Acasă Blog Pagina 481

Xavi lasă Barcelona pentru milioanele arabilor

0

Imediat ce a anunțat că va lăsa Barcelona la vară, Xavi a fost ofertat din Arabia Saudită, care este mai hotărâtă ca oricând să-și facă un nume în fotbal atrăgând superstarurile Europei.

În plus, scrie Sport, din Catalunia, urmare a anilor petrecuți la Al-Sadd, în Qatar, Xavi are și azi ușile deschise în Golful Persic.

Fosta mare glorie „blaugrana” și-a anunțat plecarea de la conducerea echipei sâmbătă, după o înfrângere usturătoare, scor 3-5, cu Villarreal, pe teren propriu – „Vreau să anunț că de pe 30 iunie nu voi continua ca antrenor al Barcelonei. Am discutat cu președintele Joan Laporta, cu staff-ul și echipa și credem că situația actuală impune o schimbare”.

La doar 44 de ani, Xavi pare să aibă nevoie de o pauză după ce mandatul la FC Barcelona, clubul său de suflet, l-a epuizat. Când, însă, va fi pregătit să revină în antrenorat, Xavi Hernandez și-ar putea continua cariera în afara Europei, unde probabil va fi plătit mult mai generos.

Tot în zona arabă ar putea ajunge și legendarul Jose Mourinho.

Oricum, el și Xavi nu ar fi singurii antrenori de renume atrași de mirajul financiar al Orientului Mijlociu. Roberto Mancini, fostul selecționer al Italiei, a acceptat anul trecut să antreneze reprezentativa Arabiei Saudite.

ALERTĂ! Mergem la Euro 2024 cu „naționala rezervelor”?

2

Ne-am bucurat ca după o finală pentru calificarea echipei naționale la Euro 2024, dar ce ne facem?! Mai sunt câteva luni până la startul turneului din Germania, iar unele dintre vedete noastre încălzesc băncile de rezerve la echipele de club.

Horațiu Moldovan, în umbra lui Oblak

Și, din păcate, se întâmplă asta chiar de la numărul „1” din vestiar. Horațiu Moldovan, eroul României din preliminariile CE, a prins transferul vieții plecând de la Rapid la Atletico Madrid.

Dar, pe „Metropolitano” a devenit, instant, rezerva lui Jan Oblak. Se antrenează cu superstaruri ca Griezman și Depay, însă nu joacă și e dificil de spus dacă va prinde vreun meci până la vară.

800.000 de euro au plătit spaniolii pentru portarul român.

Radu Drăgușin, misiune imposibilă în Premier League

Cam în aceeași situație este și Radu Drăgușin. El a devenit în această iarnă cel mai scump jucător român din istorie.

Cu prestații impecabile la echipa de club și la națională, fundașul român a intrat rapid în vizorul mai multor echipe mari. Bayern Munchen și Tottenham s-au bătut în final pentru Drăgușin, dar românul a ales hotărât Premier League. Englezii au plătit pe el 30 de milioane de euro.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu el. Totuși, după ce scrie presa engleză, se pare că antrenorul Ange Postecoglou îi va dă minute cu porția internaționalului nostru.

Ianis Hagi, probleme și în Spania

Deși nu a fost atât de prezent în jocul naționalei, cel puțin nu pe cât se aștepta toată lumea, Ianis Hagi a contat enorm în calificarea României. Golul marcat de el împotriva Israelului i-a dus pe tricolori mai departe în cursa pentru Euro 2024.

Erou la națională, dar un fotbalist oarecare la echipa de club. În Spania, la Alaves, Ianis vede gazonul mai mult la antrenamente. Nici prestațiile sale nu sunt uimitoare, așa că nu ne mirăm de ce analiștii din Spania se întreabă cum de toată sclipirea de geniu pe care a moștenit-o de la tatăl său dispare atunci când Ianis Hagi se dezbracă de echipamentul naționalei României.

Deși speranța noastră în ei este, poate, la același nivel, se pare că starurile lui Edi Iordănescu vor juca din amintiri la vară, în Germania.

China și UE zdruncină comerțul mondial

Creșterea rapidă a exporturilor din China – peste 130 de miliarde de dolari în 2023 – a impulsionat a doua cea mai mare economie din lume, în timp ce se luptă cu o prăbușire profundă a pieței imobiliare și cu o încredere scăzută a investitorilor.

Dar pentru partenerii  comerciali din țările dezvoltate, perspectiva ca importurile chinezești cu costuri reduse să le inunde piețele și să elimine locurile de muncă din industrii importante, cum ar fi sectorul auto, provoacă o alarmă tot mai mare.

În cursul acestui an, Comisia Europeană urmează să încheie o investigație antisubvenție privind producția chineză de vehicule electrice, care ar putea duce la creșterea tarifelor pentru importurile chinezești. De asemenea, Bruxelles-ul ia în considerare măsuri de sprijin de urgență pentru industria de producție a panourilor solare, inclusiv o anchetă antidumping.

De-risking” este termenul folosit de oficialii UE: diversificarea surselor de aprovizionare cu produse-cheie  și înăsprirea selecției investițiilor pentru companiile chineze, în esență, analizând tranzacțiile din motive de securitate națională.

Beijingul a atacat investigația antisubvenție a UE privind vehiculele electrice ca fiind „protecționism gol-goluț” și a criticat „de-risc”. Companiile străine se plâng că se confruntă cu obstacole tot mai mari în calea accesului pe piața chineză.Ce înseamnă toate astea? Tensiuni care se profilează asupra comerțului global.

„Sunt îngrijorat de această problemă, că s-ar putea transforma într-un alt război comercial între doi dintre cei mai importanți parteneri comerciali”, spune Wang Yong, profesor la Școala de Studii Internaționale din cadrul Universității din Beijing, referindu-se la disputa EV dintre China și UE. „Dacă se va întâmpla acest lucru, nimeni nu va beneficia”.

Ceea ce a alarmat cu adevărat Occidentul este faptul că tehnologia mașinilor electrice chinezești este adesea superioară celei din alte economii avansate.

Dar George Magnus, asociat la Centrul pentru China al Universității Oxford, a declarat pentru Financial Times că “negociatorii comerciali se vor strădui să prevină noi repercusiuni în acest an.” Cum ar putea să o facă?

Țările dezvoltate din Uniunea Europeană ar  dori ca China să își dilueze politicile industriale și să se concentreze pe economia internă. Între timp, liderilor chinezi „le place în mod evident ideea unor relații comerciale deschise, dar să fie în concordanță cu modul în care doresc să aplice strategia competitivă.”

„Nu dorim să asistăm la o decuplare de China”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficialii chinezi au răspuns criticând „politicile economice și comerciale restrictive” ale Europei.

Majoritatea analiștilor economici au avertizat că disputele dintre China și UE vor afecta comerțul mondial, deoarece Beijingul, mai degrabă decât blocul european, are o putere considerabil mai mare să răspundă în mod agresiv.

E oficial. România, singura țară care a renunțat total la vaccinul Covid

Campania de toamnă de vaccinare anti-Covid, comandată de Comisia Europeană, a fost un eșec total, cu toate presiunile făcute de autorități. Per total, în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024, au fost administrate sub 23 de milioane de doze în toate statele UE, marea majoritate persoanelor vârstnice. În clasamentul efectuat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), România este, de departe, la coada acestuia, figurând cu un procent de 0,01% vaccinare.

Nici nu vreau să mă gândesc ce-o fi fost pe capul lui Alexandru Rafila, când a raportat la OMS și la Ursula von der Layen că românii au terminat-o cu vaccinarea anti-Covid. Cu siguranță, ministrul român al Sănătății a fost scos la tablă, mustrat și avertizat că nu a reușit să mai injecteze nimic, cu toate apelurile la vaccinarea binefăcătoare pe care le-a făcut.

Pentru prima oară, România a ocupat un merituos loc în coada clasamentului vaccinaților din campania de toamnă a UE, cu un procent de doar 0,01%, și ăla doar la vârstnici, că personalul medical, bolnavii cronici și gravidele nici nu au vrut să audă de serul minune. Deasupra noastră, destul de aproape s-a ținut Ungaria, cu procente între 0,2% și 0,3% la vârstnici și zero la celelalte categorii, urmată de Malta, cu 0,8% vaccinați la persoane între 60 și 69 de ani, 0,5%, la 70-79 de ani, și 1,2% la 80 de ani și peste. Slăbuț au percutat și Lituania, cu procente la vârstnici între 1,0% șți 1,5%, dar și Slovacia, cu procente între 1,1% și 2%. La polul opus s-au situat aceleași țări cu procente mari de vaccinare din 2021 până în prezent.

Astfel, locul întâi a fost ocupat de Danemarca, cu procente la vârstnici între 43,5% și 88,2%, urmată de Olanda, între 38,8% și 67,2%, de Irlanda, cu procente la vârstnici între 37,1% și 67,7%, și de Portugalia, cu 41%-62,1%. Doar șapte state UE și-au vaccinat personalul medical, printre care Belgia – 20,9%, Irlanda – 14,4% și Franța, 11,7%. Bolnavii cronici au fost vaccinați doar în Cehia și Spania, iar gravidele, doar în Irlanda și Spania. Trei țări UE, printre care și Germania, au refuzat să raporteze situația vaccinărilor la ECDC.

Iar au rămas doze pe stoc

La acest ritm de vaccinare Covid în UE, este de așteptat ca alte sute de milioane de doze să fie distruse. Comisia Europeană a renegociat atât de bine contractele cu producătorii de vaccinuri, încât toate statele sunt obligate să cumpere aceste seruri până în 2027. Potrivit ECDC, în campania de vaccinare desfășurată între 1 septembrie 2023 și ianuarie 2024,  în UE/SEE au fost administrate 22,7 milioane de doze de vaccin Covid-19.

În această perioadă, aproximativ 19,4 milioane de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste au primit o doză de vaccin și aproximativ 5,5 milioane de persoane cu vârsta de 80 de ani și peste au primit o doză de vaccin Covid-19. ”Acoperirea mediană de vaccinare împotriva Covid-19 în rândul persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste a fost de 11,1% (interval: 0,01–65,8%), cu variații mari între țări, iar pentru persoanele cu vârsta de 80 de ani și peste, acoperirea mediană a fost de 16,3% (interval: 0,01–88,2%), cu la fel de mari variații între țări”, se arată într-un raport al ECDC.

Se cere mai mult efort pentru revaccinare

Eforturile de vaccinare ar trebui să se concentreze în continuare pe protejarea persoanelor cu risc de progresie către boli severe, de exemplu persoanele cu vârsta peste 60 de ani și alte persoane vulnerabile, indiferent de vârstă (cum ar fi persoanele cu comorbidități subiacente sau imunodeprimate) și femeile însărcinate, transmite ECDC. ”În plus, lucrătorii din domeniul sănătății ar trebui să fie, de asemenea, considerați de autoritățile de sănătate publică ca un grup prioritar pentru revaccinarea împotriva Covid-19. Raportul evidențiază diversele peisaje de vaccinare din țările UE/SEE, îndemnând eforturile continue pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare în grupurile țintă și pentru a aborda variațiile dintre diferitele grupuri țintă”, se mai precizează în documentul ECDC.

UE se dezintegrează. Război total împotriva Green Deal

Războiul nu este cel declarativ al oficialilor NATO, care tot bagă bățul prin gardul Federației Ruse, la comanda americanilor. Adevăratul război deja a început în Europa, declanșat de fermierii francezi împotriva Green Deal, împotriva UE sau a ceea ce a devenit și împotriva jafului generalizat al multinaționalelor. Actele de vandalism, extinse pe tot teritoriul Franței, sub deviza ”trăim liber sau murim”, arată că nu mai există cale de întoarcere și anunță dezintegrarea UE.

Ceea ce se întâmplă acum în Franța este de o gravitate fără precedent. Cu toată cenzura din mass-media globală și cu toate încercările de a îndrepta furia oamenilor împotriva fermierilor francezi, dat fiind distrugerile produse, războiul declanșat în această țară aduce, fără îndoială, sfârșitul Uniunii Europene, sau a construcției schimonosite care a mai rămas.

Ironia sorții face ca agricultorii francezi să se plângă acum de exact aceleași lucruri pe care le trăiește de ani de zile agricultura românească. Multinaționalele care dețin marile rețele comerciale fac legea și încasează, pe lanțul alimentar, cel mai mare profit, aducându-i în sapă de lemn pe producători. Aceleași multinaționale le refuză marfa conformă, doar pentru a vinde, cu câștiguri mai mari, marfa venită din Ucraina, din Polonia, Spania, Portugalia sau din State ale Americii Latine, la prețuri mai mici.

Tocmai de aceea, furia francezilor s-a îndreptat împotriva hipermarketurilor, în care au intrat și au golit rafturile de produse din afara Franței, Culmea este că, după această operațiune, rafturile au rămas aproape goale. Un alt lucru care i-a șocat pe fermierii francezi în hipermarketuri și în tirurile care veneau să aprovizioneze  marile magazine a fost ștampila cu proveniență Franța pe produse fabricate în Comunitatea Europeană sau în Ucraina. În România, fenomenul este de mult timp generalizat, astfel că, dacă nu cumperi direct de la producător, marfa este produsă în România doar pe etichetă. Cum este posibil să se întâmple așa ceva? Foarte simplu. Autoritățile de control din România și din toate statele UE nu își fac treaba, devenind complici ai marilor retaileri.

Se tem că își vor pierde pământurile

Experimentul multinaționalelor s-a derulat, prima oară în România, unde autoritățile statului și guvernele au putut fi mituite extrem de ușor. Mai întâi s-a dat lege pentru a permite străinilor să cumpere foarte ușor pământ românesc. Apoi s-au luat măsuri împotriva fermierilor români, de genul cele mai mici subvenții din UE, plăți întârziate, fără bani de despăgubiri în cazul calamităților naturale, absența totală a vreunui sprijin al statului sau al UE pentru procesare, accesul aproape interzis la creditele bancare, până când agricultorii au fost forțați să își vândă terenurile.

S-a ajuns, astfel, ca aproape 50% din terenurile arabile din România să fie deținute de proprietari străini. Și acesta a fost doar începutul. Acum, fermierii francezi avertizează că au ajuns în faliment și că multinaționalele le vor cumpăra terenurile agricole, așa cum a început să se întâmple deja, de anul trecut, în Germania, și că, în 3-4 ani, marile rețele comerciale vor avea controlul asupra tuturor terenurilor agricole din Uniunea Europeană. Picătura care a produs explozia de furie a fermierilor din mai multe state europene a fost anunțarea noilor măsuri ale Comisiei Europene, de condiționare a acordării subvențiilor de îndeplinirea criteriilor de mediu, de reducere a subvenției la motorină, sub pretextul descurajării utilizării combustibililor fosili, și de interzicere de a mai cultiva pe suprafețe extinse de teren.

Apel la boicotarea hipermarketurilor

Fermierii francezi au făcut apel la populație să boicoteze hipermarketurile și să cumpere direct de la producători, pentru că, altfel, produsele autohtone vor dispărea. Și asta în condițiile în care Franța este cel mai mare producător agricol din UE. Ultimele măsuri ale Comisiei Europene îngroapă definitiv agricultura din UE, confruntată deja cu interdicții de utilizare a mai multor pesticide și îngrășăminte, cu creșteri de prețuri la inputuri și la energie, pe fondul crizei energetice declanșate de politica halucinantă a Comisiei Europene. Culmea este că, în timp ce fermierii din UE s-au confruntat cu restricții majore și cu creșteri ale costurilor de producție, care au dus, implicit, la majorarea prețurilor, pe piața UE s-a dat liber la intrarea fără taxe vamale și fără conformitate cu regulile UE a unor cantități imense de produse agroalimentare din Ucraina, America Latină, SUA, Canada etc. Un europarlamentar francez semnala că, după ce s-a aprobat tratatul de liber schimb cu Noua Zeelandă, tocmai a fost votat un tratat de liber schimb cu Chile, prin care zeci de mii de tone de carne, dar și de alte produse vor intra în UE. La asta se adaugă viitorul tratat Mercosur, care va duce la inundarea pieței europene cu produse din țările Americii Latine, cu pesticide dăunătoare sănătății și cu organisme modificate genetic.

Cum ar putea reacționa Biden în fața Iranului. Trei opțiuni

La doar câteva ore după atacul mortal comis duminică de presupuși militanți susținuți de Iran asupra unui avanpost militar american din Iordania, unii politicieni de la Washington au  început să ceară – încă o dată – ca administrația Biden să bombardeze Republica Islamică.

Mai întâi a fost senatorul republican Lindsey Graham. „Loviți Iranul acum”, a scris el pe Twitter. Colegul lui Graham din Senat, John Cornyn, a fost și mai tranșant: „Țintiți Teheranul”. Iar senatorul Tom Cotton a declarat că orice altceva mai puțin decât lovirea directă a Iranului „îl va confirma pe Joe Biden ca fiind un laș nedemn de a fi comandant suprem”.

Casa Albă susține că  serviciile de informații americane au stabilit deja că atacul cu dronă a fost orchestrat de „grupuri militante radicale susținute de Iran” în Siria și Irak. Associated Press a relatat luni că grupuri din Irak au fost responsabile în mod specific.

Timp de câteva săptămâni, administrația Biden a încercat să folosească o abordare limitată pentru a opri atacurile militanților susținuți de Iran în Irak și Siria – care au vizat membri ai serviciilor americane din aceste țări de 165 de ori începând din octombrie, potrivit unui oficial american – în încercarea de a împiedica escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care s-a extins deja dincolo de Fâșia Gaza pentru a include sudul Libanului, Yemen, Irak și Siria, într-un război regional cu drepturi depline.

 

Acum, sub o presiune imensă la Washington după cel mai mortal atac asupra unor membri ai serviciilor americane din regiune din ultimii patru ani, Biden însuși pare să indice că status quo-ul de lovituri limitate asupra bazelor milițiilor susținute de Iran în Irak și Siria și  Yemen nu va mai fi suficient.

Dar cum ar putea Biden să facă acest lucru? În timp ce Departamentul american al Apărării elaborează planuri militare, Foreign Policy a discutat cu o serie de  experți despre opțiuni. Aceștia au subliniat trei potențiale căi de urmat: lovirea în interiorul Iranului, lovirea țintelor iraniene din regiune sau urmărirea diplomației.

„Loviturile cuprinzătoare în interiorul Iranului sunt singura modalitate de a transmite Teheranului mesajul de a înceta atacurile”, susține  amiralul John Miller, care a comandat anterior Flota a cincea a SUA în Golful Persic. „Iranul a depășit linia roșie și trebuie tras la răspundere pentru asta”.

Miller a precizat că Statele Unite ar trebui să conducă lovituri în interiorul Iranului care să diminueze interesele economice ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, precum și capacitatea acestuia de a expedia arme peste hotare.

Pe de altă parte, Nathan Sales, fost coordonator al Departamentului de Stat pentru combaterea terorismului în timpul administrației Trump, sugerează că Statele Unite ar trebui să își limiteze provocările prin lovirea unor ținte iraniene „de mare valoare din regiune”, precum navele din Golful Persic și comandanți militari iranieni.

În cele din urmă, calea diplomației ar fi o opțiune mai eficientă, spune Matt Duss, vicepreședinte executiv la Center for International Policy, un think tank din Washington, și fost consilier de politică externă al senatorului Bernie Sanders.

Duss consideră că apelurile la represalii militare americane împotriva Teheranului riscă să deraieze eforturile administrației Biden de a găsi o soluție diplomatică pentru a pune capăt conflictului dintre Israel și Hamas și pentru a detensiona tensiunile cu Iranul.

Patru cazuri de malarie la români care au călătorit recent în Zanzibar/Care sunt simptomele bolii

2

Au călătorit în Zanzibar, dar la întoarcerea în țară au ajuns la spital, pentru că s-au simțit rău. Patru persoane s-au aflat în situația de a avea nevoie de ajutorul medicilor, după ce s-au infectat cu malarie.

Patru cazuri de persoane infectate cu malarie au fost înregistrate în ultima lună la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, la cetăţeni români care au călătorit în Zanzibar. Detalii despre această situație s-au aflat marți, 30 ianuarie.

„Reprezentanţii Societăţii Române de Boli Tropicale şi Medicina Călătoriei, precum şi ai Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” atrag atenţia asupra importanţei realizării tratamentului profilactic împotriva malariei, precum şi a altor boli specifice, atunci când sunt programate călătorii în zone endemice.

În ultima lună, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” s-au înregistrat patru cazuri de malarie severă, la pacienţi care au călătorit recent în Zanzibar”, informează un comunicat remis presei, potrivit Agerpres.

Iar în acest context, specialiştii fac un apel către publicul larg, subliniind importanţa informării medicale corespunzătoare în legătură cu călătoriile spre anumite destinaţii turistice. Totodată, agenţiile de turism sunt îndemnate să îndrume turiştii către cabinetele medicale specializate în boli infecţioase şi medicina călătoriei, pentru a obţine informaţiile medicale necesare înainte de plecarea în călătorie.

Recomandări pentru turiști

Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” a venit cu câteva recomandări pentru turiștii care au programate călătorii în destinaţii ce sunt considerate zone endemice de malarie.

Pentru turiştii care călătoresc în destinaţii ce sunt considerate zone endemice de malarie, recomandăm în primul rând prezentarea la medicul specialist de boli infecţioase şi, dacă destinaţia o impune, administrarea unui tratament profilactic atât contra malariei, cât şi a altor afecţiuni specifice zonelor respective, care se pot preveni”, a declarat Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, potrivit aceluiași comunicat.

Care sunt simptomele acestei boli

În tot acest context, e important de avut în vedere care sunt simptomele acestei boli. Și care sunt semnele care ar trebui să-i trimită cât mai repede la medic pe cei care se confruntă cu ele, mai ales în cazul în care au călătorit în zone considerate a fi endemice.

Semnele şi simptomele malariei pot include: febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, diaree, precum şi alte manifestări. Specialiştii spun că diagnosticul malariei se realizează în urma unor analize specifice ale sângelui care se fac în unităţi medicale specializate.

Este esenţial ca pacienţii să se prezinte la medic imediat ce apar primele semne, pentru a beneficia de un diagnostic precis şi pentru a iniţia rapid tratamentul specific”, susţin specialiştii.

Totodată, specialiştii avertizează că întârzierea în prezentarea la medic în cazurile de malarie poate fi extrem de periculoasă, putând duce chiar şi la deces.

Malaria este o boală transmisă prin înţepătura ţânţarului Anopheles în zonele endemice.

Complexul cheliei la bărbați, mină de aur pentru publicitatea „aspectului personal”

Istoric, bărbații s-au temut să-și piardă părul. Poate că are legătură cu îmbătrânirea, cu un sentiment de retragere sau cu dispariția virilității. Chelia  inspiră o reacție viscerală, dar aduce profit pentru alții.

Christopher, acum în vârstă de 62 de ani, a început chelească când avea 28 de ani. „Simpla privire în oglindă a devenit o tortură”, a declarat el pentru UnHerd. Ben are 29 de ani și folosește tratamente medicinale pentru căderea părului de doi ani. Perspectiva calviției îl „îngrozește”.

Potrivit unui studiu recent în Marea Britanie, un sfert dintre bărbații care dezvoltă calviție ereditară („alopecie androgenică”) prezintă simptome înainte de vârsta de 21 de ani; la 35 de ani, două treimi dintre bărbați și-au pierdut cel puțin o parte din păr.

Standardul de aur este, bineînțeles, transplantul, un tratament care a apărut progresiv în psihicul masculin. Dar este o opțiune costisitoare.

Pentru cei cu posibilități mai reduse există alternative. A apărut o întreagă flotă de companii: Keeps, Rogaine, Happy Head, Scandinavian Biolabs, Sons UK, Numan, Unthin, Manual și Hims.

Oferă un amestec de pastile, șampoane, seruri și spray-uri care utilizează două substanțe chimice principale, minoxidil și finasterid.

Minoxidilul este un vasodilatator (un medicament utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale) dezvoltat inițial în anii ’70. Dar, atunci când a fost testat, medicii au observat că stimulează și creșterea părului (motivul exact este încă oarecum neclar) și a fost direcționat către tratamentul calviției în 1986.

Finasterid, între timp, este un „prevenitor”. Medicamentul oprește transformarea testosteronului în dihidrotestosteron (DHT), un hormon de dezvoltare masculină, și a fost dezvoltat pentru prima dată pentru tratarea prostatei mărite în 1992. Dar, întrucât DHT oprește, de asemenea, creșterea părului, reducerea prezenței sale în organism ar putea încetini căderea părului. Produsul s-a alăturat minoxidilului în 1997.

Evident, ambele medicamente nu sunt miracole. Prin urmare, o serie de  companii reușesc mai degrabă un truc de marketing decât eficiență medicală:  oferă un serviciu de „telesănătate”, angajând “experți” online pentru a valida rețete de abonamente care sunt apoi trimise prin poștă.

Acesta este limbajul optimizării aspectului personal, transformat în limbaj publicitar corporatist. La fel ca industria suplimentelor,  comercializează regenerarea părului ca pe o cale spre starea amețitoare de „îngrijire de sine”.

Însă există o capcană: nimeni nu garantează că medicamentele și „tratamentele” împiedică părul să cadă. Unele pot avea efecte secundare îngrijorătoare – depresie și disfuncție sexuală.

Cu toate acestea, bărbații se îndreaptă către aceste companii. Deși există puține dovezi că pierderea părului este statistic mai răspândită în prezent, verdictul psihologilor este că social media i-a făcut pe mileniali și pe cei din Generația Z mai „conștienți de păr”.

Discuțiile populare de pe Reddit, cum ar fi r/tressless și r/HaircareScience, oferă o platformă pentru zeci de mii de bărbați tineri pentru a face schimb de sfaturi.

Aici se potrivește o vorbă românească: Mortul nu se mai întoarce de la groapă. Valabil și pentru păr.

Încă vă place tranziția verde? Deja a consumat 2,8 trilioane de dolari într-un an

Cheltuielile globale pentru tranziția către o energie curată au crescut cu 17% anul trecut, ajungând la 1.800 de miliarde de dolari.

Acestea includ investiții pentru instalarea de energie regenerabilă, achiziționarea de vehicule electrice, construirea de sisteme de producție de hidrogen și implementarea altor tehnologii.

Dacă se adaugă investițiile în construirea lanțurilor de aprovizionare cu energie curată, precum și 900 de miliarde de dolari în finanțare, nota de plată în 2023 a ajuns la 2.800 de miliarde de dolari.

Cu toate acestea, grupurile ecologiste și politicienii aliați acestora susțin că lumea ar trebui să investească de două ori mai mult în tehnologii curate pentru a ajunge la emisii nete zero până la jumătatea secolului.

„Oportunitatea este mare, iar cheltuielile se accelerează, dar trebuie să facem mult mai mult”, a declarat Albert Cheung, director executiv adjunct al Bloomberg NEF. Cheltuielile totale pentru tranziția energetică de anul trecut au fost cu mult inferioare celor peste 4.800 de miliarde de dolari care, potrivit estimărilor furnizorului de cercetare cu sediul la Londra, vor fi necesare anual între 2024 și 2030.

China rămâne de departe cea mai mare piață, cu 676 de miliarde de dolari cheltuiți anul trecut. Totuși, aceasta reprezintă o creștere de doar 6% față de 2022. Investițiile în SUA, Marea Britanie și Europa au crescut cu cel puțin 22%, în comparație, la un total combinat de 718 miliarde de dolari.

Vânzările puternice de vehicule electrice în Marea Britanie, precum și cererea în plină expansiune pentru sursele de energie regenerabilă în întreaga Europă au contribuit, de asemenea, la creșterea totală.

Cheltuielile pentru vehiculele electrice la nivel mondial au crescut cu 36%, ajungând la 634 de miliarde de dolari. Este  sectorul care a înregistrat cele mai mari investiții, depășind energia regenerabilă, care a crescut cu 8%, ajungând la 623 miliarde de dolari.

Marea problemă pentru toate aceste investiții și cheltuieli este că asigurarea cu  energie curată este o premisă falsă. Panourile fotovoltaice și turbinele eoliene funcționează intermittent, în funcție de cum strălucește soarele sau bate vântul. Nu putem vorbi de o energie constantă.

Combustibilii fosili nu pot fi înlocuiți cu promisiuni ecologiste. Dar tranziția energetică, până la urmă un plan netestat, va continua să înghită alte trilioane de dolari.

Tupeu la greu. De ce Rusia profită de războiul din Gaza

Rusia are două motive să vorbească precaut despre conflictul palestiniano-israelian. Dar profită de acest conflict.

Primul este legat de invazia și războiul din Ucraina. Al doilea este  că Rusia are relații excelente cu Israelul și i-a fost extrem de dificil să condamne public atacurile IDF în Palestina.

Putin, încă din octombrie 2023, a exprimat “sincerele condoleanțe” ale Rusiei pentru familiile și prietenii victimelor israeliene. A avertizat în legătură cu o nouă escaladare a violenței și pentru a evita o catastrofă umanitară în Fâșia Gaza. Putin condamnă violența! Seamănă cu un porumbel al păcii urcat pe  un tanc.

Dar  a informat partea israeliană cu privire la punctele cheie ale conversației telefonice cu liderii Palestinei, Egiptului, Iranului și Siriei. În decembrie,  a reiterat poziția de principiu a Rusiei de respingere și condamnare a terorismului în toate manifestările sale. La sfârșitul lunii ianuarie, Israelul a declarat un asediu complet al Fâșiei Gaza.

Politologul  rus Andrei Ontikov a declarat pentru ziarul Izvestia că, dacă europenii și americanii ar dori cu adevărat să promoveze ideea unei soluții cu două state, ar putea exercita presiuni asupra conducerii Israelului.

Ministrul Afacerilor Externe Serghei Lavrov l-a lăudat pe Netanyahu pentru că nu a criticat Rusia în declarații publice cu privire la „operațiunea militară specială” din Ucraina.

Cu un tupeu fantastic, Lavrov a spus că obiectivele Rusiei de „demilitarizare” și „denazificare” în Ucraina sunt similare cu obiectivele declarate ale Israelului de a învinge Hamas și extremismul în Gaza.

Extras din briefingul susținut la 12 ianuarie 2024, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zakharova, și-a exprimat “regretul absolut față de victimele civile în actuala escaladare a conflictului palestiniano-israelian.”  Evident, nu a pomenit nimic despre consecințele dezastruoase ale războiului ruso-ucrainean, care a început la 24 februarie 2022.

Politica Rusiei este mereu alunecoasă. Vrea să găsească un partener care să o sprijine în confruntarea cu Occidentul, inclusiv în Ucraina. Dacă Lavrov insinuează că Israelul va fi acel partener,  atunci se înșeală amarnic – invazia Ucrainei nu se compară cu situația din Gaza. Cum să-i pomenești Israelului despre “denazificarea” unei țări cu un președinte evreu?

Pe Putin nu îl interesează nici victimele israeliene, nici cele palestiniene. Pur și simplu se folosește de eternul conflict din Gaza pentru a-și legitimiza propriul război cu Ucraina. Deși merge pe ideea că relațiile vechi de zeci de ani dintre Israel și Rusia îi conferă un fel de avantaj, joacă la cacealma.

Transformarea CIA: Spycraft și Statecraft

America se confruntă astăzi cu unul dintre acele momente rare, la fel de important ca începutul Războiului Rece sau perioada de după 11 septembrie 2001.

Ascensiunea Chinei și revizionismul Rusiei reprezintă provocări geopolitice descurajante într-o lume de competiție strategică intensă, în care Statele Unite nu se mai bucură de o întâietate incontestabilă.

În același timp, se schimbă și ceea ce face CIA cu informațiile pe care le adună, relatează Foreign Affairs. „Declasificarea strategică”, dezvăluirea publică intenționată a anumitor secrete pentru a submina rivalii și pentru a mobiliza aliații, a devenit un instrument și mai puternic pentru factorii de decizie politică.

Aceasta este o perioadă de provocări istorice pentru spionajul american. Și dacă trecutul este un precedent, Washingtonul ar trebui să fie atent la rivalitățile dintre numărul tot mai mare de puteri medii, care au contribuit în mod istoric la declanșarea coliziunilor dintre cele mari.

Concurența și incertitudinea geopolitică – ca să nu mai vorbim de progresele tehnologice fără precedent, cum ar fi inteligența artificială – creează un peisaj internațional extrem de complicat.Obiectivul CIA este de a-și transforma abordarea serviciilor de informații pentru a ține pasul cu această lume în transformare rapidă.

În timp ce Rusia poate reprezenta cea mai mare provocare imediată, China este cea mai mare amenințare pe termen lung, iar în ultimii doi ani, CIA s-a reorganizat pentru a reflecta această prioritate.

Chiar dacă China și Rusia consumă o mare parte din atenția CIA, agenția nu își poate permite să neglijeze alte provocări, de la combaterea terorismului la instabilitatea regională.

Și lucrează pentru a îmbina instrumentele de înaltă tehnologie cu tehnicile vechi de colectare a informațiilor de la persoane – informații HUMINT. Într-o epocă a orașelor inteligente, cu camere video pe fiecare stradă și tehnologie de recunoaștere facială din ce în ce mai omniprezentă, spionajul a devenit mult mai dificil.

Revoluția în inteligența artificială și avalanșa de informații open-source alături de ceea ce colectează în mod clandestin, creează noi oportunități istorice pentru analiștii CIA. Au înființat un nou centru de misiune, axat pe construirea unor parteneriate mai bune cu sectorul privat, unde inovația americană oferă un avantaj competitiv semnificativ.

În esență, toate aceste strategii și proceduri se leagă de evoluția tehnicilor spionajului, puternic susținute de stat, într-o nouă eră a confruntării serviciilor secrete.

Succesul CIA va depinde de îmbinarea în mod creativ a informațiilor umane tradiționale cu tehnologiile emergente. Va necesita, cu alte cuvinte, adaptarea la o lume în care singura predicție sigură despre schimbare este că aceasta se va accelera.

Un strop de pornografie economică

2024, anul epidemiilor mortale în economia mondială. Haos și  fum fără răspunsuri la întrebările: Cine-s doctorii experți în vindecare? Ce tratamente propun? Ce interese au? Cât de multe economii vor rămâne cu handicap? Cine plătește tratamentul? De unde banii cu acoperire?

Ca să evaluăm corect posibilele răspunsuri trebuie să ne întoarcem în timp. La prima „epidemie” în economia mondială și „vaccinurile” ei. Anii ‘70. Apoi anii ‘90, 2008-2010, 2020-2022. Organismul numit economie a prezentat primele simptome de boală la sfârșitul implementării planului Marshall în Europa de Vest. Revoltele studențești și baricadele de la Paris în 1968 au fost primele crampe. Boala a fost tratată evitând recunoașterea cauzei și ne-am trezit cu „spitalizarea” costisitoare în 1973.

Cauza declanșării bolii a fost în anii ‘70, tipărirea de dolari fără acoperire. Banii fără acoperire sunt hârtii fără valoare. Care provoacă  inflație, „boala” care afectează toate organele vitale ale statelor. Care poate duce la „cancer” dacă nu se începe urgent un tratament serios (Argentina studiu de caz) prescris de doctori care își respectă jurământul. În epidemia despre care vorbesc, tratamentul a fost pe diminuarea efectelor, lăsând cauza neatinsă și diluând impactul pandemiei prin creșterea cardinalului mulțimii evaluate. Brusc procentul de îmbolnăviri s-a micșorat și numărul de conflicte militare în lumea a treia s-a amplificat. A urmat o trecere pe la primiri urgențe în ‘90. Criza  Dotcom (IT). S-au stabilizat pacienții din Occident prin căderea Cortinei de Fier. Statele est-europene au adus forță de muncă ieftină și foarte calificată în domenii sensibile unde oferta rămăsese în urma cererii. Costuri mici și profitul a fost  resuscitat. Marca germană a renunțat la masca de oxigen și  pacientul european a putut lansa moneda euro în 1999-2002. Ce potriveală că în Organizația Mondială a Comerțului a fost primită China în decembrie 2001, în mandatul Clinton.

În timpul acesta se continua tipărirea dolarilor fără acoperire. Goana după profit rapid și ușor a dus la criza din sistemul bancar american în 2007, crampe în martie, spitalizare 2008-2010. Când începe să lucreze și tiparnița de euro. Băncile trebuiau salvate. Începe să crească inflația. Toate organele economiei mondiale încep să aibă crampe. Economia mondială nu a avut nevoie de măști de „oxigen” economic  vreo 9 ani timp în care atenția cetățenilor lumii emancipate a fost dirijată spre ideologii noi. Care necesitau  noi industrii cu costuri  guvernamentale mari. Din taxe tot mai mari.  Green Deal, salvarea planetei și a democrației și drepturile minorităților de tot mai multe feluri.  Absorbția banilor fără acoperire, pas cu pas. A urmat masca adevărată și blocarea mobilității. Apoi războiul din Ucraina. Alți bani tipăriți fără acoperire.

Și uite așa economia lumii a ajuns pe perfuzii la urgență în 2024. Din nefericire cu aceiași doctori de gardă. Câți pacienți mai ies pe picioare din spital în 2024? Epidemia în economie face ravagii. Ce urmează nu poate fi un război standard pentru că riscăm să distrugem Pământul la ce arme au fost dezvoltate. Trebuie să schimbăm doctorii  și tratamentul? Sau pleacă singuri la pensie  și  ne întoarcem la tratamentele băbești? Despre aceste răspunsuri este vorba în 2024. Medicina chinezească este o alternativă ieftină. Doar că nu există încă studii despre cum vor reacționa genele vestului la cele ale estului. Rămâne să demonstreze cobaii aleși de „experți”!

Elena Ceaușescu și Teatrul Mic

1. Vom avea anul ăsta patru rânduri de alegeri, iar politicienii (mai ales pesediștii) ar trebui să înțeleagă că nu mai pot păcăli pe nimeni cu alba-neagra. E un joc mai vechi decât cred ei, l-am văzut și în filme realist-socialiste. „Aproape de soare” e făcut în 1961, cu Vasilica Tastaman în rol de macaragiță. Un golănaș din combinatul siderurgic Hunedoara (interpretat de Aurel Cioranu) îl provoacă la alba-neagra pe stahanovistul jucat de Florin Piersic, dar nu-i ține manevra. Scene înduioșătoare găsim și în filmele de azi. De pildă în documentarul „Colectiv”. Spre sfârșitul producției, Vlad Voiculescu vorbea la telefon, din mașină, cu tatăl lui și încerca să își liniștească părintele. Operatorul îl filma, pentru a ne convinge că Vlăduț e fiul unui om simplu, nicidecum reprezentantul Austriei în România.

2. Un transsexual (nedreptățit, normal) a întrerupt un spectacol de la Teatrul Mic. În anii ’80, Elena Ceaușescu se arăta și ea nemulțumită, în plenare, de repertoriul Teatrului Mic. Mai exact, coana Leana era supărată fiindcă i s-a spus că, în „Scrisoarea pierdută”, coana Joițica lasă senzația că ar fi personificarea Cabinetului Doi, iar pe fundal se zăreau niște cearceafuri cu o construcție ce părea Casa Poporului. În ultimii ani ai lui Ceaușescu, la Teatrul Mic s-au montat „Maestrul și Margareta”, „Richard al III-lea”, „Evul Mediu Întâmplător”, „Copiii lui Kennedy”, „Efectul razelor gamma asupra anemonelor”, și „Astă-seară stau acasă”, de Toni Grecu de la Divertis după „O zi din viața lui Ivan Denisovici” de Soljenitan. În 2024 am avut parte de momentul inedit al acelui cetățean impetuos. E foarte bine așa, mai ales că actorii au lăsat „scândura scenei” pentru trotuare și piețe, iar cele mai izbutite piese sunt „Corupția ucide” și „Teoria Conspirației”.

3. Iohannis e cetățean român, e un președinte mai anticomunist decât Iliescu și mai sănătos decât Băsescu, așa că nu îl voi compara cu persoanele care urmează. Are Timișoara primar neamț? Are. Are Sectorul 1 o primăreasă franțuzoaică? Are. Dar ne lipsește ceva. Ca să se scoată electoral bine de tot, USR trebuie să propună pentru Cotroceni un candidat ucrainean.

Furt de date, după o breşă de securitate la Camera Deputaţilor: „Nu avem nicio solicitare de răscumpărare a datelor”

1

S-a intrat în alertă, la nivelul specialiștilor Camerei Deputaților, după ce s-a descoperit o breșă de securitate cibernetică. Incidentul a fost confirmat de Secretariatul General al Camerei inferioare a Parlamentului. Nu e clar până la acest moment ce date ar fi fost furate.

O breşă de securitate a avut loc marţi, 30 ianuarie, la Camera Deputaţilor. Secretariatul General al forului legislativ a anunțat că în acest moment nu există nicio solicitare de răscumpărare a datelor şi că se redactează o plângere la DIICOT, potrivit news.ro.

Secretariatul General (SG) al Camerei Deputaţilor a confirmat pentru sursa citată că a avut loc o breşă de securitate la instituţie. S-a mai aflat că după constatarea acestei situații se va depune o plângere la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – DIICOT.

Se redactează o plângere la DIICOT

A avut loc, într-adevăr, o breşă de securitate. În acest moment, nu avem nicio solicitare de răscumpărare a datelor.

Ca urmare a acestei situaţii, Departamentul specializat din Camera Deputaţilor redactează o plângere la DIICOT”, anunţă Secretariatul General al Camerei Deputaţilor.

Așadar, în acest caz urmează să fie sesizat DIICOT-ul. „Este important de menţionat faptul că majoritatea datelor la care se face referire sunt date prezentate pe site sau care pot fi făcute publice ca urmare a unei solicitări pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la date de interes public”, mai precizează instituţia.

Cine este bărbatul pe care l-a părăsit Iuliana Marciuc pentru Adrian Enache. Cei doi au făcut nunta în America

0

Numele Iulianei Marciuc, una dintre cele mai longevive vedete ale postului național de televiziune, e cunoscut de telespectatorii de mai toate vârstele.

Cât privește latura vieții sale personale, nu mai e tocmai un secret faptul că vedeta TV are o relație de foarte mulți ani cu artistul Adrian Enache. Ce poate că știu mai puțini e faptul că, până să formeze un cuplu cu cunoscutul cântăreț, Iuliana Marciuc a fost – timp de 10 ani – măritată cu un om de afaceri din Buzău, Remus Posea.

Cei doi s-au căsătorit în 1992, în America. Au divorțat în 2002, după ce prezentatoarea și producătoarea TV s-a îndrăgostit de Adrian Enache. La rândul său, solistul era și el însurat în acea perioadă.

Iuliana Marciuc: „Fostul meu soț a decedat în urmă cu doi ani”

Vedeta postului public de televiziune a vorbit, recent, în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai” despre fostul soț și despre relația lor din ultimii ani. Omul de afaceri cu care a fost căsătorită Marciuc a murit, în urmă cu doi ani, din câte a dezvăluit vedeta TV în emisiunea de la Kanal D. Totul, în contextul în care a fost întrebată dacă există prietenie după divorț.

„În cazul nostru, nu a existat de la început o prietenie, dar pe măsură ce rana fiecăruia dintre noi s-a mai estompat, am început să putem vorbi, să ne putem ura de sărbători toate cele bune, să ținem o relație, dar care nu cred că înseamnă neapărat prietenie.

Înseamnă o afecțiune, nu are cum să nu rămână o afecțiune după ce ai trăit atâția ani cu un om în casă, înseamnă respect și toate aceste lucruri m-au determinat pe mine să particip la înmormântarea lui. Fostul meu soț a decedat în urmă cu doi ani”, a dezvăluit Iuliana Marciuc.

 

Marea Britanie și Germania, copleșite în cazul unui război NATO-Rusia. În câte zile rămân fără muniție Londra și Berlinul!

În caz de război NATO-Rusia, două state europene ar rămâne fără muniții în doar câteva zile. Cel puțin asta reiese din ce spun specialiștii. E vorba despre Marea Britanie și Germania.

O victorie a Rusiei în Ucraina ar putea duce la „distrugerea” NATO – din punct de vedere al modului în care Alianța este în prezent structurată -, se arată într-o analiză publicată de Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI).

Ucraina vrea 300 de miliarde de dolari. Pe an!

Pentru a evita un astfel de scenariu, Occidentul trebuie să furnizeze Kievului de cel puțin trei ori mai mulți bani decât alocă în prezent Rusia condusă de Putin pentru armată și înzestrare.

Astfel, în contextul în care Federația Rusă a anunțat că va aloca în 2024 un buget de circa 100 de miliarde de dolari strict în scopuri militare, țările occidentale trebuie să livreze Ucrainei echivalentul a cel puțin 300 de miliarde de dolari pe an.


În câte zile ar rămâne fără muniție Londra și Berlinul

În plus, experții militari britanici au atras atenția că, în cazul unui eventual conflict militar NATO-Rusia, stocul de muniții de artilerie al Marii Britanii s-ar epuiza în 7 zile.

Iar al Germaniei, în doar două zile, potrivit sursei citate! Așadar, armata germană s-ar afla într-o poziție și mai dificilă decât cea britanică.

Războiul actual din Ucraina evidențiază cum se vor purta conflictele militare în viitorul apropiat. Inclusiv un posibil conflict militar NATO-Rusia.

„Pregătirea” pentru un „worst case scenario”

O analiză recentă a aceluiași Institut semnalează necesitatea ca țările NATO să vadă actualul conflict din Ucraina ca pe un soi de trezire la realitate. Ca pe un eventual semnal de alarmă.

Iar societățile europene, în ansamblul lor, trebuie nici mai mult nici mai puțin decât „să se pregătească pentru război”. Citiți și: După Germania, şi Marea Britanie anunţă un război cu Rusia: „Populaţia să fie pregătită!”

„Pregătirea” pentru un astfel de „worst case scenario” presupune, în primul rând, ca NATO să-și pună la punct capacitatea de reacție rapidă în cazul unei agresiuni din partea Rusiei – strict în eventualitatea unui război „convențional”, fără arme nucleare.

Citiți și: Germania insistă: Rusia se pregătește să atace Europa! România, ținta lui Vladimir Putin!

Ministrul britanic al Apărării, anunţ despre război în Europa, ce implică Rusia, China, Coreea de Nord și Iran. Cum reacţionează NATO?

Ungaria stă la pândă! Bucata din Ucraina pe care o vrea Budapesta, dacă Rusia câştigă războiul

O româncă stabilită în Irlanda de Nord, şocată când a văzut cât costă 1 kg de carne în ţară

Românii care trăiesc în interiorul graniţelor s-au obişnuit cu mâncarea scumpă. Dar conaţionalii noştri care s-au stabilit în străinătate abia acum află şi ei.

Iar preţurile de la rafturile magazinelor i-au şocat.

Mâncare mai scumpă în România decât în Irlanda de Nord

O româncă stabilită în Irlanda de Nord spune că prețurile din România sunt mai mari decât acolo.

“Eu trăiesc în Irlanda de Nord. Acolo este altă viață, iar când am venit acasă, am rămas șocată de prețurile care sunt. Da (n.r. dacă e mai scump în România). La carne, lactate”, a spus femeia pentru Observator News.

De altfel, multor persoane în vârstă le este greu sa facă față scumpirilor. Prețurile produselor au crescut, iar oamenilor le este greu să cumpere alimente de bază cu pensiile mici.

Carnea de porc, 15 lei/kg

Majoritatea produselor din carne de care ajung în rafturile rafturile supermarketurilor din România provin din alte țări. Asta şi pentru că, la noi, carnea de porc, de exemplu, pleacă de la prețul de 14,5 lei/kg. În același timp, fermele din alte state europene o vând și cu 11 lei.

„Spania, un kilogram de carne de porc costă 13, 25 de lei, iar în Ungaria, 11,65 de lei”, a precizat Sorin Minea, președinte Romalimenta, producător.

Plafonarea TVA-ului la alimente, prelungită

Adaosul comercial la alimentele de bază va fi plafonat încă 60 de zile. Măsura prin care a fost limitat la maximum 5% adaosul comercial pentru unele produse alimentare urma să expire în 1 februarie.

Din lista actuală ar urma să fie scoase alimentele tradiționale de Crăciun, precum cozonac, bulionul, smântana, drojdia, margarina, dar şi carnea tocată, darvor rămâne alimentele de bază.

Vor rămâne, deci, primele 16 alimente de bază şi, de asemenea, ar putea fi adăugate pe această listă untul, gemul şi carnea de miel, potrivit unor surse guvernamentale.

Cum a răspuns Marcel Ciolacu la întrebarea dacă se elimină impozitul la pensiile sub 3.000 lei

Impozitarea pensiilor este noul subiect arzător în interiorul Guvernului. Premierul Marcel Ciolacu a vorbit şi el, maţi, despre acest scenariu.

Premierul afirmă că eliminarea impozitării pensiilor sub 3.000 de lei este posibilă doar dacă varianta este sustenabilă.

Pensiile sub 3.000 lei, neimpozitate?

Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi că nu s-a discutat în coaliţia de guvernare despre propunerea privind creşterea la 3.000 de lei a pragului până la care nu se impozitează pensiile contributive.

Premierul a fost întrebat cum vede propunerea de creştere la 3.000 de lei a pragului până la care nu se impozitează pensiile contributive.

„Haideţi să vedem scenariul şi vedem dacă este sustenabil”, a spus Ciolacu la sediul central al PSD.

Pragul poate creşte de la 2.000 la 3.000 lei

Ciolacu a precizat că nu s-a discutat în coaliţie şi liberalii nu au propus în şedinţa coaliţiei varianta privind creşterea de la 2.000 la 3.000 de lei a pragului până la care să nu se impoziteze pensiile.

„Eu mă bucur că am reuşit, în şase luni de zile, să aduc un echilibru macroeconomic în România. Sub nicio formă nu o să iau măsuri să stricăm tot ce am construit”, a afirmat Ciolacu.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar trebui să prezinte „modul în care se pot recupera veniturile care nu ar mai ajunge la bugetul de stat” pentru eliminarea impozitării pensiilor sub 3.000 de lei, spune Adrian Câciu.

Adrian Câciu, a precizat, marți, la sediului partidului, că privind posibila eliminare a taxării pensiilor până în 3000 de lei, cei interesați de această schimbare ar trebui să prezinte o evaluare a impactului bugetar.

Când va sări moneda euro de pragul de 5 lei. Economia României, la pământ!

Se anunţă vremuri şi mai grele pentru România. Chiar de criză profundă. Oamenii de afaceri au premoniţii negre, pe fondul creșterii costurilor operaționale și a evoluției inflației la un nivel în continuare foarte ridicat.

Pesimiştii sunt de părere că România ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an, în contextul scăderii activității industriale și accentuării problemelor de pe lanțurile economice.

Criza, mai devreme decât se aştepta?

58,8% dintre respondentii care au participat la cercetarea derulată în luna decembrie2023 sunt convinși că economia va intra în recesiune, iar 36,6% estimează că acest lucru se va întâmpla în primele șase luni din 2024.

Marile provocări ale anului 2024 sunt legate de creșterea costurilor operaționale (prețuri materiale, servicii, costuri de transport, dobânzi etc.) și scăderea vânzărilor pe fondul deprecierii puterii de cumpărare și a accentuării fenomenului de dezintermediere în economie.

Moneda euro va sări de pragul de 5 lei

Dinamica business-ului în 2024 va fi afectată și de o potențială evoluție negativa a cursului valutar, pe care marea majoritate a managerilor o iau în calcul.

Cei mai mulți dintre executivi (53.6%), se așteaptă ca euro să depaseasca cotația de 5 lei în 2024. Dintre aceștia, 13.8% cred că euro va depăși chiar nivelul de 5.05, potrivit Moneycorp.

23% văd cursul dolarului la 4.50-4.60 lei, 22% îl estimează la 4.60-4.70 lei, iar 18% îl văd mai mare de 4.80 lei.

Şoferii români de TIR, atacați în Franţa! Marfa, aruncată din camioane şi distrusă cu tractoarele de protestatari! (VIDEO)

3

În ultimele zile au avut loc mai multe episoade de vandalizări ale camioanelor de către protestatarii francezi. Iar tate acestea se întâmplă cu poliţiştii şi jandarmii de faţă. Forţele de ordine nu intervin.

Astfel, şoferii de pe TIR din România, care transportă produse alimentare pe teritoriul Franţei, îşi riscă viaţa.

Le-au scos marfa cu forţa şi au distrus-o

Nicolae şi Romina Badea, doi soţi din Cluj care lucrează împreuna pe acelaşi tir, au nimerit într-un blocaj pe autostrada 7, în sudul Franţei. Protestatarii furioşi i-au încojurat şi le-au scos marfa cu forţa.

Mă uitam uimit la ceea ce se întâmplă, nu-mi venea să cred. Ne-au spus să fim paşnici, să cooperăm, pentru a nu ne fi pusă viaţa în pericol.

Fiind şi jandarmii, au luminat cu lantarna în camioanele respective să vadă protestatarii ce fel de marfă au şi ce scrie pe etichete. Marfa era dată jos şi călcata cu tractoarele”, a povestit Nicolae Badea, şofer de TIR.

Au probleme cu marfa din Spania şi Italia

Un alt şofer român de TIR a spus că protestatarii și agricultorii francezi țintesc camioanele care provin, în special, din Spania și Italia, fiindcă acea marfă costă mult mai puțin, iar ei nu mai reușesc să acopere cheltuielile.

Momentan sunt în Italia. Ultima cursă pe care am făcut-o eu în Franța a fost săptămâna trecută, cam de atunci a început nebunia.

Eu unul nu am avut de suferit de pe urma manifestărilor, deoarece eu fac transport industrial și nu am alimente, nu transport marfă alimentară, pentru că protestatarii și agricultorii țintesc camioanele provenind în special din Spania și Italia, cele care transportă alimente și cisternele care transportă ulei, lapte, vin.

Ei pe acest tip de transport sunt țintiți.

Da, am văzut momente când au scos marfa și au răsturnat-o și am primit un clip pe care mi l-a arătat cineva și era din cauza unui lituanian care nu a oprit la semnalele protestatarilor și, din păcate, l-au oprit puțin mai în față și nu a putut să treacă, cu tractorul l-au răsturnat, pur și simplu au răsturnat tot camionul și i-au dat foc.

Șoferul a scăpat cu viață.

Problema nu e că doar distrug marfa, problema e că descarcă trei sferturi sau pe jumătate camionul, aruncă toată marfa în spate și o parte din ea o încarcă în alte camioane, adică o fură și pe restul o distrug”, a declarat şoferul Cosmin Vicențiu la Antena 3.

România, groapa de gunoi a Occidentului! Ce nu e bun în SUA și UE ajunge pe rafturile magazinelor de la noi

Clienţii români au ajuns să cumpere, din magazine, produsele pe care le refuză alţii. Aceste mărfuri sunt interzise în alte ţări. Pe listă se regăsesc unele dintre cele mai îndrăgite dulciuri ale copiilor: ouăle de ciocolată cu surprize.

Sunt interzise, de exemplu, în Statele Unite ale Americii din cauza pieselor din plastic din interiorul acestora, care sunt considerate un pericol pentru copii.

Ce produse refuzate de alţii găsim pe rafturi

Fiecare țară cu regulile ei! Cam asta putem spune când vorbim de produsele puse la vânzare de comercianți. România e un paradis al produselor care în alte țări sunt interzise.

Guma de mestecat, un produs disponibil la toate casele de marcat, chiar şi în alte ţări din Europa, însă, cu toate acestea, în Singapore e interzisă, cu excepţia gumei de mestecat care are un beneficiu terapeutic, cum ar fi renunțarea la fumat.

Seminţele de mac sunt interzise în Taiwan, Singapore, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite pentru că acestea intră sub incidența Legii Narcoticelor.

Un alt aliment interzis în Germania, India şi California este foie gras de raţă şi gâşte, dar pe care îl găsim în magazinele de la noi din țară.

Ultimul aliment de pe listă este laptele crud, care nu este permis să fie vândut în Canada, Scoția, Australia și multe state din SUA din cauza reglementărilor de igienă, care afectează și posibilii germeni din laptele crud.

S-a plafonat adaosul comercial la mâncare

Adaosul comercial la alimentele de bază va fi plafonat încă 60 de zile. Măsura prin care a fost limitat la maximum 5% adaosul comercial pentru unele produse alimentare urma să expire în 1 februarie.

Din lista actuală ar urma să fie scoase alimentele tradiționale de Crăciun, precum cozonac, bulionul, smântana, drojdia, margarina, dar şi carnea tocată, darvor rămâne alimentele de bază.

Vor rămâne, deci, primele 16 alimente de bază şi, de asemenea, ar putea fi adăugate pe această listă untul, gemul şi carnea de miel, potrivit unor surse guvernamentale.

Accident cumplit: Două femei care se întorceau de la un priveghi, lovite de o mașină. Tragedia, în Bihor

4

Un accident cu urmări cumplite, soldat cu decesul a două femei, s-a produs într-o localitate din Bihor.

În ciuda eforturilor pe care le-au depus cadrele medicale ajunse la fața locului, pentru a se salva, veștile au fost dintre cele mai rele, cele două victime fiind declarate decedate.

Cele două femei, una în vârstă de 73 de ani și cealaltă de 77 de ani, au sfârșit luni seară, 29 ianuarie, după ce au fost lovite de un autoturism. Nenorocirea a avut loc în localitatea Gepiu, din judeţul Bihor. Victimele se întorceau acasă de la un priveghi, potrivit realitatea.net.

Accidentul, în localitatea bihoreană Gepiu

La locul accidentului au ajuns atât cadre medicale, cât și polițiști, oamenii legii urmând să stabilească, în urma unor cercetări, cum anume s-a produs evenimentul rutier cu urmări înfiorătoare.

„Luni, 29 ianuarie a.c., la ora 18,46, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor a fost sesizat prin S.N.U.A.U. 112 că, pe DN 79, în localitatea Gepiu, judeţul Bihor, în împrejurări care urmează a fi stabilite din cercetări, s-a produs un accident rutier, în cadrul căruia un autoturism ar fi acroşat doi pietoni”, a transmis purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor, Alina Fărcuţa.

S-au făcut manevre de resuscitare

După ce s-a dat alerta la 112, fiind semnalată producerea accidentului, la fața locului au ajuns cadre medicale. Ambele victime, care, în urma impactului, au suferit leziuni, au fost supuse manevrelor de resuscitare. Din păcate, însă, eforturile personalului medical nu au dat roadele sperate, astfel că a fost declarat decesul celor două victime lovite de mașină.

„Din nefericire, în ciuda manevrelor de resuscitare efectuate de personalul medical, a fost declarat decesul celor doi pietoni, respectiv două femei, de 73 şi 77 de ani, ambele din localitatea Gepiu judeţul Bihor”, a anunțat reprezentantul Poliţiei Bihor.

Traian Băsescu, lovitură după lovitură. A aflat că totul s-a terminat pentru el, pe patul de spital!

Traian Băsescu se află internat în spital din cauza unei viroze puternice. Fostul preşedinte, ajuns la 72 ani, este de trei zile sub supravegherea medicilor de la Spitalul Militar din Capitală.

Băsescu primește însă o lovitură, pe patul de spital.

L-au exclus de pe lista pentru europarlamentare

Fostul președinte al României a fost scos de pe lista candidaților pentru alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că s-a termnat cariera politică pentru el, conform Antena 3.

Eugen Tomac, PMP, a declarat că-i este alături fostului președinte al României și susține că a ținut legătura cu el zilele acestea.

În ceea ce privește faptul că Traian Băsescu a fost scos de pe lista candidaților pentru alegerile europarlamentare, Tomac a spus că fostul președinte al României și-a anunțat de mult timp retragerea din activitatea politică.

”Domnul președinte a anunțat de foarte, foarte mult timp că nu mai face politica activă și, într-un fel, într-un mod absolut natural, știam că nu-și mai dorește o o competiție politică. Nu s-a mai implicat nici în activitatea PMP.

Dumnealui, de foarte, foarte mult timp, ne-a informat pe toți că nu dorește să mai facă politica activă și nu s-a mai implicat deloc în activitatea noastră.

Dar, repet, nu înseamnă că noi nu am comunicat și nu am îndrăznit ori de câte ori am simțit nevoia să-i cerem un punct de vedere”, a încheiat Eugen Tomac, europarlamentar.

Diagnosticat cu gripă de tip A

Internat la Spitalul Militar din Capitală, Traian Băsescu vorbește cu dificultate și acuză o stare de oboseală după ce a fost diagnosticat cu gripă de tip A.

Medicii au decis să-l interneze pentru a face investigații suplimentare. În prezent, starea fostului președinte este una stabilă, iar, potrivit cadrelor medicale, evoluează pozitiv starea acestuia.

Ar mai avea stări de oboseală și chiar și dificultăți în vorbire.

Numărul cazurilor de gripă a explodat! Rafila vorbește despre epidemie

În plină iarnă, cu intervale de vreme schimbătoare, au crescut cazurile de viroze respiratorii, dar și de gripă. Ministrul Sănătăţii a venit cu precizări de ultim moment despre situația cazurilor de gripă.

Ministrul Alexandru Rafila afirmă că România se află în a treia săptămână consecutivă de creştere „abruptă” a numărului de cazuri de gripă, potrivit news.ro. Șeful de la MS a menționat că s-au înregistrat decese cauzate de această boală.

Pe de altă parte, oficialul a adăugat că nu există semnale dinspre farmacii conform cărora ar lipsi medicamente precum antitermice sau antiinflamatorii.

Rafila: „Acum ne aflăm în a treia săptămână de creştere consecutivă abruptă”

Conform oficialului din fruntea Ministerului Sănătății (MS), se așteaptă rezultatele raportării de joi, care să prezinte date actualizate.

Avem şi câteva decese înregistrate în urma acestei infecţii în cursul sezonului, iar acum ne aflăm în a treia săptămână de creştere consecutivă abruptă, care probabil va depăşi media multianuală. O să vedem rezultatele raportării de joi, ca să ştim unde ne aflăm.

Este, de fapt, un sezon superpozabil faţă de sezonul anterior, cu o diferenţă care este legată de momentul în care această creştere s-a produs. Anul trecut, această creştere s-a înregistrat cu trei săptămâni mai devreme decât în acest an. Opinia mea şi a colegilor care lucrează în zona de epidemiologie este că, începând de peste încă o săptămână, numărul acestor viroze va începe să scadă, este o evoluţie aşteptată”, a afirmat Alexandru Rafila, luni seară, 29 ianuarie, la TVR Info.

Despre antitermicele din farmacii

Potrivit ministrului, planurile stabilite în timpul pandemiei de COVID pentru stoparea extinderii virozelor în spitale sunt puse în aplicare. Acesta a adus în discuție faptul că acolo unde s-au luat, în unitățile sanitare, măsuri de limitare a vizitelor acest lucru s-a făcut atât pentru protejarea pacienților, cât și a personalului medical.

„Până la urmă, măsurile luate la nivelul unităţilor sanitare, inclusiv limitarea vizitelor în unităţile sanitare, nu sunt luate decât ca să protejeze pe de o parte personalul medical, pe de altă parte pacienţii, iar unităţile sanitare au un plan pe care l-am spus în funcţiune încă din timpul pandemiei COVID, încât pacienţii cu viroze respiratorii să fie separaţi, dacă se poate, grupaţi şi separaţi de restul celorlalţi pacienţi”, a mai punctat Alexandru Rafila.

Ministru: „Atunci se poate pune problema unei situaţii de tip epidemic, dar…”

Pe de altă parte, ministrul Sănătății a anunțat faptul că autorităţile monitorizează şi consumul de medicamente, pentru a afla dacă există medicamente lipsă.

„Nu avem semne că ar exista produse antitermice sau antiinflamatorii care să lipsească din farmacii, iar problema legată de antibiotice în mod evident nu are legătură cu virozele respiratorii. În viroze respiratorii nu se administrează antibiotice decât dacă există situaţii în care apar suprainfecţii bacteriene şi atunci trebuie ca acest lucru să se producă ţintit”, a explicat Rafila.

Potrivit declarațiilor ministrului, „dacă vor exista trei săptămâni care depăşesc media multianuală de număr de cazuri de gripă, atunci se poate pune problema unei situaţii de tip epidemic, dar această situaţie de tip epidemic evoluează diferit în funcţie de zonele şi de oraşele din ţară”.

Citiți și: Vești bune de la Ministerul Sănătății: „Nu avem epidemie de gripă în România”

Românii, la mila Guvernului: plafonarea aTVA la mâncare, prelungită cu 2 luni. Ce produse sunt vizate

Adaosul comercial la alimentele de bază va fi plafonat încă 60 de zile. Măsura prin care a fost limitat la maximum 5% adaosul comercial pentru unele produse alimentare urma să expire în 1 februarie.

Marcel Ciolacu a confirmat decizia Guvernului.

Ies alimentele pentru Crăciun, dar intră altele

Din lista actuală ar urma să fie scoase alimentele tradiționale de Crăciun, precum cozonac, bulionul, smântana, drojdia, margarina, dar şi carnea tocată, darvor rămâne alimentele de bază.

Vor rămâne, deci, primele 16 alimente de bază şi, de asemenea, ar putea fi adăugate pe această listă untul, gemul şi carnea de miel, potrivit unor surse guvernamentale.

„Constat că și cei care în trecut au criticat această măsură recunosc acum că, în lipsa ei, prețurile ar fi crescut cu până la 20%.

Este clar că plafonarea a temperat creșterile speculative de prețuri, a ajutat la scăderea inflației și la menținerea puterii de cumpărare a populației.

Conform datelor INS, prețurile din luna decembrie 2023 au fost cu 5.8% mai mari față de cele din decembrie 2022, în timp ce în luna iunie 2023 (înainte de introducerea acestei măsuri) diferența față de aceeași lună din anul precedent era de aproape 18%”, a zis premierul.

Ciolacu spune că va continua discuțiile cu marile lanțuri de magazine, pentru „un mecanism pe termen lung bazat pe un parteneriat stat-mediu de afaceri, prin care prețurile să fie ținute sub control”.

Produsele cu adaosul comercial plafonat

  • pâinea albă simplă 300 – 500 grame, fără specialităţi;
  • lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime, 1 litru;
  • brânză telemea de vacă vrac;
  • iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, maximum 200 grame;
  • făină albă de grâu „000” 1 kg;
  • mălai 1 kg;
  • ouă găină calibru M 10 bucăţi;
  • ulei de floarea soarelui 1 litru;
  • carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui);
  • carne proaspătă de porc (carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, spată porc);
  • legume proaspete vrac (roşii, castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei kapia);
  • fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă);
  • cartofi proaspeţi albi vrac;
  • zahăr alb tos 1 kg.