Alegerile prezidențiale din acest an sunt marcate de o mobilizare spectaculoasă a diasporei, care ar putea juca un rol decisiv în turul al doilea, potrivit estimărilor făcute vineri de directorul institutului Avangarde, Marius Pieleanu.
Datele preliminare indică faptul că prezența la vot în afara granițelor este de trei ori mai mare față de scrutinul din 2024, iar pragul de un milion de votanți ar putea fi depășit cu ușurință.
Avangarde este una dintre cele trei case de sondare care vor furniza exit poll-uri în ziua alegerilor, iar primele rezultate urmează să fie anunțate la ora 21:00, odată cu închiderea secțiilor de votare.
Pieleanu a subliniat că dinamica votului din diaspora arată o participare neașteptat de ridicată, cu cifre semnificativ mai mari în toate marile comunități românești din Europa — inclusiv Spania, Italia, Marea Britanie și Franța. „Avem o prezență care a ajuns deja de trei ori mai mare decât în primul tur din noiembrie trecut. Nu e o excepție izolată, ci o tendință generalizată”, a explicat sociologul.
Un vot masiv, cu impact decisiv în turul doi
Potrivit estimărilor sale, participarea în diaspora ar putea ajunge în acest prim tur la 65-70%, ceea ce ar însemna peste un milion de alegători prezenți la urne. „În 2024 au votat aproximativ 800.000 de români în străinătate, deci acum putem depăși lejer acel prag. Dacă tendința se menține, este clar că diaspora va fi factorul cheie în turul al doilea”, a adăugat Pieleanu.
Sociologul estimează că majoritatea voturilor din diaspora vor merge către candidatul care a preluat retorica și mesajele vehiculate anterior de Călin Georgescu. „E de așteptat ca reprezentantul puterii să obțină în diaspora doar între 10% și 15%, în timp ce restul voturilor se vor împărți între Nicușor Dan și Elena Lasconi”, a declarat el. Moldova rămâne, însă, o necunoscută, fiind mereu un teritoriu imprevizibil în astfel de alegeri, a mai punctat Pieleanu.
Turul doi: diaspora va înclina balanța
Pentru turul decisiv, sociologul prevede o mobilizare chiar mai mare a românilor din afara țării. „Cred că în turul doi vom asista la o participare istorică a diasporei, care va stabili un nou record în ceea ce privește prezența la vot. Practic, votul celor din străinătate va decide cine va câștiga alegerile”, a subliniat Pieleanu.
Această implicare masivă arată, în opinia sa, o stare generală de nemulțumire față de direcția în care merge România. „Este un vot de sancțiune, un vot de revoltă împotriva sistemului actual. Sigur, avem și tineri plecați la studii, oameni din elitele intelectuale, dar grosul electoratului vine cu o dorință clară de schimbare”, a explicat directorul Avangarde.
Cum s-ar redistribui voturile în turul doi
Pieleanu a făcut și câteva predicții privind modul în care se vor redistribui voturile obținute de candidați în primul tur. Astfel, circa 70% din voturile pe care le-a primit Călin Georgescu la alegerile anulate din 2024 ar urma să meargă acum către George Simion. În același timp, o jumătate din electoratul PNL ar fi dispus să-l susțină pe Nicușor Dan.
„Elena Lasconi are șanse reale să obțină un scor format din două cifre, deși nu cred că va depăși pragul de 20%. În schimb, Nicușor Dan și Victor Ponta par să fi câștigat un plus de mobilizare în urma ultimelor evenimente”, a comentat sociologul, referindu-se la scandalurile recente care au afectat campania electorală.
În ceea ce o privește pe Elena Lasconi și pe Crin Antonescu, Pieleanu consideră că impactul controverselor din ultimele zile nu a fost decisiv: „Nimeni nu a câștigat și nimeni nu a pierdut clar. Suntem într-un moment de suspans, în care adevărul încă nu a fost complet elucidat.”
La alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, anulate între timp de Curtea Constituțională, candidatul independent Călin Georgescu a dominat votul diasporei, obținând peste 43% din sufragii.
Următorii clasați au fost Elena Lasconi, cu aproape 27%, și George Simion, cu 12%, în timp ce candidații susținuți de putere — Mircea Geoană, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu — au rămas mult în urmă.
Actualizările corporative au fost făcute la scurt timp după ce Trump a impus un tarif de 25% asupra importurilor de automobile în SUA la începutul lunii aprilie. Trump a încercat să atenueze aceste tarife marți, semnând un ordin executiv menit să împiedice o serie de alte taxe separate – cum ar fi o taxă suplimentară de 25% pe oțel și aluminiu – să se „suprapună”.