Acasă Blog Pagina 507

MILIARDARII ROLLS-ROYCE PHANTOM IAU TOATĂ BĂNEASA!

”Băieții deștepți” din așa-numita zonă gri a serviciilor secrete numără cu o febrilitate crescândă ”AMR”-ul până la ”măritișul” anului… 

Miliardarii din spatele ”puciului” pentru preluarea mascată a Romaero au în comun nu doar gusturile pentru limuzinele Rolls – Royce Phantom

Pentru că mai sunt doar câteva zile și instanța de judecată se va pronunța nu atât pe cererea de insolvență a ROMAERO BĂNEASA, cât mai ales pe încuviințarea alegerii administratorului judiciar.

Șampania e la rece!

Și ”Au Mai Rămas” doar câteva zile până când atotinfluenta frăție a miliardarilor posesori de limuzine Rolls-Royce Phantom speră să deschidă șampania deja pusă la rece! Mai ales dacă judecătorii vor ceda ”strângerii șurubului” și vor încuviința ca un consorțiu format dintr-o firmă clujeană și una bucureșteană nou înființată parcă special în acest scop în 2023 – cu experiență zero și fără să aibă măcar cel mai minimalist site de prezentare va primi gestionarea ”reorganizării” ROMAERO Băneasa.

Presiune uriașă pe judecători! Este vorba, totuși, de o companie strategică în domeniul apărării naționale!

Ceea ce, după cum avertizează raportul contrainformativ intrat în posesia noastră ar putea crea vulnerabilitatea  ”cedării” terenurilor ROMAERO din exclusivista Băneasa! În cea mai râvnită și implicit scumpă zonă rezidențială din România! Una pentru care rechinii imobiliari sunt gata oricând să plătească ”prețul corect”, mai ales dacă acesta nu va fi cel de pe piața liberă! Ci doar cel stabilit de către viitorul administrator judiciar!

Au eșuat de șapte ori!

Atât de mare este dorința unora de a pune mâna pe ROMAERO – de fapt pe terenurile din Băneasa, să fim sinceri! – încât, până acum, s-a încercat de nu mai puțin de șapte ori ”măritișul” companiei împinsă spre prăpastia falimentului. De șapte ori doar oficial, încercările de ”preluare forțată” a uneia dintre ultimele companii strategice de stat fiind mai multe. Numai că, de fiecare dată, cele șapte încercări au eșuat! Nu neapărat pentru că instituțiile statului român, fie ele financiare, informative sau judiciare s-au ținut ”țepene” în fața tăvălugului marilor dezvoltatori imobiliari. Ci doar pentru că aceștia din urmă nu s-au putut înțelege pe împărțirea ”hălcilor de terenuri”!

De la expoziții de armament, la cele militare și festivaluri de muzică electronică

Tradiționala calicie mioritică – pentru că toți cei interesați de terenurile Romaero sunt miliardari români! –  făcând ca să se anuleze unii pe alții…

Și tu, Țiriac…?

”Datul la gioale” pentru terenurile ROMAERO din Băneasa fiind unul atât de grosolan, încât nici măcar un miliardar precum Ion Țiriac nu a reușit să pună mâna pe această ultimă ”felie” care îi mai lipsește din imperiul imobiliar deținut în zona Băneasa! Până și Ion Țiriac fiind nevoit să se replieze de câteva ori! Ceea ce nu înseamnă însă musai că magnatul a renunțat automat la planul de a prelua terenurile ROMAERO și de a putea vinde astfel la un preț cu adevărat astronomic ”toată Băneasa”!

A renunțat sau nu Ion Țiriac la ”perla coroanei” imobiliare din Băneasa…?

Așa că este destul de dificil de pronunțat dacă noul interes clujean de preluare a ”reorganizării” și ”falimentării controlate” a companiei de stat ROMAERO Băneasa are sau nu legătură cu vechiul interes al ”vecinului” de peste drumul DN 1…

Astfel că, la fel cum a mai făcut-o de nu mai puțin de șapte ori în ultimii doi ani și jumătate, Consiliul de Administrație al Romaero, compania la care principalii acționari sunt Ministerul Economiei (56,71%), SIF Muntenia (23,24%) și Fondul Proprietatea cu 18,8 % a convocat iarăși AGA! La sfârșit de decembrie 2023! Pentru a se pronunța asupra unei propuneri de majorare a capitalului social al Romaero.

Din ”hârtii” reieșind că ” propunerea vizează majorarea capitalului Romaero cu până la 34,426 milioane lei, din care 19,525 milioane lei reprezintă conversia în acțiuni a finanțărilor bugetare pentru investiții acordate companiei de către Ministerul Economiei între anii 2019 – 2020.

(…) Pentru conservarea actualelor cote procentuale de deținere, acționarii minoritari trebuind să contribuie, cumulat, cu 15.000.000 lei.

Numai că, pe data de 27 decembrie 2023, la Tribunalul București, compania  depunea solicitarea de intrare în insolvență! Unul dintre principalii creditori ai companiei de stat din domeniul strategic al apărării naționale fiind… banca tot de stat, CEC BANK!

Tot oficial, printr-un comunicat transmis deja Bursei de Valori București, compania de stat anunțând că ” se va proceda la restructurarea societății în baza unui Plan de reorganizare, în conformitate cu prevederile art.67 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în cadrul căruia se vor regăsi următoarele direcții de acțiune și măsuri:

  • Restructurarea operațională cu obiectiv prioritar eficientizarea activităților și achitarea datoriilor;
  • Obținerea de resurse financiare pentru susținerea și finalizarea planului de reorganizare;
  • Renegocierea contractelor cu furnizorii pentru obținerea unor oferte mai bune pentru materialele și materiile prime necesare derulării programelor de producție;
  • Creșterea competitivității pe piață pentru a asigura o dezvoltare și profitabilitate durabilă, precum și o activitate sporită a societății;
  • Analizarea contractelor în derulare și menținerea celor care sunt profitabile și denunțarea celor care nu sunt rentabile pentru societate” și tot așa…

Avem raportul!

Numai că, ghinion, Romaero este totuși o companie de stat declarată STRATEGICĂ ÎN DOMENIUL APĂRĂRII NAȚIONALE! Ceea ce și explică de ce este imperios necesar ca ”măritarea” acesteia, fie și sub forma administrării judiciare într-o primă fază, să fie judecată cu adevărat pe toate părțile! Și corect! Mai ales că structurile contrainformative ale statului român uite că încă există! Și vor sta cu ochii ”ca pe butelie” pe Romaero!

Terenurile Romaero fac câteva miliarde bune!

Mai ales că, într-un raport contrainformativ care poate fi oricând consultat de către beneficiarii cu adevărat legali este identificată o adevărată încrengătură de interese în jurul ”viitorului proiect imobiliar din Băneasa”.

Grup transpartinic în care apar numele unor judecători, avocați, prefecți, ofițeri de Poliție și ai structurilor de informații! Cu toții documentați cu nume, prenume și relațiile de rudenie dintre ei…

Cum ar fi, ca să dăm un singur fragment , documentarea grupării în care se regăsesc inclusiv mai mulți judecători:

”(…) – judecător,

rudă de gradul (…) cu (…), consilier juridic

rudă de gradul (…) cu (…), avocat în Baroul (…)

(…) – judecător

cu (…), ofițer de poliție în cadrul Serviciului (…) din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române

(…) – judecător

(…) rudă de gradul (…) cu (…) consilier juridic la(…)

(…) – judecător

(…) rudă de gradul (…) cu (…) avocat în Baroul(…)

(…) – judecător

(…) rudă de gradul (…) cu (…), avocat

(…) – judecător

(…) rudă de gradul (…) cu (…), Prefectura (…)”.

Dar, deocamdată, doar atât. Să se știe că se știe… Veți vedea mult mai curând decât se așteaptă unii de ce!

Cristiano Ronaldo, 27 de milioane de dolari pentru o vilă pe „Insula miliardarilor”

0

Cristiano Ronaldo a investit o sumă semnificativă pentru noua sa casă din Dubai. Atacantul lui Al-Nassr a atras atenția cu cea mai recentă achiziție imobiliară, în valoare de aproximativ 27 de milioane de dolari.

Fotbalistul portughez deține deja mai multe proprietăți în întreaga Europă, inclusiv în Manchester, Torino, Marbella și Madrid, dar bijuteria coroanei pare a fi vila din Dubai.

Pe lângă acestea, el deține acasă, în Portugalia, două locuințe impresionante. Un super-conac pe Insula Madeira și o vilă de lux cumpărată în 2022 în Quinta da Marinha, la aproximativ 30 de kilometri de Lisabona. Aceasta a fost descrisă ca fiind „cea mai scumpă casă din Portugalia”, de ordinul zecilor de milioane.

În ceea ce privește averea lui C.Ronaldo, Forbes a estimat că, la începutul lui 2023 aceasta ajungea la aproape 500 de milioane de dolari.

La 38 de ani, Cristiano Ronaldo s-a transferat la Al-Nassr în iarna anului 2023, devenind cel mai bine plătit fotbalist din lume, cu un salariu uriaș de 400 de milioane de dolari, dintre care 200 de milioane de dolari reprezintă salariul pe doi ani de contract ca jucător. Înțelegerea actuală va expira în 2025.

Restul sumei reprezintă banii pe care portughezul îi va primi până în 2030 pentru a fi ambasador al candidaturii comune a Arabiei Saudite, împreună cu Egipt și Grecia, pentru găzduirea Cupei Mondiale de Fotbal din 2030.

În plus, CR7 va beneficia de o sumă semnificativă din contracte publicitare și sponsorizări.

De-a lungul carierei sale, Cristiano Ronaldo a câștigat peste un miliard de dolari.

CITEȘTE ȘI

Cristiano Ronaldo …al 11-lea. Reacția de milioane a portughezului

Mircea Lucescu, negocieri de 5 ore, la București, cu bașkanii lui Beșiktaș

0

Mircea Lucescu este, la 78 de ani, unul dintre cei mai râvniți antrenori liberi de contract din lume. Acum, ține capul de afiș al presei de la Istanbul negociind revenirea sa pe banca grupării Beșiktaș.

Tehnicianul român a decis să se despartă de Dinamo Kiev, dar a lăsat loc de întoarcere în lumea fotbalului, în cazul unei oferte atractive. S-a spus că vrea să se retragă, dar iată că „Il Luce” încă rămâne un nume tentant pentru cluburi importante din Europa.

Iar oportunitatea de a antrena din nou pare că a și apărut: turcii sunt foarte interesați să-l aducă la echipa lor și-l vor imediat.

Lucescu ar trebui să readucă Beșiktaș în elita fotbalului. În prezent, „vulturii” ocupă locul 6 în prima ligă din Turcia, la o distanță de 15 puncte față de liderul Fenerbahce.

Conducerea clubului dorește o schimbare urgentă pe banca tehnică pentru îmbunătățirea rezultatelor, iar „Il Luce” pare soluția cea mai bună. La momentul actual, echipa este în criză, fiind pregătită doar de antrenorul cu portarii.

Acesta e motivul pentru care românul e curtat intens. O delegație oficială, având în frunte șefii clubului, a fost în weekend la București pentru discuții față în față cu Mircea Lucescu. I s-a propus un proiect tentant, dar răspunsul a fost „Nu acum, la vară”.

„Il Luce” a părăsit Dinamo Kiev în noiembrie 2023, după ce a obținut titlul în Ucraina și a gestionat dificultățile sportive ale clubului, în contextul războiului.

Plecarea de la Kiev a părut, initial, ca o retragere din fotbal, dar se pare că Lucescu senior nu poate sta departe de sportul rege.

În primele zile ale anului,însă, el a oferit informații cum că și-ar dori să mai amâne pensionarea, exprimându-și dorința de a semna cu un club la începutul sezonului 2024-2025.

Nu doar granzi ai Europei, precum Lyon, l-au contactat pe Lucescu de când a părăsit Ucraina. Antrenorul este dorit și în țară. Acționarul majoritar al Rapidului, Dan Șucu, a recunoscut că a inițiat discuții pentru a-l convinge pe Mircea Lucescu să se alăture clubului din Giulești.

CITEȘTE ȘI

Mircea Lucescu spune ADIO fotbalului? La 78 ani, a plecat din tranşeele de la Kiev. Ce are de gând să facă în continuare

Cum ar putea conflictul din Gaza să modeleze politica globală în 2024

Acest conflict a crescut semnificativ tensiunile în Orientul Mijlociu, câmpul de luptă extinzându-se deja în Liban, Irak, Siria și Marea Roșie.

Dincolo de Orientul Mijlociu, efectele  au fost resimțite în întreaga lume, ducând la lupte diplomatice intense în cadrul  Națiunilor Unite și la o creștere a numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva evreilor, musulmanilor și arabilor.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care aproximativ 40% din populația lumii va merge la vot în acest an în peste 40 de țări. Iar în mai multe, războiul dintre Israel și Hamas creează sau exacerbează fracturi politice care ar putea avea consecințe electorale reale.

SUA

Repercusiunile politice ale războiului vor fi probabil resimțite cel mai puternic în Statele Unite, unde conflictul israeliano-palestinian este o problemă de politică externă de o importanță deosebită pentru alegători.

De la atacul din 7 octombrie, președintele Joe Biden a susținut cu hotărâre Israelul, grăbind acordarea de ajutor militar suplimentar din partea SUA pentru a consolida sistemul de apărare antirachetă Iron Dome și exercitând dreptul de veto al SUA pentru a bloca o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o încetare imediată a focului în Gaza.

Biden a adoptat o poziție mai dură față de ceea ce el a descris ca fiind bombardamentele „nediscriminatorii” ale Israelului în Gaza, dar a refuzat cu fermitate să condiționeze ajutorul militar american acordat țării ca mijloc de modificare a tacticilor sale.

Cu toate acestea, sprijinul de odinioară neclintit al Partidului Democrat pentru Israel este pus din ce în ce mai mult sub semnul întrebării.

În rândul electoratului în general, imaginea este la fel de complicată. Un sondaj New York Times/Siena College publicat în decembrie a constatat că 57% dintre respondenți au dezaprobat modul în care Biden a gestionat conflictul. Această cifră urcă la 72% în rândul alegătorilor tineri, un electorat-cheie care stă la baza victoriei sale din 2020 asupra lui Trump.

Într-o cursă prezidențială care ar putea ajunge la limită, sprijinul ferm al lui Biden pentru Israel l-ar putea costa voturi prețioase în state oscilante precum Michigan, care are o populație arabă și musulmană numeroasă.

India

După ce a evitat relațiile diplomatice cu Israelul timp de decenii și le-a stabilit în mod oficial abia în anii 1990, India și-a aprofundat legăturile cu statul ebraic în ultimii ani – în special de când Narendra Modi a devenit prim-ministru în 2014. Acest lucru a fost determinat în mare măsură de pragmatism, notează Foreign Policy, deoarece India a căutat o gamă mai largă de parteneri în Orientul Mijlociu.

Partidul lui Modi, Bharatiya Janata Party (BJP), care a fost acuzat de mult timp că alimentează flacăra islamofobiei în India, a postat pe Twitter, la câteva ore după atacurile Hamas, o înregistrare video care compară aceste atacuri cu propria luptă a Indiei cu terorismul islamist.

„Comparațiile cu situația din Gaza și difuzarea presupuselor acreditări antiteroriste ale BJP au fost văzute ca o forță mobilizatoare puternică în perspectiva viitoarelor alegeri”, a declarat Nicolas Blarel, profesor asociat la Universitatea din Leiden.

Germania

În 2008, atunci când cancelarul Angela Merkel a vizitat Israelul, a declarat că securitatea țării este Staatsräson, sau „rațiunea de stat” a Germaniei, ceea ce înseamnă că este o prioritate fundamentală a statului german, parte a angajamentului profund de a se confrunta cu istoria sa nazistă.

Însă, în ultimii ani, a izbucnit o dezbatere discretă cu privire la faptul că sprijinul ferm al Germaniei pentru Israel a început să calce în picioare libertatea de exprimare atunci când vine vorba de critici legitime la adresa guvernului Netanyahu.

Landul Saxonia-Anhalt va cere noilor solicitanți ai cetățeniei germane să confirme în scris că afirmă dreptul Israelului de a exista și că „condamnă orice eforturi îndreptate împotriva existenței statului Israel”.

Antisemitismul și negarea dreptului la existență al Israelului sunt interzise în mod explicit de Legea fundamentală a Germaniei, pe care toți cetățenii trebuie să o respecte.

Accentul asupra culturii memoriei germane ar putea avea un cost, jucând în favoarea discursului „Germania pe primul loc” al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care se preconizează că va obține o victorie importantă în alegerile regionale de la sfârșitul acestui an, alături de un nou partid populist de stânga.

Capcana digitalizării: viteza plăților internaționale va slăbi sancțiunile impuse Rusiei

Experții din industrie au avertizat că un efort condus de G20 pentru a accelera plățile internaționale riscă să favorizeze infracțiunile financiare și să împiedice aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Planurile de eficientizare a sistemelor de plată digitale până în 2027 nu iau în considerare vulnerabilitatea tot mai mare a acestora în fața rețelelor criminale și riscurile sporite de spălare a banilor generate de o creștere a sancțiunilor legate de război, potrivit Future of Financial Intelligence Sharing, un program de cercetare din Marea Britanie.

„Un eșec instituțional cheie la nivelul G20 este lipsa de responsabilitate în rândul factorilor de decizie în materie de reformă a plăților de a lua în considerare prevenirea fraudei și securitatea în materie de infracțiuni financiare”, a declarat Nick Maxwell, șeful FFIS, care a publicat duminică un raport pe această temă.

Raportul a îndemnat la o mai mare colaborare între sectorul public și cel privat pentru a „conecta” sistemele de prevenire a criminalității financiare la infrastructura de plăți transfrontaliere și pentru a exploata datele naționale în vederea depistării rețelelor de spălare a banilor.

Nerezolvarea acestor probleme ar putea avea „un impact negativ de amploare asupra] siguranței financiare a consumatorilor, a eficacității aplicării legii împotriva criminalității organizate și a securității naționale în ceea ce privește punerea în aplicare a sancțiunilor”.

Banca Amgliei estimează că valoarea tranzacțiilor transfrontaliere, inclusiv a plăților cu ridicata între instituțiile financiare, a transferurilor cu amănuntul și a remiterilor, va ajunge la 250 de miliarde de dolari până în 2027, de la 150 de miliarde de dolari în urmă cu zece ani.

Consiliul pentru Stabilitate Financiară, un organism internațional care monitorizează și face recomandări cu privire la sistemul financiar global, a elaborat o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea plăților transfrontaliere. Inițiativa condusă de G20 este susținută de Banca Mondială, FMI și de aproximativ 40 de bănci centrale.

Dar, plățile transfrontaliere, care sunt procesate de obicei în câteva ore sau zile, ar putea fi decontate în câteva secunde, lăsând mai puțin timp contrapartidelor să aplice verificări de conformitate și să blocheze plățile suspecte.

Alaina Gimbert, vicepreședinte la operatorul american de plăți Clearing House, a precizat că planul G20 nu a abordat în mod substanțial necesitatea de a aplica sancțiunile prin blocarea tranzacțiilor în timp real, o cerință obligatorie a majorității programelor de sancțiuni ale SUA.

Trump chiar va „salva America”?

Aflat în campanie electorală, Donald Trump tocmai a declarat că va „salva America” câștigând alegerile prezidențiale din noiembrie în fața „coruptului” Joe Biden, într-o țară „falimentară” aflată în pragul „celui de-al treilea război mondial”.

La trei ani de la asaltul asupra Capitoliului, fostul președinte republican a ținut o întâlnire după alta în micul stat din Midwest, Iowa, care își organizează la 15 ianuarie adunările electorale (caucus) și lansează astfel alegerile primare republicane din 2024, ceea ce îi conferă un rol de prim rang în campania prezidențială de o jumătate de secol.

Miliardarul, care visează să fie reales în noiembrie și să revină la Casa Albă la 20 ianuarie 2025, în pofida celor patru inculpări penale, se va confrunta peste opt zile cu alegătorii pentru prima dată de la plecarea sa răsunătoare de la președinție, la 20 ianuarie 2021.

La trei ani de la atacul fără precedent comis de susținătorii săi la 6 ianuarie 2021 asupra sediului Congresului de la Washington, Trump a afirmat în două discursuri zgomotoase de peste două ore fiecare, în orașele Newton și Clinton, că va „câștiga pentru a treia oară” alegerile prezidențiale.

Trump l-a numit pe Biden „incompetent”, „corupt” și „cel mai rău” președinte din istoria Statelor Unite.

Referindu-se la războaiele din Ucraina și Gaza, precum și la tensiunile cu Iranul și China, el și-a avertizat sutele de susținători entuziaști MAGA („Make America Great Again”) din Newton că, dacă Biden este reales, țara riscă „al treilea război mondial” și „depresiunea” din anii 1930. Se laudă că  este „singurul candidat care poate salva America de fiecare dezastru al lui Biden”.

În mod ironic, ca răspuns la avertismentele democraților și ale presei cu privire la riscul unei „dictaturi” a lui Trump în cazul unui al doilea mandat, omul de afaceri a proclamat în râsete și aplauze: „Eu sunt un dictator”.

Vineri, într-un discurs în Pennsylvania axat pe democrația în pericol, Joe Biden comparase retorica rivalului său cu cea a „Germaniei naziste”.

În pofida problemelor sale judiciare și a riscului de închisoare pentru tentativele sale de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020, sondajele îi dau lui Donald Trump 60% din voturile republicanilor în fața principalilor săi adversari, Nikki Haley și Ron DeSantis, pe care nu s-a ferit să îi ironizeze.

Atacul asupra Capitoliului, templul democrației americane, rămâne un subiect care divizează profund țara: un sfert dintre americani și 44% dintre votanții lui Trump cred, fără dovezi, că poliția federală (FBI) se află în spatele acestuia, potrivit unui sondaj realizat de Washington Post și Universitatea din Maryland.

Sâmbătă, FBI a anunțat arestarea a trei persoane în Florida pentru implicarea lor în atacurile din 6 ianuarie. În cele 35 de luni ale unei anchete vaste, care este încă în desfășurare, autoritățile au inculpat peste 1.200 de persoane în aproape toate cele 50 de state americane. Mai mult de jumătate au fost condamnate.

Pentru  Trump, aceștia sunt „ostatici”, relatează AFP. În ultimii trei ani, el a negat că și-a incitat susținătorii la insurecție – noi imagini ale violențelor au fost difuzate la televiziuni – și la atacarea Congresului, unde victoria lui Joe Biden a fost certificată la 6 ianuarie 2021.

Trăim într-o lume în război

Când i s-a cerut, în 2020, să imagineze lumea de după Covid, scriitorul francez Michel Houellebecq a proclamat, destul de exact, că „va fi la fel, doar că va fi puțin mai rău”. Nu este nevoie de un ghicitor pentru a prevedea că același lucru va fi valabil și în 2024.

Anul 2023 a fost marcat de cea mai mare recrudescență a conflictelor armate la nivel mondial din 1945 încoace: 2024 va fi și mai rău. Trăim, dacă nu un război mondial, atunci o lume în război, marea postglobalizare care se luptă pentru a împărți prada a ceea ce a fost odată imperiul unipolar al Americii.

Unii analiști susțin că aceasta va fi o perioadă care va marca o epocă la fel de mult ca sfârșitul anilor ’40 pentru Marea Britanie sau 1991 pentru Rusia.

Spre deosebire de cele două războaie mondiale, marile puteri rivale nu provoacă direct superputerea – cel puțin nu încă. În schimb, relatează UnHerd, hegemonia americană este contestată în mod indirect, pe măsură ce rivalii săi ciugulesc la marginile imperiului, vizând statele-client mai slabe, convinși fiind că Statele Unite nu posedă acum nici capacitatea logistică, nici stabilitatea politică internă necesară pentru a-și impune ordinea în lume.

În anii ’90 și 2000, la apogeul momentului său unipolar, SUA au făcut din aproape toată lumea statul lor client, scriind cecuri pentru securitatea acestora pe care acum se chinuie să le încaseze: la fel ca falimentul, declinul vine la început încet, apoi deodată.

Tema principală a anului 2024, ca și cea a anului 2023, va fi aceea a unei supraîntinderi imperiale care va precipita retragerea din dominația globală. De la Marea Roșie la Donbas, din jungla Americii de Sud până în Orientul Îndepărtat, instituția americană de securitate se află în situația de a se lupta pentru a stăpâni incendii locale care amenință să devină o mare conflagrație.

În urmă cu doar șase luni, Rusia a fost angajată într-o discuție publică și viguroasă cu privire la necesitatea de a efectua un atac nuclear fie în Ucraina, ca avertisment împotriva Occidentului, fie împotriva Occidentului însuși.

Sentimentul de criză a devenit atât de endemic, atât la nivel global, cât și intern, încât cea mai periculoasă escaladare nucleară de la Războiul Rece încoace a trecut în mare parte neobservată.

Ar trebui să fim recunoscători că acest moment a trecut, dar faptul că a trecut este în sine o dovadă a slăbiciunii poziției globale a Americii.

Ca într-un joc de șah de nepătruns, liniile de luptă din Ucraina abia dacă s-au mișcat în acest an, dar așteptările privind rezultatul războiului au fost total inversate. Rusia are potențial ofensiv reînnoit și resurse pentru a-l plăti.

Până în 2023, Ucraina și susținătorii săi occidentali au pariat o încheiere cu succes a războiului pe un singur atac în sud-estul țării, care să străpungă liniile de apărare ale Rusiei și să amenințe poziția acesteia în Crimeea și pe coasta Mării Negre, forțându-l pe Putin, umilit, să negocieze pacea. Acest pariu a eșuat, iar acum nu mai există nicio cale viabilă către definiția expansivă a victoriei adoptată de Zelenski.

De-a lungul graniței de nord și în spatele liniilor actuale din est, forțele ucrainene sapă în grabă linii defensive, sperând să atenueze puterea ofensivă resurgentă a Rusiei. Putin nu manifestă nicio înclinație spre negocieri de pace fără ca Ucraina să facă concesii teritoriale și politice care nu se pot distinge de capitulare.

Dar, în timp ce Kievul se luptă, hegemonul își pierde deja interesul față de Ucraina, distras din nou de încurcăturile sale de zeci de ani din Orientul Mijlociu.

Atunci când trimișii SUA imploră Israelul să reducă atacurile în Gaza, premierul Netanyahu promite imediat că le va intensifica. Chiar și în timp ce planificatorii americani se îngrijorează de erodarea prețioaselor lor stocuri de muniții de către războiul din Ucraina, Israelul consumă proviziile donate de SUA într-un ritm alarmant.

Până când SUA își va putea crește producția de muniții și își va reface arsenalul, ceea ce ar putea dura ani de zile, fiecare obuz tras în Gaza sau în estul Ucrainei slăbește puterea de descurajare a Americii.

SUA va avea dificultăți în a purta războaie de mare intensitate și de durată. De asemenea, nu doar soarta Ucrainei, ci și a alianței NATO va fi determinată de lupta pentru putere de la Washington.

Lumea trăiește cel mai periculos moment din ultimele decenii, iar logica evenimentelor, în toate teatrele de operațiuni, conduce la o escaladare și mai mare în acest an.

Violență și mizerie umană. Orientul Mijlociu, în spirala urgiei

În Orientul Mijlociu, războaiele nu rămân în interiorul granițelor statelor.  Se combină cu emoțiile și nemulțumirile, interferența străină, absența unui proces de securitate regională și slăbiciunea persistentă a diplomației locale.

În urmă cu douăzeci de ani, invazia occidentală a Irakului a răsturnat echilibrul regional în beneficiul Iranului, catalizând o nouă eră a jihadismului transnațional. În urmă cu un deceniu, Siria a intrat într-un război civil devastator care a atras marile puteri și luptătorii extremiști.

În ultimele luni, dincolo de numărul masiv de victime palestiniene, repercusiunile regionale ale actualului război din Gaza au fost de același ordin și de aceeași putere.

Promovarea Palestinei pe agenda regională a fost, în mod evident, unul dintre numeroasele obiective ale Hamas atunci când și-a început măcelul în Israel la 7 octombrie. La doar câteva zile mai târziu, un atac israelian de amploare împotriva Hezbollah în Liban a fost evitat datorită presiunii SUA.

De atunci, Siria, Liban și Yemen au devenit atât ținte, cât și rampe de lansare. Cea mai surprinzătoare evoluție geopolitică este succesul rebelilor Houthi în perturbarea traficului maritim în strâmtoarea Bab-el-Mandeb.

Ultimele 10 zile arată cât de aproape de marginea prăpastiei se află Orientul Mijlociu. Au existat suspiciuni de ucidere de către Israel a comandantului iranian de top din Siria și a adjunctului liderului politic al Hamas din Liban, iar de către SUA a unui comandant irakian de rang înalt susținut de Iran. Aparenta alunecare spre o intervenție condusă de SUA împotriva Houthis în Yemen ar putea fi, de asemenea, un semn de accelerare.

Se poate găsi o ușurare în faptul că războiul din 2006 dintre Israel și Hezbollah și asasinatele anterioare ale SUA și Israelului asupra unor lideri și mai importanți ai Hamas, Hezbollah și Iranului nu au declanșat un conflict mai amplu.

Dar diferența acum este dată de context, amploare, ritm și percepție. Mai mulți lideri de rang înalt sunt uciși și mai multe atacuri semnificative sunt efectuate în mai multe teatre într-o perioadă comprimată.

Iranul și Israelul vor decide dacă conflictul va deveni un război total sau va rămâne o competiție pentru influența regională. În timp ce Teheranul se teme că i se erodează credibilitatea și descurajarea,  consideră în continuare că obiectivele sale finale sunt mai bine atinse prin provocări repetate, decât printr-o confruntare frontală costisitoare.

Hezbollah, partenerul său cel mai formidabil, a ajuns o forță bine pregătită, cu capacități avansate de rachete și profunzime strategică. Este constrânsă doar de doi factori: frica și epuizarea din cadrul societății libaneze și preferința Iranului de a o păstra în rezervă pentru a descuraja Israelul și SUA în cazul unei lupte existențiale în viitor.

În schimb, partenerii regionali ai Iranului profită de acest conflict pentru a-și consolida pozițiile interne și a-și afirma rezistența împotriva imperialismului facilitat de Occident. Numărătoarea inversă până la sfârșitul prezenței SUA în Siria și Irak a început.

Un guvern libanez neputincios este incapabil să modeleze, cu atât mai puțin să limiteze, comportamentul Hezbollah. Iar Bashar al-Assad din Siria nu poate decât să privească cum țara sa devine o arenă pentru războiul altora.

Mai presus de toate, un Israel traumatizat a demonstrat o toleranță la risc și o cruzime mult mai mare decât se așteptau oficialii occidentali. Înfrângerea militară a Hamas a fost un obiectiv realizabil. IDF a articulat obiective mai expansive și a adoptat practici militare discutabile, creând o tragedie umanitară în Gaza.

La trei luni de la 7 octombrie, tabloul diplomatic este unul dezordonat. Ideile bine intenționate pentru așa-numita zi de după sunt lipsite de sens dacă Israelul consideră Gaza ca fiind o zonă activă de operațiuni militare, indiferent cine o guvernează și refuză să se alăture unui proces care să conducă la crearea unui stat palestinian.

Guvernele locale nu reușesc să se implice, dar o face SUA – ceea ce va exacerba în mod inevitabil sentimentul anti-american în regiune.

Poate că cel mai iminent dezastru pentru Orientul Mijlociu este normalizarea și desensibilizarea față de ceea ce ar trebui să fie un nivel inacceptabil de ridicat de violență și mizerie umană. O spirală a urgiei.

O româncă a câștigat premiul Emmy. Cine este Bianca Boeroiu. Un serial de mare succes a consacrat-o

Bianca Boeroiu, make-up artist, a câștigat un premiu Emmy pentru machajele realizate în serialul Wednesday. Bianca a ieșit triumfătoare la Creative Arts Emmy la categoria “Outstanding Contemporary Makeup”.

Românca este și artist vizual specializat în ceramică.

Premiată pentru serialul Wednesday

Bianca Boeroiu, make-up artist, a primit premiul Emmy pentru cel mai bun machiaj, alături de cele patru femei care au făcut machiajul actorilor din serialul lui Tim Burton.

În industria cinematografica românească este unul dintre cei mai apreciați make-up artiști, fiind deja recompensată cu mai multe premii Gopo pentru munca ei. Bianca Boeroiu a lucrat în producții renumite precum „Eu când vreau să fluier, fluier”, „Loverboy”, „Un pas în urma serafimilor”, „Funeralii Fericite” sau „Aferim”.

Românca a fost strălucitoare și la propriu, și la figurat atât pe covorul roșu, cât și pe scena Premiilor Emmy. Cea care a realizat look-ul de Hollywood al Biancăi Boeroiu a fost stilista Mădălina Drăgoi. Mădălina a avut grijă ca Bianca să arate ca un adevărat star la ceremonie.

Şi Ed Sheeran a luat un premiu Emmy

Ed Sheeran a câştigat primul Emmy, pentru melodia „A Beautiful Game” din „Ted Lasso”, la categoria muzică originală şi versuri. Cântăreţul şi compozitorul, care nu a fost prezent, se află acum la jumătatea drumului spre EGOT, după ce a câştigat anterior patru Grammy.

Amintim că sezonul 2023 al premiilor Emmy a fost amânat cu trei luni din cauza conflictelor de muncă de anul trecut de la Hollywood.

„Daisy Jones & the Six” de la Amazon Prime Video şi „The Marvelous Mrs. Maisel” au obţinut câte două premii. „Daisy Jones” s-a impus pentru costume de epocă.

Vorbind în culise, designerul de costume Denise Wingate a numit serialul „un cadou” şi a precizat că a crescut în Los Angeles în anii 1970, aşa că a cunoscut foarte bine lumea din serial.

Mă strecuram în cluburi cu un act de identitate fals de la o vârstă foarte fragedă. Aşa că am simţit că acesta este primul proiect căruia am ştiut că îi pot da autenticitate”, a spus ea.

Două vagoane au ars ca torţele în gara din Cluj-Napoca. Pompierii au aflat rapid cine a aprins focul

0

Un incendiu a avut loc, duminică dimineață, în Gara din Cluj Napoca. Focul a cuprins două vagoane dintr-o garnitură de tren care era garată.

Pompierii au intervenit la un incendiu produs la două vagoane dintr-o garnitură dezafectată, garată pe o linie adiacentă din Gara Cluj-Napoca, informează ISU Cluj.

Oamenii străzii au vrut să se încălzească

Primele verificări făcute de către pompieri arată că, cel mai probabil, focul a fost aprins de persoane fără adăpost, care voiau să se încălzească în unul dintre vagoane.

Prin dispeceratul comun din cadrul ISU Cluj, a fost anunţată compania naţională de căi ferate pentru a se opri alimentarea cu energie electrică a liniilor de înaltă tensiune situate deasupra garniturii de tren”, a anunţat ISU.

Un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani, care a suferit răni minore, a fost transportat la spital. Conform primei evaluări, acesta prezenta arsuri superficiale la nivelul feţei şi suspiciuni de intoxicaţie cu fum.

Poliţiştii au deschis dosar penal

Conform primei evaluări, acesta prezenta arsuri superficiale la nivelul feței și suspiciuni de intoxicație cu fum”, anunță ISU Cluj.

„Cercetările preliminare arată că incendiul a pornit de la focul aprins de persoane fără adăpost, într-unul dintre vagoane, pentru a se încălzi”, precizează reprezentanţii pompierilor.

Polițiștii au deschis dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și vătămare corporală din culpă, a transmis IPJ Cluj.

Legea prin care le cresc salariilor acestor angajaţi duce, de fapt, la lefuri mai mici. Cum e posibil?

Guvernul României îşi bate din nou joc de angajaţii români plătiţi cu minimum pe economie. Legea spune că, de la 1 ianuarie 2024, angajaţii plătiţi cu salariul minim trebuie să beneficieze de lefuri mărite. Numai că aici există o „chichiţă”.

Dacă îți crește salariul cu 140 de lei, primești mai puțini bani decât înainte de majorare.

Logica politicienilor se bate cap în cap cu matematica

Legea spune în felul următor: “Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut garantat în plată”.

Problema este că mulți români riscă să aibă salarii mai mici în urma măsurilor luate de Guvern. Cum s-a ajuns aici? Pe 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare legea care le interzice angajatorilor să țină lucrătorii mai mult de doi ani pe salariul minim pe economie.

Așadar, în 2024 a expirat termenul, deci tuturor angajaților în această situație trebuie să le crească salariul. Atenție! Anul trecut, Guvernul a decis ca 200 de lei din salariul minim pe economie să fie scutiți de anumite impozite. Deci, odată ce salariul acestor angajați va depăși minimul pe economie, ei nu vor mai beneficia de această scutire. Cu alte cuvinte, mai mulți bani la stat, mai puțini bani în mâna angajatului.

Exemplu de calcul

Pornim de la salariul brut pe economie – 3.300 de lei brut. Vedem că în mână angajatul primește în mână 2.079 de lei. Dacă vorbim de o persoană care lucrează deja de doi ani pe acest salariu, atunci patronul este obligat să-i crească leafa. Să spunem că adaugă 10 lei.

Ce se întâmplă? Nu mai beneficiază de scutirea de impozit pentru 200 de lei și, deși i-a crescut salariul, va primi de fapt mai puțini bani cu aproximativ 80 de lei, pentru că statul încasează mai mult, conform digi24.ro.

Cât trebuie patronul să dea în plus pentru ca angajatului să nu-i scadă salariul? 150 de lei la salariul brut, dar toți acești bani se duc la stat. Mai clar, angajatorul este nevoit să dea statului 150 de lei pentru fiecare astfel de lucrător pe lună, ca să nu scadă salariile nete.

Românii, „ţepuiţi” în Slovenia! Cum au fost taxaţi cu 650 euro pentru un martor aprins în bord

Mai mulţi români şi-au povestit experienţa de turişti prin Slovenia. Ei au susţinut că au fost „ţepuiţi” de mai multe ori.

O româncă, Paula, a ținut să împărtășească în urmă cu o zi experiența ei și a familiei sale în Slovenia pe un grup de pe Facebook. Paula a început prin a povesti o întâmplare petrecută în urmă cu doi ani, când a tranzitat această țară cu familia ei.

650 de euro ca să le şteargă eroarea

O eroare apărută la bordul mașinii lor i-a forțat să apeleze la o firmă specializată, care le-a rezolvat rapid problema, dar când le-au arătat nota de plată, nu le-a venit să creadă: 650 de euro.

„EVITAȚI SLOVENIA!!! Experiența mea cu Slovenia e una groaznică: acum doi ani, în drum spre România, mașina a avut o eroare la bord.

Ne-am oprit într-un peco în Slovenia, au apărut cu o mașină de tractări (ei asta fac, se plimbă pe autostradă) și ne-au zis că o pot face. Ne-au dus la mama naibii într-un sat, au băgat calculatorul și au șters eroarea, preț: 650 euro!!!“, și-a început relatarea Paula.

Au pus benzină în loc de motorină

La întoarcerea în această țară, au alimentat din greșeală cu motorină în loc de benzină, iar la peco era un „binevoitor” care dorea să îi ajute pentru modesta sumă de 400 de euro.

„La întoarcere ne-am oprit să alimentăm, unde credeți: SLOVENIA! Pe pompă GAS ,logica noastră-motorină! Când am plătit scria că am pus benzină! Am împins mașina în parcare, am sunat mecanicul nostru și ne-a explicat cum putem goli rezervorul.

Am căutat peste tot un furtun, nimeni de acolo nu avea nimic! Dar ce aveau?! Ați ghicit, o mașină cu un tip care aștepta proști ca noi ca să „îi ajute” pentru 400 de euro!

Am înțeles că e intenționată toată treaba și am refuzat, am fost în sat și am bătut din poartă în poartă până am găsit un furtun la cineva care ni l-a dat, cam cu frică! Proști ca noi erau mulți în parcare, ba chiar mai proști, pentru că ei au plătit!”, a mai relatat femeia.

Le-au luat bani şi cash, şi de pe card

Și soțul Paulei a fost recent protagonistul unei întâmplări nefericite în Slovenia. După ce a alimentat cu motorină și a plătit 50 de euro în numerar, bărbatul a cerut un cartuș de țigări și a specificat că pentru ele va plăti cu cardul, numai că…surpriză.

Acum, soțul meu se întoarce din România și s-a oprit, unde credeți…SLOVENIA! A pus motorină, a dat 50 de euro cash, l-a întrebat ce mai vrea, a zis un cartuș de țigări și că plătește cu cardul!

Ce credeți că s-a întâmplat?! I-au luat de pe card motorina și țigările, ca și cum 50 de euro nu au existat! Mi i-a dat la telefon, am încercat să vorbesc în italiană, engleză, franceză, nu au recunoscut!

Știu că postarea mea e una lungă, dar vreau să fiți conștienți că ei asta fac, poate ziceți mie nu mi se poate întâmpla! Greșiți, ei găsesc tot timpul o modalitate să te fure! Fiți atenți, oriunde vă aflați și drumuri bune!“, scrie Paula.

Românii care au comentat la postarea femeii le-au sugerat celor doi soți să fie mai atenți când alimentează, iar dacă consideră că au fost furați sau înșelați, să anunțe Poliția.

De ce încetinește economia globală

Raportul Organizației Națiunilor Unite privind situația și perspectivele economiei mondiale pentru 2024 prevede o încetinire a creșterii de la o valoare estimată de 2,7% în 2023 la 2,4%.

Perspectivele sumbre pe termen scurt se bazează pe ratele ridicate ale dobânzilor, pe escaladarea în continuare a conflictelor și  pe comerțul internațional lipsit de vigoare.

Perioada prelungită de înăsprire a condițiilor de creditare și de majorare a costurilor de împrumut va împovăra o economie mondială datornică și care are nevoie de mai multe investiții.

Se preconizează că inflația va continua să scadă, de la un nivel estimat de 5,7% în 2023 la 3,9% în 2024. Dar presiunile asupra prețurilor sunt încă ridicate în multe țări și orice nouă escaladare a conflictelor geopolitice va contribui la această situație.

Inflația anuală va depăși 10 procente în aproximativ un sfert din toate țările în curs de dezvoltare, erodând semnificativ câștigurile redresării post-pandemie.

„Inflația persistentă și ridicată a întârziat și mai mult progresele înregistrate în eradicarea sărăciei, cu efecte deosebit de grave în țările cel mai puțin dezvoltate”, a declarat Li Junhua, șeful Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU (DESA). „Este absolut imperativ să consolidăm cooperarea globală și sistemul comercial multilateral, să reformăm finanțarea pentru dezvoltare și să abordăm provocările legate de datorie”.

Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, ar urma să înregistreze o scădere a creșterii PIB-ului de la 2,5% în 2023 la 1,4% în 2024. Cheltuielile de consum vor slăbi din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor și a unei piețe a forței de muncă mai slabe, se arată în raport.

China ar urma să înregistreze o încetinire moderată, cu o creștere estimată la 4,7% în 2024, în scădere de la 5,3% anul trecut. În  Europa și Japonia,  ratele de creștere prognozate nu depășesc 1,2%.

Piața globală a forței de muncă prezintă un tablou post-pandemic mixt. Țările dezvoltate au cunoscut o redresare robustă, cu rate scăzute ale șomajului, în special 3,7 % în SUA și 6 % în UE în 2023, coroborate cu o creștere a salariilor nominale și o reducere a inegalității salariale. Cu toate acestea, pierderile de venituri reale și deficitul de forță de muncă reprezintă o provocare.

Se observă o încetinire a creșterii investițiilor atât în economiile dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.

În timp ce țările dezvoltate au continuat să canalizeze investițiile către sectoare durabile și bazate pe tehnologie, cum ar fi energia verde și infrastructura digitală, țările în curs de dezvoltare se confruntă cu fuga de capital și reducerea investițiilor străine directe.

Creșterea globală a investițiilor va rămâne scăzută din cauza incertitudinilor economice, a gradului ridicat de îndatorare și a înăspririi politicii monetare.

Investițiile în sectorul energetic, în special în energia curată, sunt în creștere, dar nu într-un ritm suficient pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete până în 2050.

Factorii care împiedică creșterea comerțului international sunt schimbarea cheltuielilor de consum de la bunuri la servicii, creșterea tensiunilor geopolitice și întreruperile lanțului de aprovizionare.

În plus, trecerea la politici protecționiste în unele țări a influențat dinamica comerțului, ceea ce a dus la o reevaluare a aprovizionării globale și a acordurilor comerciale.

Deșeuri de existență

Prin anii ’90 se transmiteau noaptea înspre dimineață meciuri din NBA comentate de un nene care a dispărut temeinic, Bogdan parcă Stănculescu. Meseriaș, cunoștea robust jocul la panou. Pe vremea aia mă suna bietul George Cușnarencu pe la oarele cinci și ne așezam pe comentat. Atunci am aflat că un jucător mare scutură punga aia de cartofi de douăzeci de ori pe meci. Michael Jordan era uriaș fiindcă înscria în medie 28 puncte pe întâlnire. În rândul întâi aplauda Jack Nicholson. Lângă Jordan au apărut Magic Johnson, Scottie Pippen, Larry Bird, Charles Barcley, John Stockton. Etc. Ei au etc. Noi avem, ca peste tot, o cultură de lideri, cu performanțe la nivelul nostru, unul, doi din nimic, din talent, nu din școală. Care s-a fost gătat în 90. Școlile de gimnastică, de caiac-canoe, de atletism, de lupte, de handbal, de box aveau plan de campioni mondiali. Firește, propagandă, daciade, cântări și descântări, dar de masă, la ore, în școli de profil. În America e altfel?  În Noua Zeelandă, ca-n toate Angliile, ăia fac rugby de la grădiniță, părinții de-acum fie plătesc, fie se scutesc. Și eu am fost scutit din cauze obiective și tot am bătut mingea cât m-am priceput.

Noi facem clasamente după capul nostru. Regele, prințul, cel mai bun antrenor din lume. G. Călinescu, jăniu, a simțit asta și a tras de mânecă numele mari până la gardul nostru de nuiele. Sigur că toate clasamentele, plasamentele sunt sezoniere – un sezon putând dura și tri su’ di ani – dar ia să alegem între Proust, Balzac, Stendhal, Flaubert, Zola, Camus, Diderot, Rabelais, Montaigne etc? Aud? Vorbesc numai despre proză. Când l-au dus la Pantheon pe Dumas au făcut un spectacol grandios, precum la Hugo se zice. Vorba profesorului meu: literator popular, dar dacă l-am fi avut noi, am fi fost cineva!

În lumea postcolonială şi postrasială ce se întinde peste tot, s-ar putea să nu mai exprimăm  nimic al nostru, nimic specific, doar Doina, poate, introdusă pe lista patrimoniului imaterial al lui neica Unesco. Mitocănia, care se manifestă şi porneşte de la vlădică  şi ajunge până la opincă, ajută la această nivelare primitivă. Dar avem și revers, nu numai avers: ne inventăm și ne reinventăm. Foştii ospătari devin miniştri, foştii minusculi sau minimali agenţi de influenţă devin analişti, foştii zidari devin miliardari de carton presat, își construiesc castele – Istoria nu ne-a lăsat decât vreo trei – și cavouri pe trei niveluri cu sală de fitness la subsol, foştii  informatori cu ora devin schimonosiţi şi apelpisiţi intelectuali siderali, foștii micimani devin generali. Oameni buni și iubiți consumatori, în acest simulacru de civilizaţie despletită nimic nu mai e ca-nainte, nici produsele de folosință îndelungată. Toate ies din garanție în același timp cu garanția.

Noi niciodată nu vom fi în stare să vorbim onest, fără patimă, cu inteligenţă despre orice, la teveu, în piață, la coadă la casa de marcat, fiindcă nu avem oameni făcuţi pentru aşa ceva, ci numai ţaţe. Toate dezbaterile sunt zbateri de apă în piuă, logomahii, atât. Căutăm mereu pedigriul leneş şi sfătos ce nu poate fi decât de dreapta, dacă nu chiar conservator-monarhist. Fiecare cu opinia lui, liber ca de la vestitul  Ban Ghica  – ce era reprezentantul unei familii serioase, chiar dacă începută de un fel de ospătar, dar lumea aia bună de Basarabi și Mușatini s-a terminat, după cum zice Eminescu. Individe și indivizi cu trăiri intense şi uneori inexplicabile, cu paranoia la purtător, cu dorinţa de glorie nechibzuită şi cu pofta de şefie sau de câştig au emanat peste tot. Sigur, şi înainte vreme o îndeletnicire era un mijloc de locomoţie socială, nicidecum o vocaţie. Acum contează doar banul, parnosul, averea.

Nu suntem în stare decât să copiem ceea ce fac alţii. Fie aruncăm în derizoriu, fie cotcodăcim ceea ce ni se silabibiseşte. Maimuțărim, preluăm, localizăm, adaptăm. E o modă a unor blogodoreli televizive, podcastru roman. Doi nimeni vorbesc despre nimic. Înainte așteptam viza pentru Bulgaria și RDG. Acum am dat-o pe evaziuni, cât mai depărtate: Tuvalu, tovalu, Belize, Gogobelize, Thailandia, tai defosă, taie-babă, taie-fugă, tai-mălai, tai tai. Ne lăudăm ca țoapele cu ce mâncăm. Mai ales aia de Pișinău care nu a intrat în viața ei într-un muzeu sau într-o catedrală. Telali de umblă teleleu.

Și avem boala medievalității. Ev care se termină la ieșirea din scenă a acromegalicului Lorenzo al Coanei Florența și cu descoperirea în valuri a mărgicii lui Columb, Nene Neacșule! Sighișoara? Compară-te cu Siena, Ravenna, Carcassonne! Madrigalul ăla apare foșnind în costume de domnițe și de halebardieri; un foarte bun  cor studențesc de Conservator, înființat în vremea lui Dej de ăi de la pedagogie sau condus de unul de la Pedagogie. Acum e o tanti care parcă dirijează un cor de copii al Radioteleviziunii.

Suntem, de fapt, două Românii una într-alta, nu ne-am dezbărat de cea oarecum corectă şi ordonată şi ne e teamă să nu ne acoperim de ridicol în ailaltă, organizată după regulile de consum şi de influenţă (gestiunea planetară americană şi zonele de servicii) stabilite la sfârşitul Răzbelului rece – rece, rece, dar tot război – care numai pentru proşti a fost o luptă între capitalism şi socialism,  după cum agrăieşte Chomsky, ăsta  chiar intelectual de soi.

Spitale și catedrale

1. România TV a titrat „La Ferma Dacilor au ars șapte copii de valoare.” Să mai spuneți că Adi Minune n-are carte de muncă! E șef la RTV. Nu vreau să intru în corul progresist, dar manelizarea morții o aveam chiar și înainte de a apărea manelele. O aveam de la Miorița, însă subiectul trebuie tratat cu nuanțe, pentru că virtuțile prozodice și moartea văzută ca o nuntă cosmică îl lasă în umbră-urmă pe ciobanul contemplativ și atât de miștocărit după revoluție, când s-a dat drumul la revizuiri. „Miorița” e o capodoperă de versificație. Marii scriitori germani au preluat temele din Faust. Eminescu, Sadoveanu (în „Baltagul”) și, mai ales, Blaga (cu filozofia spațiului mioritic) au pornit de la „Miorița”. Revenind la România TV, acest post promovează manelizarea gazetăriei, dar e preferabil Antenei 3, unde defilează generalii ăia caraghioși. Mi-a plăcut ce a scris unul pe o centură de socializare: „pe generalii de la Antena 3 i-aș pune să curețe mormintele soldaților români din Al Doilea Război Mondial, care s-au luptat de adevăratelea cu rușii.”

2. S-a terminat cu sărbătorile și cadourile. Cunoașteți expresia „dacă nu-l inviți, românul se supără, și dacă îl inviți, nu vine.” Recunosc: exact așa sunt eu. Dar a mai apărut un fenomen. Dacă nevasta nu-i ia soțului niciun cadou, bărbatul se simte neglijat. Dacă soția îi ia un cadou, domnul o ceartă că a cheltuit banii.

3. De Crăciun, de Sfinții Ștefan, Vasile, Ion și de Bobotează, bisericile au fost pline. Lozinca progresistă „vrem spitale, nu catedrale” e un vax. În urmă cu 100-150  de ani, când nu prea aveam spitale (Colțea face anul ăsta 320 de ani, dar e o excepție), mănăstirile aveau pe lângă ele așa-numitele „bolnițe”. Așa că Biserica a construit spitale înaintea progresiștilor. Progresiștilor, nu mai mințiți, că de-aia aveți sub 10% în sondaje! Și nu-i mai faceți „retarzi” pe bătrâni. Corect se spune „retardați” și exemplificările merg pe contrasens cu trotinetele.

4. Celebrul judecător karatist Vasilică Danileț, acest Marius Manole al magistraturii, s-a pensionat la 48 de ani. Cam târziu, dar nu asta-i problema. Nu a făcut el legea. Dura lex sed lex. În traducere, legea e dură, dar așa e legea. Chestia asta sună ca „mititeii au carne tocată, dar așa sunt mititeii.” Foarte profund. Chiar științific.

Industria românească, în moarte clinică. Guvernul anunță marea resuscitare

Aflată în cădere liberă și fără o perspectivă de revenire, industria românească se pregătește să sucombe sub presiunea Green Deal. Deși recunoaște problemele insurmontabile cu care se confruntă acest sector, Guvernul, prin Ministerul Economiei, a anunțat marea resuscitare a industriei, concepând o strategie pompoasă, fără o susținere reală din punct de vedere financiar. 

Strategia Industrială a României 2023-2027 nu este decât o bifare a cheltuirii de fonduri europene în cadrul Proiectului de creștere a capacității administrative a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în vederea consolidării politicilor industriale și de supraveghere a pieței interne. Și asta pentru că banii alocați transformării din temelii a acestui sector sunt insignifianți în raport cu nevoile reale.

După loviturile încasate de restricțiile din pandemie, sancțiunile impuse Federației Ruse de către UE au fost resimțite din plin de țara noastră, care, în mod paradoxal, a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la gaze și energie din întreaga Uniune. Efectele sunt resimțite în special de întreprinderile din sectoarele cu consum mare de energie și de gaze naturale.

”Studii consecutive ale Asociației Marilor Consumatori de Energie din România arată impactul negativ al creșterii prețului energiei asupra industriei românești, avertizând că România riscă să nu mai aibă industrie competitivă și să se confrunte cu probleme economice și sociale grave, dacă nu se iau măsuri pentru a sprijini consumatorii industriali de energie. Prețul energiei în România este printre cele mai mari din Europa, fiind depășit doar de țări care sunt net importatoare de energie. Producătorii din aceste sectoare subliniază că industria românească nu poate reflecta această creștere în prețul produselor sale, deoarece acestea sunt tranzacționate pe burse internaționale, unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei”, se arată în Strategie.

Se cere stabilizarea prețului

Principalii actori din sectoarele energo-intensive au propus ca soluții pentru reducerea costurilor energetice ale industriei implementarea unor scheme de compensare financiară pentru consumatorii industriali de energie, crearea unui mecanism de stabilizare a prețului energiei pe termen lung, dezvoltarea pieței de energie regenerabilă și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie.

”Țintele ambițioase de tranziție verde și digitală a industriei vor pune o presiune fără precedent asupra tuturor sectoarelor industriale, nu doar asupra celor care au fost afectate substanțial în ultimii trei ani, cum sunt industriile energo-intensive, ori industriile dependente de componente electrice, electronice, de automatizare ori de materii prime strategice”, se precizează în documentul elaborat de Ministerul Economiei.

Totodată, ministerul semnalează faptul că de-reglementarea pieței energetice autohtone pentru consumatori non-casnici a afectat atât sectorul industriei chimice, cât și sectorul metalurgic, domenii de activitate concentrate, cu firme cu peste 250 de angajați, responsabile pentru 57 la sută și respectiv 78 la sută din totalul cifrei de afaceri. Iar pentru a își menține potențialul competitiv pe piața internă și, mai ales, externă, cele două sectoare industriale energointensive sunt obligate să își revizuiască politica de prețuri și costuri.

Subcapitalizare cronică a companiilor românești

Firmele care au capitaluri negative reprezintă aproape o treime din totalul firmelor, iar necesarul de recapitalizare se situează la un nivel ridicat (136 miliarde lei, respectiv 11,6 la sută din PIB). În același timp, companiile cu capital privat autohton și-au înrăutățit poziția de capital la nivel agregat, acestea fiind responsabile pentru 57 la sută din necesarul total de capitalizare.

Potrivit Strategiei, creșterea accelerată a ratelor de dobândă bancară pe fondul accentuării fenomenului inflaționist constituie un obstacol major pentru continuarea investițiilor la nivelul principalelor sectoare industriale, în foarte mică măsură compensat de accesul la resurse financiare europene. Acest blocaj investițional riscă să îngreuneze și mai mult procesul de adoptare a tehnologiilor care să faciliteze tranziția industrială către obiectivele fixate la nivel european (de exemplu, obiectivul obligatoriu al Uniunii Europene de reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990).

Mașini electrice și baterii

Prioritățile Guvernului din sectorul industrial sunt strâns legate de sectorul auto. Astfel, se urmărește găsirea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare, asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii bateriilor, sprijinirea industriei producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice și adaptarea la tranziția către un transport curat și electromobilitate.

Pe de altă parte, Strategia enumeră mai multe puncte slabe și amenințări pentru atingerea obiectivelor, printre care declinul demografic și migrația, IMM-uri cu capacitate redusă de inovare, absența unor facilități fiscale/instrumente financiare de sprijin al inovării, costuri ridicate cu dezvoltarea și implementarea produselor, lipsa resurselor financiare ale întreprinderilor românești, conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime, decarbonizarea sectorului industrial, prețurile ridicate energiei electrice, gazelor naturale și a materiilor prime, Volatilitatea prețului la bursă a certificatelor ETS, precum și concurența neloială din partea întreprinderilor din afara UE.

Alertă de gradul zero. România a rămas fără energie

Radiografia sistemului energetic național, făcută nu de Guvern sau de Ministerul Energiei, ci de Curtea de Conturi, arată o situație catastrofală în acest sector, cu perspectiva unui colaps total. Analiza inspectorilor confirmă că statul român a avut un comportament de kamikaze, închizându-și capacitățile de producție, fără a construi nimic altceva. Deși au fost alocate sume uriașe așa-ziselor investiții, stadiul de implementare este aproape zero.

Auditul de performanță ”Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”, realizat de Curtea de Conturi, scoate la iveală dezastrul guvernărilor din ultimii ani, care au pus la pământ întregul sistem energetic. Și mai grav de atât este că România riscă să piardă toate fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, dat fiind că stadiul investițiilor este aproape zero.

Raportul Curții de Conturi arată că, în perioada 2017-2022, au fost puse în funcțiune noi capacități cu o putere instalată de numai 121,5 MW din care: 12,56 MW în capacități hidroenergetice, 25 MW în capacități pe bază de energie solară fotovoltaică și 83,9 MW în capacități pe bază de hidrocarburi.

Totodată, în aceeași perioadă au fost retrase definitiv din exploatare grupuri energetice cu putere instalată de 4.848 MW. În prima jumătate a anului 2023 au mai fost retrase din exploatare 2 grupuri energetice pe bază de cărbune de 660 MW (CTE Rovinari 3 – 330 MW și CTE Turceni 7 – 330 MW), din care un grup de 330 MW (CTE Turceni 7) se află în conservare în perioada 01.06.2023-31.12.2025. În perioada 2017-2022, retragerea din exploatare a capacităților de producere pe bază de cărbune (-2.680 MW) și hidrocarburi (-2168 MW) nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).

”România și-a asumat un plan de eliminare a capacităților de producere a energiei din combustibili convenționali, fără a avea la bază o certitudine în ceea ce privește introducerea în sistem a unor noi capacități de producere cu o putere similară și cu un factor de capacitate ridicat”, avertizează Curtea de Conturi.

Ținte imposibil de atins

Pentru a atinge țintele naționale și intermediare privind ponderea energiei produse din SRE stabilite prin PNIESC pentru anul 2030, ca primă etapă intermediară, s-a prevăzut punerea în funcțiune de noi capacități de producție, cu o putere netă de 1.816 MW, în intervalul 2020-2022, din care, capacități ce vor utiliza energia eoliană cu o putere netă de 822 MW și capacități ce vor utiliza energia solară cu o putere netă de 994 MW.

Față de obiectivul stabilit pentru anul 2022 (+ 1.816 MW), capacitatea instalată la nivelul SEN a unităților de producție de E-SRE pe bază de surse eoliene și solare a crescut cu doar cu 11,69 MW în perioada 2020 – 2022, se precizează în raport. Potrivit documentului, față de evoluția înregistrată anterior la nivel național, din punct de vedere al dezvoltării unor noi unități pe bază de surse eoliene și solar fotovoltaice, țintele stabilite prin PNIESC pentru anul 2030 sunt greu de atins în condițiile în care nu este amplificat volumul investițiilor, nerealizarea acestora având un efect negativ asupra nivelului producției de energie electrică din SRE și asupra asigurării independenței energetice.

Totodată, dezafectarea unor capacități de producție a energiei electrice și lipsa punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție a energiei electrice pe bază de SRE, inclusiv a celor de stocare, pot afecta stabilitatea SEN și pot avea un impact negativ asupra securității și independenței energetice a României.

Scăderi majore

Puterea instalată în capacitățile de producere a energiei electrice s-a diminuat considerabil în ultimii 5 ani, respectiv cu 24,6%, în valori absolute de la 24.738,27 MW în anul 2017, la 18.651,56 MW, în anul 2022. Cărbunele, de la o putere instalată de 6.240,27 MW în 2017 a ajuns la o putere disponibilă în 2022 de doar 2.876 MW, hidrocarburile, de la 5.788,94 MW în 2017, la 2.159,14 MW în 2022, iar energia hidro, de la 6.761,19 MW în 2017, la 6.378,91 MW în 2022. De cealaltă parte, eolianul a scăzut de la 3.029,74 în 2017, la 2.998,78 în 2022, iar solarul, de la 1.372,64 MW în 2017, a ajuns la 1.325,95 MW în 2022, potrivit Curții de Conturi.

Afacerea izoletelor din pandemie. Curtea de Conturi îl face praf pe Arafat

Cele 84 de izolete sau camere de izolare cu presiune negativă cumpărate de Raed Arafat în timpul pandemiei au înțepenit pe stocurile Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din țară, se arată într-un raport al Curții de Conturi. Achiziția s-a făcut fără licitație, invocându-se caracterul de extremă urgență, pentru care s-au cheltuit peste 5 milioane de euro, fără TVA. De altfel, dosarul izoletelor se află și acum pe masa DNA.

Deși a invocat caracterul urgent al achiziției, Raed Arafat, șeful DSU, nu a utilizat nici una dintre cele 84 de camere de izolare cu presiune negativă (izolete), cumpărate cu peste 5 milioane de euro în 2020. Produsele au fost distribuite la Inspectoratele pentru Situații de Urgență din țară, unde au fost pur și simplu depozitate în așteptarea unui cataclism.

Curtea de Conturi a desfășurat un audit de conformitate care a urmărit această achiziție a izoletelor, concluzionând că fondurile publice au fost cheltuite ineficient. Din raportul Curții de Conturi aflăm și faptul că dosarul achiziției pentru Acordul-cadru nr. 1799/CN/16.03.2020 având ca obiect Camere de izolare cu presiune negativă se găsește în original la Direcția Națională Anticorupție în dosarul nr. 85/P/2022.

”În vederea clarificării aspectelor privind neutilizarea echipamentelor de urgență medicală Camere de izolare cu presiune negativă, a fost transmisă către dl. Raed Arafat, secretar de stat, Șef Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, Nota pentru clarificarea unor aspecte în care care au fost formulate întrebări pentru clarificarea motivelor pentru care  nu a fost emisă o altă dispoziție pentru darea în folosință a bunurilor Camere de izolare cu presiune negativă în vederea utilizării de beneficiarii finali ai acestor produse pentru care s-a realizat achiziția, respectiv unitățile de sănătate publică. De asemenea s-au solicitat clarificări cu privire la modul cum a monitorizat, controlat și asigurat Departamentul pentru Situații de Urgență utilizarea produselor achiziționate în regim de urgență, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă, pentru acoperirea necesităţilor de produse imediate în gestionarea situației de urgență”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

Spitalele sunt de vină!

Motivul invocat cu privire la neemiterea unei alte dispoziții din partea DSU în vederea distribuirii camerelor de izolare cu presiune negativă către beneficiarii finali l-a reprezentat lipsa de interes din partea unităților spitalicești, respectiv faptul că nu au fost primite solicitări din partea spitalelor.

De asemenea a fost invocată și evoluția pandemiei SARS-Cov2 din perspectiva managementul spitalelor în gestionarea cazurilor de îmbolnăviri prin realizarea de circuite ale pacienților, organizarea saloanelor, secțiilor sau întregului spital care au dus la scăderea interesului pentru sistemele de izolare cu presiune negativă.

Cu toate acestea, susține Curtea de Conturi, nu au fost aduse argumente care să demonstreze inițiativa DSU pe lângă Ministerul Sănătății și unitățile spitalicești în a distribui camerele de izolare cu presiune negativă, respectiv nu au fost prezentate refuzurile unităților spitalicești în primirea acestor bunuri. ”Camerele de izolare cu presiune negativă sunt foarte bine venite și în contextul pregătirii pentru intervenții în cazul accidentelor de tip chimic, biologic, radioactiv, nuclear (CBRN) care este solicitată la nivel UE și NATO în contextul ultimelor evoluții din regiune, deci nevoia de a le avea nu s-a încheiat cu scăderea cazurilor SARS-Cov2”, se arată în răspunsul dat de Raed Arafat Curții de Conturi.

Descoperire șoc. Mai aveau izolete pe stoc

Curtea de Conturi a mai constatat că, înainte de decizia de a cumpăra 84 de izolete, în luna februarie 2020, existau 40 produse izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă în gestiunea structurilor IGSU. Aceste izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă au făcut obiectul achizițiilor în perioada 2014-2015, perioadă în care era în curs de evoluție epidemia de Ebola. Ca urmare a controlului efectuat, Curtea de Conturi a concluzionat că nu s-a asigurat utilizarea cu eficiență a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru achizițiile realizate și a cerut conducerii MAI să dispună analizarea cauzelor și împrejurărilor care au condus la neutilizarea până în prezent a celor 84 camere de izolare cu presiune negativă achiziționate în regim de extremă urgență prin procedura de negociere fără publicare prealabilă.

Un român de 24 ani, „carnagiu” în Sicilia. De ce a ucis cu o „ferocitate fără precedent” două femei românce (VIDEO)

Crima pe care un român de 24 de ani a comis-o în oraşul Naro, din Sicilia, a şocat întreaga comunitate. El a ucis cu bestialitate două românce de 54 şi, respectiv, 58 de ani.

Tânărul s-a prevalat de dreptul de a nu răspunde la interogatoriu. Românul Omar Edgar Nedelkov era deja cunoscut pentru că în trecut fusese acuzat că a furat de la societatea agricolă din satul în care lucra şi că a incendiat cu motorină una dintre sere.

Le-a ucis pentru că i-au refuzat avansurile

Anchetatorii italieni au reuşit să pună lucrurile cap la cap şi să afle motivul pentru care tânărul a comis crimele. În noaptea de joi spre vineri, în casa Deliei Zărnescu, victima în vârstă de 58 de ani, ar fi avut loc o petrecere.

Ar fi participat bărbatul de 24 de ani și un alt român, de 50 de ani. În discuții a apărut însă și numele Mariei Rus. La un moment dat, deranjată de vorbele celor doi bărbați, proprietara i-ar fi dat afară.

Bărbatul mai în vârstă ar fi plecat acasă, nu și tânărul. Acesta ar fi mers acasă la Maria Rus, pe care ar fi lovit-o în neștire, după care i-a dat foc. Ulterior, s-a întors acasă la cealaltă femeie și a ucis-o și pe aceasta.

A ucis-o şi pe Delia Zărnescu, lovind-o în cap cu tot ce a găsit: piese mici de mobilier, obiecte mai mari de mobilier şi accesorii.

E acuzat şi de profanare de cadavre

Suspectul, acuzat acum de dublă omucidere, dar și de profanare de cadavre, locuia aproape de cele două victime. Rudele femeilor spun că nu știu ca acesta să fi fost apropiat de vreuna dintre ele.

Chiar suspectul ar fi sunat la numărul de urgență ca să spună că Delia Zărnescu, a doua victimă, ar avea o problemă de sănătate și are nevoie de ajutor. Apelul ar fi fost făcut de pe telefonul ei.

Cornel Dinicu, patronul de la „Ferma Dacilor”, se consideră şi el victimă. Împotriva cui a depus plângere penală

Cornel Dinicu, patronul de la „Ferma Dacilor”, a formulat, în urma incendiului, o plângere penală. Avocatul omului de afaceri susţine că între reprezentanţii pensiunii de la Tohani şi compania de electricitate a existat o corespondenţă bogată, însă documentele au dispărut în incendiu.

Întrebat împotriva cui se îndreaptă clientul său, în contextul în care se consideră parte vătămată, avocatul Iancu Toader a făcut referire la compania furnizoare de energie electrică.

De ce a depus Dinicu plângere

Omul de afacere se va constitui şi parte vătămată.

„Domnul Dinicu a formulat şi dânsul o plângere penală, evident, se va constitui şi parte vătămată, pentru a putea, în primul rând – şi aceasta a fost şi o strategie de-a noastră, în apărare – pentru a putea avea acces şi la materialul dosarului, pentru că nu avem nici acum acest acces, subsumat acestei credinţe legitime că este o mână criminală şi pentru a se cerceta, evident, în amănunt, toate aceste aspecte pe care dânsul le-a semnalat şi pe care nu… nu ştiu, nu s-a voit să se aducă în spaţul public”, a afirmat avocatul lui Dinicu.

Întrebat daca Dinicu a denunţat sau a reclamat pe cineva, în încercarea de a se disculpa în dosar, apărătorul omului de afaceri a răspuns negativ.

Fluctuaţii de tensiune în reţea, la Ferma Dacilor

ANRE a recunoscut că a primit reclamaţii de la reprezentanţii pensiunii Ferma Dacilor, în luna mai, cu privire la existenţa unor fluctuaţii de tensiune în reţea şi a cerut distribuitorului de energie din zonă, DEER (fosta Electrica Distribuţie) să verifice situaţia.

Dânsul mai are, anterior, nişte plângeri şi nişte sesizări cărora nu li s-a dat curs.

Există o corespondenţă bogată, încercăm acum să o refacem, pentru că ştiţi, acum, din cauza acestui incident, s-au pierdut foarte documente, care atestă această corespondenţă cu autorităţile făcută de domnul Dinicu şi cred că va fi relevantă prin prisma lipsei de diligenţă”, a adaugat avocatul.

Conform procurorilor, ”societatea comercială era racordată la reţeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator non casnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea ”pompă de apă” având o putere de 8.00 Kw, insuficientă pentru susţinerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni”.

”Înţelegem să facem şi precizarea că ancheta penală aflată în desfăşurare nu exclude niciuna dintre împrejurările care ar fi putut constitui baza izbucnirii incendiului (cauza probabilă a incendiului), în acest sens fiind efectuate acte de urmărire penală care să lămurească împrejurările concrete ce au condus la iniţierea procesului de ardere”, au spus anchetatorii.

Dinicu afirma într-un interviu acordat în 13 decembrie portalului online Observatorul Prahovean, că zona în care a construit Ferma Dacilor era „o râpă”, aşa cum i-a spus unii dintre apropiaţi.

Afacerea a început prin amenajarea unui grajd, care a fost transformat în restaurant şi unitate de cazare.

Când vor fi plătite pensiile în ianuarie 2024. Veste de la președintele Casei Naționale de pensii

Ianuarie 2024 este momentul din care pensionarii români îşi vor primi drepturile majorate cu 13,8%, așa cum a stabilit Guvernul.

Oficialii au anunţat că a început deja distribuirea pensiilor.

Când ajung pensiile la oameni

Președintele Casei Naționale de pensii, Daniel Baciu, a anunţat când vor ajunge pensiile la toţi românii.

”Într-adevar a inceput deja distributia pensiilor pentru beneficiarii nostri, pensioanri care au optat ca modalitate de plata prin mandat postal.

Saptămâna viitoare ar urma sa intre pe card si pensiile celor care au ales aceasta modalitate. Celor care au ales aceasta modalitate in cont, bancile cu care Casa nationala are convenții pentru a vira aceste pensii, saptămâna viitoare vor fi achitate si aceste pensii.

Exact asa cum au fost stabilite termenele in conventie, cu plata la cont sunt exact aceleasi termene ca in orice luna obisnuita.

Suntem in grafic, oamenii primesc pensiile, procesul acesta este in plina derulare acum cand discutam, astfel incat in termnele stabilite si achitate si toata lumea va primi aceste pensii majorate”, a spus Daniel Baciu.

Ce apare pe noile taloane de pensii 2024

Președintele Casei Naționale de pensii le-a explicat pensionarilor şi ce va fi tipărit pe noile taloane de pensii 2024.

Este vorba de luna ianuarie 2024 si se vede foarte clar valoarea punctului de pensie, in valoare de 2032 incepand cu 1 ianuarie. Practic s-a marit valoarea punctului de pensie de la 1.785 la 2032 de lei.

Și indemnizatia sociala minima a urmat acelasi proces de indexare de 13,8%, astfel ca de la valoarea de la 1125 de lei la 1281 lei”, a mai spus Baciu.

Horoscop – duminică, 7 ianuarie 2024. Surprinzător de multe provocări în această zi

Horoscopul zilei de 7 ianuarie 2024 punctează la capitolul surprize. Este ziua perfectă pentru a te conecta cu tine însuți și pentru a te pregăti pentru săptămâna care vine.

Iată cum se va descurca fiecare nativ în parte!

Horoscop pentru zodia Berbec

Explorează-ți gândurile și sentimentele într-un mod relaxat, fără presiune sau așteptări. Este important ca această zodie să acționeze strategic și să își calculeze fiecare pas înainte de a porni la drum. Ei pot avea parte de noroc pe parcursul acestor zile, însă nu trebuie să se bazeze pe acest lucru, ci pe propriile forțe.

Horoscop pentru zodia Taur

Taurii vor avea parte de provocări, însă nu trebuie să se bazeze pe cei din jur. În acest nou an este benefic ca nativii zodiei Taur să își lase la suprafață.

Horoscop pentru zodia Gemeni

Este bine ca fiecare idee nouă să fie pusă pe hârtie pentru a avea o perspectivă largă asupra lucrurilor care urmează în viața lor. O plimbare în natură sau participarea la activități creative îți pot aduce satisfacție și inspirație.

Horoscop pentru zodia Rac

O meditație sau o activitate care îți aduce pacea interioară poate fi benefică. Fii grijuliu cu tine însuți și acordă atenție nevoilor tale emoționale. Racii au parte de momente frumoase alături de prieteni.

Horoscop pentru zodia Leu

O activitate artistică sau explorarea unui hobby îți poate aduce bucurie și satisfacție. Implică-te în ceea ce te pasionează cu entuziasm. Este bine ca indiferent de situație, acești nativi să se consulte cu cei dragi din viața lor. Se vor oferi întotdeauna să le fie alături.

Horoscop pentru zodia Fecioară

Fecioarele sunt neliniștite, deoarece provocările vin atunci când se așteaptă cel mai puțin. Dacă în general weekend-ul este o perioadă relaxantă pentru această zodie, acum trebuie să iasă din bula sa de confort.

Horoscop pentru zodia Balanță

Explorează conversații interesante cu cei din jur și exprimă-ți gândurile cu sinceritate. Participarea la evenimente sociale sau întâlniri cu prietenii îți poate aduce noi perspective și conexiuni.

Horoscop pentru zodia Scorpion

Problemele îi ocolesc, însă pot apărea provocări în ceea ce privește planificarea unei călătorii. Cel mai bine ar fi să ia o pauză de la tot și să își refacă planul de călătorie.

Horoscop pentru zodia Săgetător

Este bine să se consulte cu cei mai experimentați din jurul lor pentru a cere sfaturi și idei. Este foarte important ca Săgetătorii să nu ia decizii radicale fără să se gândească de două ori înainte.

Horoscop pentru zodia Capricorn

Oportunități de conectare cu comunitatea și prietenii. Implică-te în activități sociale și fii deschis la colaborare. Construirea relațiilor și sprijinul reciproc pot aduce beneficii pe termen lung.

Horoscop pentru zodia Vărsător

Este o perioadă bună pentru ei, însă trebuie să fructifice orice oportunitate le apare în cale. Această zodie poate învăța lucruri noi și își pot extinde cunoștințele într-un anumit domeniu. Nu este niciodată prea târziu pentru a face ceva nou.

Horoscop pentru zodia Pești

Peștii vor avea ocazia să înceapă un proiect personal de la 0. Acest lucru vine la pachet cu provocări care vor fi trecute cu succes de nativii zodiei. Explorează cărți sau activități care îți îmbogățesc cunoștințele și aduc lumină asupra aspectelor spirituale.

Israelul anunță că a „încheiat dezmembrarea structurii militare a Hamas din nordul Fâşiei Gaza”

Armata israeliană a anunţat sâmbătă seara că a „încheiat dezmembrarea structurii militare a Hamas din nordul Fâşiei Gaza” şi se concentrează acum pe dezmembrarea mişcării islamiste palestiniene „în centrul şi sudul acestui teritoriu”, scrie AFP.

Vom face acest lucru în alt fel (…) este nevoie de timp, nu există scurtături în lupta împotriva terorismului„, a declarat generalul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, într-o conferinţă de presă, în timp ce războiul intră duminică în a patra lună.

Israelul a promis că va distruge Hamas după atacul său fără precedent pe teritoriul israelian din 7 octombrie, care s-a soldat cu aproximativ 1.140 de morţi, în principal civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP bazat pe date oficiale israeliene.

Mai mult de 250 de persoane au fost răpite, dintre care peste o sută au fost eliberate în timpul unui armistiţiu la sfârşitul lunii noiembrie.

Gorghiu pune tunurile pe românii fugari. Cine fuge de lege, să plătească transportul!

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, transmite, sâmbătă, că la nivelul ministerului este în lucru un proiect de lege pentru a obliga infractorii să suporte costurile aducerii lor în România, în loc ca aceste cheltuieli să fie acoperite de stat.

An nou, obiceiuri vechi. Continuăm aducerea în țară a celor care încă mai cred că pot scăpa de executarea pedepsei în România.

Avem în lucru, la Ministerul Justiției, un proiect de lege prin care costurile aducerii în țară a fugarilor să fie suportate de aceștia. Nu de către stat. Depunem toate eforturile pentru a stopa fenomenul fugarilor”, scrie pe Facebook Alina Gorghiu.

Sunt continuate investițiile în infrastructura sistemului penitenciar

Două penitenciare noi au intrat în 2023 în faza de execuție, și în multe altele au fost amenajate noi locuri de detenție.

Toate la standarde europene. Pentru ca nimeni să nu mai poată invoca aspectul condițiilor din penitenciare pentru a se sustrage de la executarea pedepsei în țară”, afirmă ministrul Justiției.

Gorghiu arată că în prima săptămână din an au fost aduși în România șase fugari.

Transilvania, în topul celor mai frumoase locuri în care să călătoreşti în 2024

1

După trei ani cu restricţii pandemice, temeri economice, conflicte geopolitice, 2024 ar putea seta un nou record în ceea ce priveşte turismul. Transilvania este inclusă într-un top al destinaţiilor de vacanţă, realizat de către publicaţia Bloomberg.

Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian a prezis că 4,7 miliarde de oameni se vor urca în avioane în 2024, generând aproximativ 964 de miliarde de dolari numai pe bilete de avion.

Transilvania, printre locațiile de top din lume

Ţinând cont de acest lucru, Bloomberg a selectat 24 de locuri de vacanţă în 2024. Printre acestea se numără insule luxuriante, ţinuturi pline de castele şi oraşe fermecătoare din Evul Mediu cu muzee spectaculoase.

„Scoateţi-l pe Dracula din cap. Această zonă din centrul României – care, da, a fost scena romanului lui Bram Stoker – merită vizitată pentru multe alte motive”, scrie Bloomberg.

Bloomberg le recomandă turiştilor drumeţii pe munte şi să exploreze zona viticolă în devenire a Transilvaniei, cunoscută pentru fetească regală. Legendara casă a lui Dracula, Castelul Bran, este o vizită obligatorie, la fel ca şi numeroasele biserici medievale. Alte situri din Patrimoniul Mondial UNESCO, inclusiv complexul minier de aur din secolul al II-lea de la Roşia Montană, sunt, de asemenea, suficient de aproape pentru excursii rapide – şi absolut fascinante – de o zi.

Lunile septembrie şi octombrie sunt sugerate pentru vremea blândă şi culori vibrante de toamnă în Munţii Carpaţi. De asemenea, luna iunie poate fi o alegere bună când temperaturile sunt mai ridicate, dar nu sunt foarte mulţi turişti.

Bloomberg nu recomandă lunile de iarnă deoarece pot fi întunecate şi reci, nici lunile iulie şi august, deoarece temperaturile sunt foarte ridicate şi e aglomerat.

Lista completă
1. Quito, Ecuador
2. Boston, Statele Unite
3. Republica Dominicană
4. Aspen, Statele Unite
5. Busan, Coreea de Sud
6. Argentina
7. Transilvania, România
8. Parcul Naţional Amboseli, Kenya
9. Belfast, Irlanda de Nord
10. Lima, Peru
11. Insula Cangurului, Australia
12. Bergen, Norvegia
13. Las Vegas, Statele Unite
14. Halifax, Canada
15. Maroc
16. Hong Kong, China
17. Montecito, Statele Unite
18. Palau
19. Malta
20. Toscana, Italia
21. Insulele Cayman
22. Ucluelet, canada
23. Willamette Valley, Statele Unite
24. San Sebastian, Spania