Apar tensiuni vizibile între Casa Albă și Israel, pe măsură ce războiul din Gaza devine un dezastru umanitar, iar prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu se opune presiunilor administrației Biden pentru o schimbare de curs.
Deși susține vocal obiectivele declarate ale Israelului de a înfrânge Hamas și de a salva ostaticii pe care gruparea palestiniană i-a luat în captivitate în timpul atacului din 7 octombrie, Biden a exprimat critici tot mai vehemente față de modul în care statul ebraic își desfășoară operațiunile în Fâșia Gaza.
Și tot repetă necesitatea unui stat palestinian independent – dar Netanyahu nici nu vrea să audă de așa ceva și a respins propunerile unui rol de lider al Autorității Palestiniene cu sediul în Cisiordania în ceea ce privește viitorul Gaza, odată ce războiul se va încheia.
Aceste diviziuni pun întreaga „relație specială” dintre SUA și Israel sub o presiune pe care nu am mai văzut-o niciodată în viața mea”, a declarat pentru CNBC Hussein Ibish, cercetător rezident senior la Institutul statelor arabe din Golf. „Relația dintre Biden și Netanyahu este absolut teribilă”.
Un raport publicat de Politico la începutul lunii februarie a citat oficiali ai administrației Biden, care, sub protecția anonimatului, au descris faptul că președintele l-a numit pe Netanyahu un “tip nenorocit”. Casa Albă a negat afirmația.
Benny Gantz, membru al cabinetului de război israelian, un rival de lungă durată al lui Netanyahu și considerat mai moderat, a efectuat o vizită la Washington. Potrivit Axios, vizita „l-a înfuriat” pe Netanyahu. Se pare că Gantz s-a confruntat cu o avalanșă de întrebări și critici dure din partea administrației Biden cu privire la modul în care Israelul a gestionat războiul din Gaza.
Biden se confruntă și cu o provocare internă din cauza sprijinului său pentru Israel, în special din partea multor tineri liberali și a americanilor musulmani și arabi.
Acest lucru amenință să îl coste voturi cruciale, în special în statele oscilante. Vicepreședintele Kamala Harris a făcut comentarii dure într-un discurs în care a îndemnat la încetarea focului, spunând: „Oamenii din Gaza mor de foame. Condițiile sunt inumane”.
Netanyahu insistă că o încetare a focului ar amenința impulsul Forțelor de Apărare israeliene și că „victoria totală este la îndemână”. Unii observatori spun că retorica sa are ca scop menținerea la putere, în condițiile în care ratingul său intern de aprobare se află la cel mai scăzut nivel din cei peste 16 ani de când se află la conducere.
Pentru Nimrod Novik, membru al Israel Policy Forum, deosebit de grăitoare este „decizia lui Netanyahu de a preîntâmpina strategia emergentă a lui Biden – care oferă Israelului o cale de ieșire din Gaza, o schimbare în Cisiordania, precum și normalizarea saudită și integrarea regională – prin denaturarea acestei oferte fără precedent și prezentarea ei ca o impunere”.
Ibish a afirmat că tot sprijinul american, în special din partea lui Biden personal, este întâmpinat cu dispreț din partea guvernului lui Netanyahu.
Potrivit lui Yonatan Freeman, profesor de relații internaționale și mass-media la Universitatea Ebraică din Israel, există o percepție generală în rândul multor evrei americani că fostul președinte Donald Trump a fost cel mai pro-Israel din istoria SUA.
Interviul lui Tucker Carlson cu 
Desi Statele Unite și Uniunea Europeană au închis accesul la rețelele media rusești, cum ar fi RT și Sputnik, la începutul anului 2022 – sunt pași mici și ineficienți: controlul guvernelor occidentale asupra crizei de dezinformare pare să fie din ce în ce mai slab pe zi ce trece.
Normele fiscale ale UE au făcut ca recesiunile de după criza financiară mondială să fie mai profunde, agravând în mod contraproductiv povara datoriei publice. În SUA, potrivit Financial Times, o convenție de „punctare” a bugetului pe 10 ani poate duce la evaluarea unei politici pornind de la ipoteza că aceasta va fi inversată în al zecelea an.
În ceea ce privește o politică fiscală mai bună, normele actuale au apărut ca răspuns la o problemă mai veche: creșterea generalizată a datoriei publice în anii 1980, pusă pe seama dorinței politicienilor de a neglija viitoarele generații și de a alimenta economia înainte de alegeri.
New York, Washingon, San Francisco: angajații cu gulere albe sunt reticenți în a face din nou naveta obositoare, deoarece s-au obișnuit să lucreze de acasă în timpul crizei Covid. Rata de neocupare, care era de 9,5% în 2019, a crescut la 13,5% în 2023 și ar putea ajunge la 16,6% la sfârșitul anului 2025, potrivit Fitch.
Asta înseamnă că 206 miliarde de dolari vor trebui refinanțate. Într-un moment în care ratele dobânzilor sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
Consumul de gaz al Europei în 2023 a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, cererea reducându-se cu 20% pe întreg continentul. Deși se încearcă acreditarea ideii că gazul ar fi fost înlocuit cu energia regenerabilă, în realitate, scăderea consumului a fost cauzată de închiderea fabricilor europene, pe fondul prețurilor prohibitive la gaze și energie electrică.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a semnalat Comisiei Europene, în avizul emis pe tema „Impactul prețurilor ridicate la energie asupra sectorului agricol și a zonelor rurale”, că trebuie luate măsuri urgente în acest sector, care a fost grav afectat de criza energetică.
