă OUG

Majorările salariale de care ar urma să beneficieze, în 2024, cadrele didactice vor fi eliminate din așa-numita „Ordonanță trenuleț”, urmând să fie emis un act normativ separat. Anunțul a venit, joi, 14 decembrie, de la liderii sindicali din Educație, la finalul discuțiilor avute la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu.

E vorba despre o întrevedere pe care a avut-o, joi, premierul Marcel Ciolacu cu reprezentanții sindicatelor din Educație, înainte de ședința de Guvern programată pentru această a patra zi a săptămânii.

După discuțiile de la Palatul Victoria, sindicaliștii din Educație au ieșit cu câteva precizări. Din care rezultă că din „ordonanța trenuleț” se vor scoate majorările salariale pentru Educație, drept urmare ele nu vor mai apărea joi pe ordinea de zi.

Lider sindical din Învăţământ: „Se va emite ordonanță separată”

„Se va emite ordonanță separată. Acum mergem la Ministerul Educației, pentru că avem o problemă. La funcțiile de conducere nu se pot repara acele inechități” – a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

„În „ordonanța trenuleț”, pe forma care a intrat în transparență decizională, nu mai figurau funcțiile de conducere. Figura personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, nedidactic și atât. Atunci lucrurile acestea trebuiau corectate” – a precizat, la rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Eduaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Vă amintim că miercuri, 13 decembrie, a fost corectată ordonanța de urgență publicată în dezbatere publică de către Ministerul de Finanțe, fiind modificat procentul cu care ar urma să fie majorate salariile profesorilor de la 1 ianuarie, după ce inițial fusese trecută o creștere de doar 8% față de 13% cât promiseseră decidenții.

„Ordonanța trenuleț” publicată miercuri: „cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum și ale personalului nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se majorează în anul 2024 cu 20% în două tranșe, după cum urmează:

a) începând cu data de 1 ianuarie 2024 se acordă o majorare cu un procent de 13% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;

b) începând cu data de 1 iunie 2024 se acordă diferența până la 20%”.

VLADIMIR PUTIN VREA ȘI ODESA! VIDEO incendiar cu liderul Rusiei!

Andrei Coman
-
19
VLADIMIR PUTIN VREA ȘI ODESA! VIDEO incendiar cu liderul Rusiei!

Preşedintele rus Vladimir Putin participă joi la un eveniment „2 în 1”, fiind vorba de prima sa conferinţă de presă importantă de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, combinată cu o conferinţă-maraton la care va răspunde întrebărilor concetăţenilor săi.

 

Pacea în Ucraina va veni atunci când Rusia își va atinge obiectivele sale, inclusiv „denazificarea și demilitarizarea Ucrainei”, a spus Putin, joi, 13 decembrie, notează nbcnews.com.

În prezent, Kievul „primește totul gratis”

În prezent, Kievul „primește totul gratis”, a mai spus liderul de la Moscova, referindu-se la ajutorul militar furnizat de aliații occidentali ai Ucrainei.

Putin a adăugat că acest conflict s-ar putea încheia „și se pare că se termină”, transmite aceeași sursă.

Despre relațiile cu SUA

Pe de altă parte, Rusia este pregătită să construiască relații cu SUA, a spus Putin când a fost întrebat despre posibilitatea normalizării contactelor cu Occidentul, la aproape doi ani de la invadarea Ucrainei.

Președintele rus spune că SUA reprezintă o „țară importantă și necesară” în lume, dar a adăugat că „politica sa de imperialism” împiedică relațiile cu Moscova.

Ar mai fi de menționat faptul că liderul de la Kremlin a deschis conferința făcând referire la economia Rusiei, despre care a spus că nu numai că își revine, ba chiar crește după ce a fost lovită puternic de sancțiunile occidentale, urmare a invadării Ucrainei.

Putin vrea și Odesa! „Este un oraș rusesc, toată lumea știe!”

Însă printre afirmațiile făcute în cadrul declarațiilor de joi s-au remarcat și cele ce vizează orașul Odesa – cel mai important port la Marea Neagră pe care îl mai controlează autoritățile de la Kiev.

„Odesa este un oraș rusesc, toată lumea știe bine acest lucru!”, a spus Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Moscova, sud-estul Ucrainei a fost întotdeauna pro-rus. „Acolo sunt teritorii istorice rusești”, a susținut Putin.


Dronă rusească prăbușită în România. Crater de 1,5 metri adâncime, în apropiere de Grindu

Andrei Coman
-
3
Dronă rusească prăbușită în România. Crater de 1,5 metri adâncime, în apropiere de Grindu

O dronă folosită într-un atac asupra porturilor ucrainene s-a prăbușit, în noaptea de miercuri spre joi, în România. Din câte a informat, joi, 14 decembrie, Ministerul Apărării, a fost identificat un crater de 1,5 metri adâncime, într-o zonă nelocuită aflată la circa 4 km de localitatea tulceană Grindu.

Având în vedere că în noaptea de miercuri spre joi, 13/14 decembrie, forțele ruse au continuat atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene, în apropierea graniței dintre Ucraina și România, Ministerul Apărării Naționale a transmis că a monitorizat situația în zona de frontieră și a activat procedurile de Poliție Aeriană, „notificând totodată Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la zonele din județele Tulcea și Galați care ar fi putut fi afectate de riscurile asociate acestei situații”.

Ca urmare, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a emis un mesaj RO-Alert la ora 22.45, „iar starea alertă aeriană a încetat în jurul orei 02.00”, conform MApN.

Au fost ridicate aeronave F-16 și Eurofighter Typhoon

În comunicatul MApN transmis joi, 14 decembrie, se mai menționează că „aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza Aeriană 86 de la Fetești și aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” au fost ridicate pentru a executa misiuni de supraveghere a spațiului aerian național.

Sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat, în cursul acestei situații, o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu semnal detectat la înălțime mică pe un traseu către zona Grindu, din județul Tulcea”.

Crater de 1,5 metri adâncime

La fața locului au mers echipe mixte ale Ministerelor Apărării și Internelor. Ulterior, s-a anunțat că a fost găsit un crater de 1,5 m adâncime rezultat ca urmare a prăbușirii necontrolate a unei drone. Craterul a fost identificat într-un perimetru nelocuit, la circa 4 kilometri de localitatea tulceană Grindu. S-au luat primele măsuri pentru securizarea zonei.

„În baza informațiilor din teren privind un posibil impact pe teritoriul României, echipe mixte MApN/MAI s-au deplasat în cursul nopții în zonă și au raportat, în această dimineață, că a fost identificat un crater de 1,5 m adâncime rezultat ca urmare a prăbușirii necontrolate a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene, într-un perimetru nelocuit aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu. Au fost luate măsuri de securizare a zonei și au fost notificate structurile competente pentru ridicarea probelor și desfășurarea investigațiilor, conform procedurilor”, anunță MApN.

În același comunicat se mai precizează următoarele: „Ministerul Apărării Naționale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional umanitar.

Forțele MApN vor continua misiunile de monitorizare a spațiului aerian și de cercetare în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestor situații.

De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real cu privire la situația generată de aceste atacuri.”

Comunicat de presă T2 SRL

Bianca Calancea
-
0
Comunicat de presă T2 SRL

Lotul USR, convocat la DNA! Fostul ministru Cristian Ghinea a dat și el cu subsemnatul în fața procurorilor anticorupție

Andrei Coman
-
2
Lotul USR, convocat la DNA! Fostul ministru Cristian Ghinea a dat și el cu subsemnatul în fața procurorilor anticorupție

Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a ajuns, joi, 14 decembrie, la DNA.

Prezența sa la sediul Direcției Naționale Anticorupție nu are însă legătură cu „dosarul Vaccinurilor”, cum s-ar fi putut crede într-o primă fază, urmare a recentei prezențe în fața procurorilor DNA a fostului ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu.

Până să intre în sediul Direcției Naționale Anticorupție, fostul ministru Ghinea a stat de vorbă cu presa. A explicat că a venit la DNA pentru a depune o plângere. Împotriva ordonanţei de clasare a dosarului în care era investigată achiziţia unor autoturisme pentru Poliția Română.

„Sunt azi la DNA pentru a depune o plângere, o contestare împotriva ordonanţei de clasare în cazul BMW-urilor, în cazul Lucian Bode – BMW.

Aduc o contestaţie de 14 pagini cu argumente juridice şi precedente din activitatea DNA, activitatea OLAF şi a instanţelor din România, prin care arătăm că această închidere a cazului Bode – BMW este pur şi simplu scandaloasă faţă de cea ce a făcut DNA până în acest moment (…). Cazul Bode-BMW nu se termină aici. DNA nu avea dreptul să cerceteze acest caz”, a spus Ghinea, citat de hotnews.ro.

USR cere sesizarea Parchetului European

În contextul prezenței la DNA a fostului ministru Ghinea, USR-ul a transmis un comunicat de presă, joi, 14 decembrie, în care se anunță că formațiunea politică cere sesizarea Parchetului European. Fiind vorba de fonduri europene, susțin cei de la USR, „DNA nu avea atribuții în dosar, ci trebuia să sesizeze Parchetul European și să ceară atribuții de verificare în acest caz”. Ca urmare, USR solicită DNA „nu doar anularea deciziei de clasare a dosarului „BMW-uri pentru Poliție”, ci și sesizarea Parchetului European pe acest dosar”.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul USR:

„Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, a depus o contestație la DNA pe decizia de clasare a dosarului privind cumpărarea de BMW-uri de la firma prietenului președintelui Iohannis.

„Contestația de astăzi are 14 pagini de argumente care demonstrează că procurorul de caz nu a făcut nicio anchetă. Procurorul s-a făcut doar că verifică un abuz în serviciu al unor funcționari de execuție din Ministerul de Interne, când, de fapt, noi am reclamat la Parchetul European o fraudă cu fonduri europene. Totul pentru a-l proteja pe Lucian Bode. Mă aștept ca domnul Voineag să constate neregulile procurorului de caz din subordinea dumnealui și să infirme ordonanța de clasare. Domnul Voineag trebuie să decidă dacă DNA este scut pentru infractori”, declară Cristian Ghinea.

Clasarea dosarului „BMW-uri pentru Poliție” este de neînțeles în condițiile în care un alt dosar pe o cauză similară, dosarul „Teldrum”, în care cerințele tehnice au fost formulate tot astfel încât să fie îndeplinite de un anume ofertant, a fost trimis în instanță, nu clasat.

„Teldrum-ul PSD poate fi trimis în judecată, dar BMW-urile PNL nu? Asta trebuie să clarifice public șeful DNA. Dacă nu, oamenii vor crede că instituția a ajuns la comanda politică a lui Lucian Bode și Silviu Mânăstire, care amenință public cu dosare adversarii politici. Există în acest dosar indicii temeinice de fraudă care trebuia să fi fost verificate, lucru care însă nu s-a întâmplat. Tot ce a făcut procurorul în acest dosar a fost să transcrie punctul de vedere al IGPR, nu a făcut nicio anchetă”, precizează Cristian Ghinea.

Raportul de neconformitate întocmit de o direcție din Ministerul Transporturilor a relevat clar încălcarea legii: „Cerința din specificațiile tehnice cu privire la necesitatea unei cutii de viteze 8+1 exclude un număr mare de vehicule de clasă similară (de la Audi, Volkswagen și Mercedes, precum și toate vehiculele Porsche comparabile)”.

„Procurorul nu a văzut niciun indicator de fraudă. Poate trebuie să își pună ochelari, să vadă mai bine. Apoi, în orice licitație, dacă nu ești sigur că vei câștiga pentru că ți-a aranjat Bode criteriile, nu depui o ofertă cu prețul maximal, ci măcar un pic mai jos. În acest caz, Automobile Bavaria a depus oferta cu prețul maximal. Procurorului nu i s-a părut deloc suspect, nu a verificat nimic”, subliniază Cristian Ghinea.

Mai mult de atât, fiind vorba de fonduri europene, DNA nu avea atribuții în dosar, ci trebuia să sesizeze Parchetul European și să ceară atribuții de verificare în acest caz. Prin urmare, USR solicită DNA nu doar anularea deciziei de clasare a dosarului „BMW-uri pentru Poliție”, ci și sesizarea Parchetului European pe acest dosar”.

 

Rusia amenință România! Are legătură cu avioanele F-16 promise Ucrainei

Andrei Coman
-
13
Rusia amenință România! Are legătură cu avioanele F-16 promise Ucrainei

Declarații amenințătoare din direcția Ambasadei Rusiei în România la adresa țării noastre. E vorba despre un mesaj transmis prin intermediul reţelelor sociale. Dacă avioane F-16 folosite de Ucraina decolează de pe teritoriul României, Moscova va considera că țara noastră participă la conflict şi va lua măsuri – rezultă din acest avertisment.

Ambasada Federaţiei Ruse în România a transmis, miercuri, prin intermediul reţelelor sociale, „poziţia Federaţiei Ruse cu privire la avioanele F-16 transferate Ucrainei de către NATO”, în care coroborează o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, cu un comentariu prezentat de delegaţia rusă la o reuniune a OSCE, din care reiese că Moscova ameninţă deschis România, în cazul în care Ucraina va folosi avioane F-16 ce vor decola de pe teritoriul României, informează news.ro.

Ce spusese recent Zaharova

Purtătoarea de cuvânt a MAE Rusiei, Maria Zaharova, a declarat recent că „ţinând cont de distrugerea unei părţi semnificative a infrastructurii aerodromurilor de pe teritoriul Ucrainei, există o mare probabilitate că avioanele tactice de luptă F-16 transferate forţelor armate ucrainene de către statele membre NATO vor efectua zboruri din bazele aeriene din Polonia, Slovacia şi România”.

Miercuri, 13 decembrie, în cadrul şedinţei plenare a OSCE, Konstantin Gavrilov, şeful delegaţiei ruse la Viena pentru securitatea militară şi controlul armelor, a declarat că Rusia avertizează cu fermitate că „utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul statelor menţionate mai sus va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate” – menționează Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Reacția vine după ce România a inaugurat luna trecută la Baza Aeriană 86 Feteşti un centru european de instruire pentru pilotarea aeronavelor F-16. Acesta va pregăti piloţi români pentru operarea acestui tip de aeronave – F-16 – care vor intra în dotarea Forţelor Aeriene ale României, dar şi piloţi din aviaţii aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina.

Gavrilov: „SUA şi sateliţii săi continuă să genereze ameninţări la adresa securităţii la frontierele noastre vestice”

În tot acest context, site-ul MAE rus a publicat intervenţia avută miercuri, la OSCE, a ambasadorului Konstantin Gavrilov, în care acesta reiterează atacurile Moscovei la adresa SUA şi a Occidentului prezente tot mai des şi în discursurile propagandistice ale liderului de la Kremlin, potrivit căruia Occidentul reprezintă o ameninţare existenţială la adresa Rusiei.

„Statele Unite ale Americii şi sateliţii săi continuă să genereze ameninţări la adresa securităţii la frontierele noastre vestice. Natura agresivă a politicii lor nu mai este ascunsă în spatele formulării unor doctrine militare exclusiv defensive. În doctrinele naţionale şi de coaliţie ale statelor NATO, se consolidează pretenţiile de dominaţie globală şi regională, care urmează să fie obţinute prin utilizarea forţei militare”, a declarat Konstantin Gavrilov, conform sursei citate.

Avertisment: „Va fi considerată de Moscova ca o participare a acestora la conflictul din Ucraina şi va forţa Rusia să riposteze”

Avertismentul venit din direcția oficialului rus se adresează nu doar României, ci și Poloniei şi Slovaciei, toate state membre NATO.

Diplomatul rus a continuat spunând că: „Am auzit deja comentarii potrivit cărora, în condiţiile unei distrugeri semnificative a structurii aerodromurilor ucrainene, avioanele de luptă tactice F-16 transferate forţelor armate ucrainene pot efectua ieşiri din bazele aeriene din Polonia, România şi Slovacia. Avertizăm cu tărie că utilizarea acestor avioane de luptă de pe teritoriul acestor state membre NATO va fi considerată de Moscova ca o participare a acestora la conflictul din Ucraina şi va forţa Rusia să riposteze”.

Totodată, Gavrilov a reiterat la OSCE poziţia lui Vladimir Putin exprimată recent – că Ucraina nu ar trebui să mai existe ca stat. „Implicarea cu sânge rece a ţărilor UE şi NATO în evenimentele din Ucraina nu a adus regimului de la Kiev rezultatele dorite, ci doar a îmbogăţit complexul militar-industrial american. După cum a declarat preşedintele rus Vladimir Putin: „Ucraina nu are o bază, o ideologie, o industrie şi bani proprii, ceea ce înseamnă că nu are niciun viitor”. Aceasta este consecinţa vărsării de sânge provocate de Occident în urmă cu zece ani şi apoi a refuzului Kievului de a negocia, impus de manipulatorii săi anglo-saxoni. Dar când păpuşarii occidentali se vor trezi din frenezia lor militară, ei trebuie să realizeze că o soluţionare cuprinzătoare a conflictului din Ucraina depinde de abordarea cauzelor sale profunde” – a afirmat Konstantin Gavrilov.

Accident grav pe Centura Capitalei: două TIR-uri s-au ciocnit

Andrei Coman
-
0
Accident grav pe Centura Capitalei: două TIR-uri s-au ciocnit

Un accident în care au fost implicate două TIR-uri a avut loc joi dimineață, 14 decembrie, pe șoseaua de centură a Capitalei.

Accidentul a avut loc în zona localității ilfovene Bragadiru. La fața locului au intervenit echipaje de salvatori – cadre medicale și pompieri.

Din primele informații venite de la Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române rezultă că accidentul a avut loc DNCB (Centura București) la kilometrul 51, în zona localității Bragadiru, județul Ilfov.

Ambii șoferi au ajuns în atenția cadrelor medicale

Două autotrenuri au fost implicate în accident. Șoferii celor două autotrenuri au ajuns în grija cadrelor medicale. „În urma impactului, ambii conducători auto au suferit leziuni pentru care au necesitat transportul la spital”, conform Infotrafic.

Traficul a fost oprit în ambele sensuri pentru câteva zeci de minute, ca urmare a incidentului rutier de joi dimineață.

Cauzele exacte care au dus la producerea accidentului în care au fost implicate cele două autotrenuri urmează să fie stabilite de către polițiști.

Un alt accident rutier a avut loc, de această dată miercuri, 13 decembrie, pe DN2, în județul Vrancea. S-a întâmplat pe DN 2, la ieșirea din municipiul Adjud către Focșani, unde, din câte a anunțat Infotrafic, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate un autoturism, o autoutilitară și un autocamion.

„În urma impactului au rezultat 3 victime, dintre care o persoană a decedat, iar celelalte 2 au fost transportate la spital, cu multiple leziuni”, a transmis sursa citată.

Tal Haimi, bărbatul cu cetățenie română și israeliană ținut ostatic în Fâşia Gaza, a murit/Precizările MAE+ reacția lui Ciolacu

Andrei Coman
-
4
Tal Haimi, bărbatul cu cetățenie română și israeliană ținut ostatic în Fâşia Gaza, a murit/Precizările MAE+ reacția lui Ciolacu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că autorităţile israeliene au informat că o persoană cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, care era ţinută ostatică în Fâşia Gaza, a murit. Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj, declarându-se „întristat profund” de vestea decesului lui Tal Haimi, răpit de Hamas.

MAE a transmis, într-un comunicat, joi dimineață, 14 decembrie, precizări cu privire la decesul unui ostatic cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, în Fâşia Gaza.

„În continuarea precizărilor transmise de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul situaţiei de securitate din Statul Israel şi Fâşia Gaza, precizăm că autorităţile israeliene au informat cu privire la decesul unei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, ostatic în Fâşia Gaza. Ministerul afacerilor externe transmite condoleanţe familiei îndoliate”, se menționează în comunicatul instituției.

Potrivit MAE, „în prezent, două persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, se mai află ostatice în Fâşia Gaza, context în care Ministerul Afacerilor Externe reiterează necesitatea eliberării tuturor ostaticilor din Fâşia Gaza”. Ministerul de Externe de la București transmite, totodată, că Ambasada României la Tel Aviv menţine contactul cu autorităţile israeliene.

Ciolacu: „M-a întristat profund vestea privind decesul lui Tal Haimi”

Miercuri seară târziu, premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj ca reacție la vestea că Tal Haimi a murit. „M-a întristat profund vestea privind decesul lui Tal Haimi, răpit de teroriștii Hamas.

Transmit condoleanțe și întreaga mea compasiune doamnei Ella Haimi, pe care am întâlnit-o la București, în urma cu mai puțin de doua luni. I-am admirat curajul și puterea.
Atrocitățile comise împotriva copiilor, femeilor și civililor trebuie să înceteze!

Guvernul României condamnă cu fermitate terorismul și atacurile asupra civililor”, se precizează într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului, în seara zilei de 13 decembrie.

Ambasada Israelului în România a confirmat decesul lui Tal Haimi

Tot seara trecută, 13 deembrie, reprezentanții Ambasadei Israelului în România au anunțat că Tal Haimi, israelianul cu cetățenie română răpit de Hamas, și-a pierdut viața.

„Suntem profund îndurerați de vestea care confirmă decesul lui Tal Haimi, israelianul cu cetățenie română, răpit de teroriștii Hamas pe 7 octombrie.

Soția lui Tal, Ella Haimi, a venit la București la sfârșitul lunii octombrie pentru a cere sprijinul României în scopul intensificării demersurilor privind eliberarea ostaticilor.
În acest moment de grea încercare, ne îndreptăm gândurile de compasiune și susținere către familia îndurerată”, au transmis, între altele, reprezentanții Ambasadei.

Congresul SUA deschide oficial o anchetă pentru destituirea preşedintelui Biden. Ce șanse de reușită are demersul

Andrei Coman
-
0
Congresul SUA deschide oficial o anchetă pentru destituirea preşedintelui Biden. Ce șanse de reușită are demersul

Congresul american a aprobat miercuri, 13 decembrie, formalizarea procedurii de impeachment (punere sub acuzare în vederea destituirii) împotriva actualului preşedinte democrat. Se întâmplă în condițiile în care, după cum se știe, actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, are în plan să candideze pentru un nou mandat de președinte.

Camera Reprezentanţilor, unde republicanii dețin majoritatea, a aprobat miercuri o rezoluţie pentru a deschide oficial o anchetă de destituire a preşedintelui democrat Joe Biden, transmite CNN.

Rezultatul votului

Această procedură, motivată prin afacerile controversate ale fiului preşedintelui Biden în străinătate, dar considerată complet nefondată de către democraţi, nu are practic nicio şansă de reuşită. Dar chiar și așa, s-ar putea transforma într-o reală bătaie de cap pentru Casa Albă, înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, la care Joe Biden vrea să candideze.

De când Kevin McCarthy, fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, a lansat ancheta în septembrie, trei comisii care au condus investigaţia au intervievat diverşi oficiali din cadrul Departamentului de Justiţie şi al Serviciului Fiscal Intern, obţinând în acelaşi timp o mulţime de documente şi noi date bancare, inclusiv de la membrii familiei Biden, notează news.ro.

În tot acest context, Casa Albă a spus celor trei comisii ale Congresului, conduse de republicani, că citaţiile lor sunt lipsite de legitimitate, în lipsa unui vot oficial al Camerei pentru a autoriza ancheta. Ca urmare, legislatorii republicani mai reticenţi şi mai moderaţi au început să se alăture eforturilor de investigaţie ale partidului lor. Aşa se face că la votul de miercuri disciplina de partid a fost respectată: toţi cei 221 de membri republicani ai Camerei au votat în favoarea deschiderii acestei proceduri de impeachment (punere sub acuzare în vederea destituirii), potrivit aceleiași surse.

 

Ce reproșuri i se aduc lui Joe Biden

Reprezentanții Partidului Republican îl acuză pe liderul democrat că şi-a folosit influenţa pe vremea când era vicepreşedintele fostului lider de la Casa Albă, Barack Obama (2009-2017), pentru a-i permite fiului său să facă afaceri dubioase în China şi Ucraina.

Citiți și: Joe Biden, DEMIS din cauza afacerilor derulate în România de fiul său, Hunter?! DEZVĂLUIRI ULUITOARE din dosar!

„Joe Biden a minţit în mod repetat poporul american”, a acuzat James Comer, şeful Comisiei speciale a Camerei Reprezentanţilor.

Pe de altă parte, atât președintele Biden, cât și fiul său, dar și democrații neagă aceste acuzații. „Tatăl meu nu a fost niciodată implicat financiar în afacerile mele”, a susținut Hunter Biden. De altfel, prezent în faţa Congresului american, Hunter Biden (53 de ani), al cărui trecut a fost marcat de dependenţe şi care a fost inculpat în două dosare, a recunoscut că a făcut „greşeli” în viaţa sa. Însă Biden Jr. i-a acuzat pe „Trump-işti” – așadar pe susținătorii fostului președinte Trump – că încearcă să-l „dezumanizeze”, pentru a-i „face rău” tatălui său. Și din acest motiv, el a refuzat să participe la o audiere cu uşile închise organizată de republicani, care îl convocaseră miercuri la Capitoliu.

În tot acest context e de menționat faptul că o anchetă de destituire, ce fusese cerută de mult timp de aleşii apropiaţi de Donald Trump – cu care actualul lider de la Casa Albă s-ar putea confrunta la alegerile de anul viitor, fusese deja deschisă împotriva lui Joe Biden în vară.

Și chiar a fost organizată o primă audiere parlamentară pe această temă la sfârşitul lunii septembrie, în cadrul căreia experţii interogaţi au fost de acord că nu există în prezent nicio dovadă care să justifice punerea sub acuzare a preşedintelui Biden.

„Nu există nicio dovadă că preşedintele Biden ar fi comis vreo abatere”

„Nu există nicio dovadă că preşedintele Biden ar fi comis vreo abatere”, a declarat miercuri liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries.

Chiar și așa, republicanii consideră că deschiderea oficială a anchetei, adoptată doar cu voturile lor, le va oferi puteri suplimentare şi, prin urmare, noi posibilități de a-l incrimina pe liderul democrat. „A venit timpul să oferim răspunsuri poporului american”, a declarat miercuri preşedintele Camerei, republicanul Mike Johnson.

Ce șanse are o astfel de procedură. Sunt două etape

Potrivit prevederilor Constituției americane, Congresul îl poate destitui pe preşedinte pentru „trădare, corupţie sau alte infracţiuni şi delicte grave”. Procedura se desfăşoară în două etape, notează Agerpres. După ce şi-a finalizat ancheta, Camera Reprezentanţilor votează, cu majoritate simplă, articolele de punere sub acuzare detaliind faptele reproşate preşedintelui: este ceea ce se numeşte „impeachment”.

Dacă punerea sub acuzare este votată, Senatul, camera superioară a Congresului, l-ar judeca pe preşedinte. El ar fi foarte probabil achitat, și asta având în vedere faptul că partidul lui Joe Biden deține majoritatea în această cameră.

Niciodată în istoria SUA nu a mai fost destituit un președinte. Trei au fost puşi sub acuzare: Andrew Johnson în 1868, Bill Clinton în 1998 şi Donald Trump în 2019 şi 2021. Dar toţi au fost achitaţi în cele din urmă.

Comunicat de presă FORT SA

Bianca Calancea
-
0
Comunicat de presă FORT SA

Comunicat de presă SC NAN LOGISTIC SRL

Radu Florin
-
0
Comunicat de presă SC NAN LOGISTIC SRL
1...595596597...8.574Pagina 596 din 8.574
© Ziarul National