În ciuda credinței larg răspândite că cererea de benzină a atins apogeul, mașinile cu motor cu combustie internă rămân forța dominantă pe autostrăzile din întreaga lume.
Cultura automobilului din secolul XX și călătoriile moderne au fost modelate în mod semnificativ de benzină; s-a anticipat un declin al utilizării acesteia ca răspuns la creșterea bruscă a vânzărilor de vehicule electrice (EV) și la angajamentele internaționale de a renunța la combustibilii fosili, așa cum s-a văzut la recentele discuții COP28 privind clima. Previziunile se dovedesc greșite.
Deși vânzările EV sunt în creștere, această tendință nu este atât de cuprinzătoare pe cât pare. Și creează iluzia unei treceri substanțiale de la combustibilii fosili, o perspectivă care neglijează contextul global mai larg.
Motoarele pe benzină continuă să fie preferatele șoferilor din întreaga lume. Prin urmare, percepția că cererea globală de benzină a atins punctul culminant apare ca un miraj, o reprezentare eronată care trece cu vederea realitatea. Tranziția către sursele alternative de energie nu este atât de avansată pe cât ar putea sugera observațiile localizate.
Vehiculele electrice au adesea un cost mult mai ridicat decât mașinile tradiționale pe benzină. Accesibilitatea rămâne un factor important care influențează alegerile consumatorilor.
Teama de a rămâne fără baterie (anxietatea legată de autonomie) rămâne o preocupare, în special pentru șoferii care efectuează adesea călătorii pe distanțe lungi – și sunt siguri de disponibilitatea punctelor de încărcare.
Timpul necesar pentru a încărca un vehicul electric, chiar și în cazul opțiunilor de încărcare rapidă, este perceput ca o limitare în comparație cu realimentarea rapidă a mașinilor pe benzină.
Producătorii își reduc oferta de modele cu motoare diesel, iar preferințele cumpărătorilor se îndreaptă inevitabil către mașini pe benzină.
În plus, piața second-hand a mașinilor cu combustibili fosili este dinamică și oferă mai multe opțiuni decât EV.
În ciuda hype-ului din jurul vehiculelor electrice, mulți consumatori sunt mai degrabă sceptici în a-și schimba obiceiurile.
De fapt, mașinile electrice nu reprezintă o tehnologie revoluționară. Iar modul în care sunt impuse agresiv pe piețe ca modele ecologice ascunde o păcăleală: producția, bateriile și alimentarea cu curent înseamnă un lanț de poluare.
Vicepremierul Iulia Sviridenko, care este și ministru al Economiei, tocmai a declarat că o scădere a sprijinului extern ar împinge economia ucraineană înapoi în modul de „supraviețuire”, după ce în 2023 a înregistrat o redresare, cu o creștere a produsului intern brut estimată de FMI la 4,5%.
Recent, rebelii Houthi, aliniați cu Iranul, au optat pentru o nouă tactică de atacare a navelor din Marea Roșie, percepute ca fiind legate de Israel sau cu destinația Israel. Având în vedere că 12% din comerțul mondial trece prin strâmtoarea 
Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală, Banca Angliei și aslte instituții nu au reușit să vadă cum sfârșitul blocajelor Covid-19 și un șoc energetic declanșat de invazia Rusiei în Ucraina ar putea deschide calea pentru cea mai gravă spirală inflaționistă din ultima generație.
Dar, în spatele jachetei purtate la „Bercy” s-a văzut ceva ce avea să dinamiteze marketingul în fotbal – o copie mare a siglei clubului Paris Saint-Germain, îmbinată cu faimosul logo „Jumpman” al lui Michael Jordan.
