La sfârșitul anului 2015, la o jumătate de deceniu după ce virusul informatic Stuxnet a deschis o cutie Pandorei cu amenințări digitale la adresa lumii fizice, primul ”monstru” a ieșit în sfârșit din ea. Acel monstru a fost virusul Sandworm. Atacul din ziua Crăciunului, asupra Ucrainei, a arătat clar că hackerii din Rusia, într-adevăr, începuseră o luptă pentru cucerirea de teritorii la vest de granița lor. Adâncimea strategică, de la Moscova la Berlin, stabilită de generalii sovietici în timpul Războiului Rece revenise pe agenda militarilor. 

Războiul cibernetic declanșat de hackerii ruși— a fost poate primul război cibernetic adevărat, la scară largă din istorie. Ei trecuseră aceeași linie ca și creatorii Stuxnet, de la hacking digital la sabotaj tangibil. Și, de asemenea, trecuseră o linie de la militar la civil, combinând tacticile nerestricționate de război hibrid din Estonia și Georgia cu tehnici de hacking mult mai sofisticate și periculoase. Cine era conștient în 2016 de această amenințare continuă care începuse? Nici măcar cei mai puternici lideri ai lumii. În timpul unui război, propaganda este la fel de periculoasă ca și loviturile cu rachete. Acesta este ceva ce unele servicii de spionaj au întârziat să înțeleagă.

Agenția națională de informații a Franței – Direcția Generală de Securitate Internă (DGSI)- a deschis o anchetă în toamna anului 2023 cu privire la potențiale tentative de destabilizare a alegerilor europene din 9 iunie. Ancheta, spun oficiali francezi, s-a concentrat pe crearea unei campanii de promovare a intereselor ruse, care ar putea beneficia de sprijinul Moscovei. Țările europene au fost/sunt și ele vizate. Liderii europeni au avertizat în ianuarie despre acest pericol. Direcția Generală de Securitate Internă (DGSI) precum și alte structuri informative europene investighează potențialele acțiuni ale hackerilor ruși. Mulți dintre diplomații ruși din țările europene sunt sau au legături cu serviciul secret militar rus (GRU).

În timp ce Franța pare să fi făcut un bilanț al riscului de interferență a Rusiei, alte țări UE vecine cu Rusia, adică estul european, au avertizat de mult despre pericolul intermediarilor Moscovei în interiorul granițelor lor. Aici vorbim de cei reali nu de cei imaginați de o presă aservită. Când acuzi trebuie să ai dovezi solide altfel totul este la ”mișto”. Pentru politicienii noștri nu este absolut nicio problemă să vorbească aiurea. Germania și Franța au mai multe vulnerabilități și datorită istorie cu rușii infiltrați în țările lor. Franța a acuzat hackerii militari ruși că s-au infiltrat pe furiș în rețele de entități guvernamentale, companii, universități, institute de cercetare și think tank-uri franceze în scopuri de spionaj. Unul dintre infiltrați se numește APT28 grupul rus de hacking al GRU cunoscut și sub numele de Fancy Bear și Forest Blizzard. Atacatorii  reduc riscul de detectare prin compromiterea echipamentelor mai puțin monitorizate situate la periferia rețelei vizate.

Grupul de hackeri a exploatat conturi de e-mail compromise, adesea racolate prin campanii de phishing. În plus, hackerii și-au perfecționat abilitățile de a compromite dispozitivele router din rețelele victimelor. Mandiant (acum parte a Google Cloud) a descoperit că APT28 a scanat și exploatat mai multe vulnerabilități care afectează Outlook din Windows. Instrumente precum Mimikatz și reGeorg, folosite de grupul de hackeri APT28, care ajută la extragerea parolelor stocate în memoria Windows și la transmiterea intenționat a traficului ”rău”, ocolind regulile de filtrare și serviciile online, au fost observate și de Agenția Națională de Securitate Cibernetică a Franței. Scurgerile audio obținute de spioni ruși dezvăluie că Germania a luat în considerare să ofere Ucrainei rachete pentru a distruge podul cheie din Crimeea.

Marea întrebare pentru toată lumea este: ar putea Rusia să aibă mai multe înregistrări? Scurgerile audio obținute de spioni ruși și difuzate ulterior de rețeaua de știri rusă controlată de stat RT,  arată că oficiali germani de vârf discutau despre planuri de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă (600km) care ar putea elimina podul cheie din Crimeea. Înalți oficiali germani au confirmat autenticitatea sunetului pentru The Wall Street Journal.

Rețeaua de spioni a Rusiei s-a extins atât ca dimensiune, cât și ca influență încă din primele zile ale invaziei pe scară largă a Ucrainei. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) s-a confruntat cu perturbări după ce rapoartele de informații au subestimat capacitatea de apărare a Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin punând mulți oficiali de rang înalt în arest la domiciliu. De asemenea, Europa a expulzat sute de diplomați suspectați de spionaj. Imediat FSB și-a reînnoit ”trupele”. Putin a lăsat deschise granițele Rusiei în urma invaziei din februarie fapt ce a permis spionilor FSB să se alăture miilor de ruși care au fugit din țară pentru a evita mobilizarea.

În același timp, a treia direcție a FSB pentru contrainformații militare (DKVR) – care spionează armata rusă și previne dezertările – a devenit cea mai mare divizie a agenției, spun analiștii de securitate. Rusia a devenit mai agresivă în ceea ce privește vizarea disidenților din țări străine. Maksim Kuzminov, un pilot rus de elicopter care a dezertat în Ucraina în august 2023, a fost ucis în Spania pe 13 februarie, împușcat  de șase ori, iar mașina sa arsă a fost găsită în apropiere. Este clar ca agențiile FSB, SVR și de informații militare (GRU) colaborează din ce în ce mai mult, estompând granițele dintre diferitele organizații. Vine ”grindina”, atenție!