Administrația Trump 2.0 amenință că va impune noi sancțiuni Rusiei. Remarcile președintelui au urmat ultimelor atacuri ale Rusiei cu rachete și drone asupra Ucrainei. „Pe baza faptului că Rusia «lovește» absolut Ucraina pe câmpul de luptă chiar acum, iau în considerare serios sancțiuni bancare la scară largă, sancțiuni și tarife împotriva Rusiei până când se va ajunge la un armistițiu și la un ACORD FINAL DE REGLEMENTARE A PĂCI”, a scris Trump pe rețelele de socializare vineri 2 mai 2025. El a adăugat că atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să ajungă la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”.
Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii fiind în pregătiri cu sărbătorirea Zilei Victorie pe 9 mai. Trump a lansat sancțiuni și amenințări tarifare similare împotriva Rusiei în ianuarie, dar nu le-a dus la îndeplinire. La acea vreme, el a subliniat că nu vrea să rănească Rusia. „Iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o relație foarte bună cu președintele Putin”, a scris el. Eficacitatea amenințării lui Trump cu tarife este discutabilă. Rusia a exportat bunuri în valoare de aproximativ 2,9 miliarde de dolari în SUA în 2024, conform datelor Biroului de Recensământ ( US Census Bureau- este o agenție a sistemului statistic federal al SUA, responsabilă de producerea de date despre poporul și economia americană; biroul face parte din Departamentul de Comerț al SUA, iar directorul său este numit de președintele Statelor Unite) în scădere de la 29,6 miliarde de dolari în 2021, înainte de începerea războiului. SUA și aliații săi au aplicat deja sancțiuni și alte măsuri punitive Rusiei timp de ani de zile, făcând inclusiv un efort de a plafona prețul petrolului exportat de Rusia și de a elimina băncile rusești din sistemul internațional de mesagerie pentru plăți SWIFT. Economia Rusiei a suferit de o inflație persistent ridicată, o lipsă de forță de muncă și rate ale dobânzilor la un nivel istoric de 21%. Președintele SUA s-a confruntat cu critici din partea democraților, a unor republicani și a diplomaților pentru că, uneori, a repetat argumentele lui Putin despre Ucraina și l-a criticat public pe Zelenski. El a declarat că a vorbit direct cu liderul rus de la preluarea mandatului despre încheierea războiului.
Strategia de negociere a Moscovei în Ucraina este similară cu strategia adoptată în timpul războiului din Siria: prelungirea negocierilor de pace, așteptarea ca cealaltă parte să devină atât de frustrată de diplomație încât liderii săi să se retragă și bine-înțeles intensificarea războiului. Talibanii au folosit cu succes aceeași strategie în Afganistan cu administrația Biden. Dar Moscova nu deține toate, sau chiar majoritatea, cărților. Are cel puțin două vulnerabilități pe care Trump le poate exploata.
Prima este economia Rusiei, la care Trump a sugerat într-o postare online că Rusia ar putea „fi tratată diferit, prin «sancțiuni bancare» sau «secundare»”. Economia Rusiei este periculos de expusă la petrol și gaze, care reprezintă între 30% și 50% din veniturile totale ale bugetului federal al Rusiei. Și aici pot fi sancționate cele două mari companii petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Sancțiunile sporite împotriva sectorului energetic al Rusiei ar putea cauza probleme semnificative. Sancțiunile energetice ar putea fi combinate cu sancțiuni împotriva altor exporturi rusești, cum ar fi mineralele, metalele, produsele agricole și îngrășămintele. Interesantă este propunerea senatorului Lindsey Graham, un apropiat al președintelui Trump, care avansează cu un plan de impunere a unor noi sancțiuni Rusiei și a unor tarife vamale majore pentru țările care cumpără petrol, gaze și uraniu rusesc, în timp ce Trump se luptă să-și îndeplinească promisiunea din campanie de a pune capăt războiului din Ucraina.
Republicanul din Carolina de Sud a declarat într-un interviu că sprijinul pentru proiectul său de lege a depășit pragul critic de 60 de co-sponsori/senatori, miercuri, 30 aprilie, ceea ce înseamnă că are suficiente voturi pentru a depăși o obstrucționare a Senatului. Până la sfârșitul săptămânii, a prezis Graham, proiectul de lege va avea cel puțin 67 de co-sponsori/senatori, suficienți pentru a anula un potențial veto prezidențial. Lista co-sponsorilor este împărțită în mod egal între senatorii ambelor partide și îl include în special pe liderul majorității din Senat, John Thune (R., S.D.), precum și pe alți membri ai echipei de conducere republicane din Senat. Susținerea lui Thune nu garantează un vot în Senat, dacă Trump s-ar opune. Graham a spus că Thune nu i-a făcut nicio promisiune.
Totuși, susținerea a cel puțin 64 de senatori transmite un mesaj Casei Albe – și Rusiei – că Senatul este extrem de unit și pregătit să acționeze în cazul în care negocierile de pace eșuează. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer (D., N.Y.), a devenit și el co-sponsor. Legea privind sancțiunile împotriva Rusiei din 2025, introdusă de Graham la începutul lunii aprilie împreună cu senatorul Richard Blumenthal (democrat, Connecticut), ar impune sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei și a țărilor care susțin agresiunea Rusiei în Ucraina, dacă guvernul rus refuză să negocieze un acord de pace, încalcă un acord de pace sau invadează din nou Ucraina în viitor. Proiectul de lege ar impune, de asemenea, un tarif de 500% pentru mărfurile importate din orice țară care achiziționează petrol, gaze, uraniu și alte produse rusești. Însă, deși Trump a declarat periodic că ia în considerare sancțiuni împotriva Moscovei, nu a luat nicio măsură concretă pentru a pune presiune pe Rusia. O a doua vulnerabilitate a Rusiei este costul morților produs de un război prelungit. Armata rusă a avut rezultate dezastruoase pe câmpul de luptă de când a început ofensiva actuală, în estul Ucrainei, anul trecut. Forțele terestre rusești au ocupat doar o mică parte din teritoriu ucrainean în ultimul an, în mare parte în regiunile Donețk și Luhansk. Rata medie de avans a Rusiei a fost mai lentă decât în cele mai grele bătălii din Primul Război Mondial, inclusiv ofensiva franco-britanică din timpul Bătăliei de la Somme din 1916, conform unor estimări. Și mai rău pentru Moscova, soldații săi au murit pe capete.
Din februarie 2022, Rusia a suferit probabil peste 900.000 de victime în total, inclusiv peste 172.000 de morți. Rusia va depăși în curând pragul de un milion de victime în total. Statisticile făcute de diverse organizații arată că Moscova a pierdut de peste trei ori mai mulți soldați în Ucraina decât în toate războaiele rusești și sovietice la un loc, între sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și februarie 2022. Dacă Moscova continuă să tergiverseze, o decizie a SUA de a furniza mai multe arme, informații și instruire Ucrainei ar escalada costurile câmpului de luptă pentru Rusia. Și suntem atât de aproape de o astfel de decizie încât rușii vor avea surprize neplăcute. Sistemele de rachete tactice ale armatei SUA (ATCMS), sistemele de rachete de înaltă mobilitate (HIMARS) și alte sisteme de arme și asistență de informații au fost devastatoare pentru Rusia. Și spre deosebire de războaiele din Irak și Afganistan, SUA nu au pierdut niciun soldat în Ucraina. Este clar că fără o intervenție reală și în forță a lui Trump, Putin va prelungi discuțiile, va continua lupta și va aștepta ca SUA să plece.
Abandonarea Ucrainei de către SUA ar înclina dramatic echilibrul puterii în favoarea Rusiei și a aliaților săi – China, Iranul și Coreea de Nord. China a oferit Rusiei ajutor militar, inclusiv cipuri de computer, software avansat, drone și chiar mercenari chinezi. Iranul a furnizat drone, obuze de artilerie, muniții și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Coreea de Nord a trimis soldați, proiectile de artilerie, rachete tactice, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și alte muniții. Aceste țări cooperează și în alte regiuni. Rusia a furnizat arme și informații grupării Houthi, un grup terorist susținut de Iran, cu sediul în Yemen, care desfășoară atacuri împotriva Marinei SUA, a navelor comerciale și a Israelului. China a furnizat recent imagini din satelit grupării Houthi pentru atacuri. În mod sigur o victorie militară rusească în Ucraina ar încuraja China și Coreea de Nord în Asia. De asemenea, ar semnala o slăbiciune americană. Miza este mult prea mare în Ucraina pentru ca SUA să se retragă. America deține majoritatea cărților aici. Trebuie să înceapă să le joace.
Post Scriptum: SUA va organiza o paradă militară pe 14 iunie, care este și ziua de naștere a lui Trump. Ultima paradă militară majoră a SUA de la Washington a avut loc în 1991 pentru a sărbători sfârșitul Războiului din Golf. Noua paradă a venit la o zi după ce Trump a declarat oficial că 8 mai va fi oficial sărbătorită ca Ziua Victoriei pentru al Doilea Război Mondial și schimbă Ziua Veteranilor – marcată pe 11 noiembrie – în Ziua Victoriei în Primul Război Mondial. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, președintele SUA a minimalizat rolul țărilor europene – deși multe dintre ele au suferit mult mai multe victime și devastări decât Statele Unite – în cele două conflicte globale. „Am câștigat ambele războaie, nimeni nu ne-a fost apropiat în ceea ce privește forța, curajul sau strălucirea militară, dar nu sărbătorim niciodată nimic – Asta pentru că nu mai avem lideri care să știe cum să facă asta! Vom începe să ne sărbătorim din nou victoriile!”, a scris Trump. Statele Unite vor organiza o paradă militară pe 14 iunie pentru a marca cea de-a 250-a aniversare a fondării Armatei SUA, a anunțat vineri Casa Albă, evenimentul având loc chiar în ziua în care președintele Donald Trump împlinește 79 de ani. Trump „îi va onora pe veteranii americani, pe militarii activi și pe cei din istoria militară cu o paradă militară!”, a scris purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, pe X. Pe lângă paradă, celebrarea zilei de naștere a serviciului va include focuri de artificii și un festival pe National Mall, a declarat purtătoarea de cuvânt a Armatei SUA, Heather Hagan. Purtătoare de cuvânt de la Pentagon a mai declarat că „Planificarea paradei este în desfășurare și anticipăm aproximativ 150 de vehicule, 50 de aeronave și 6.600 de soldați”.
Riscul real al unei retrageri precipitate a sprijinului american nu este că Ucraina se va prăbuși imediat, ci că anumite țări europene și-ar putea pierde voința politică de a înfrunta Rusia.
La sfârșitul lunii iulie a anului trecut, Ministerul Agriculturii a profitat de plângerile agricultorilor prahoveni, care au arătat că rachetele antigrindină alungă ploaia, și a stopat programul nu numai în acest județ, ci și la nivel național. Deși pentru fermieri a fost o veste bună, mai ales că li se făcea ”un bine” pe care aceștia nu-l doreau, motivul opririi programului antigrindină a fost, de fapt, criza bugetară, astfel că ministerul a transmis Autorității pentru Administrarea Sistemului Antigrindină că nu mai are bani decât pentru paza și conservarea obiectivelor militare.
Europa se dezindustrializează rapid din cauza prețurilor ridicate la energie și materii prime și a costurilor tranziției verzi, a atras atenția Comitetul Economic și Social European (CESE). Instituția a semnalat și dezvoltarea insuficientă a infrastructurii, deficitul endemic de competențe, nivelul scăzut al finanțării și al cererii interne, precum și nefinalizarea pieței interne. CESE a cerut Comisiei Europene o politică comercială a UE care să asigure reziliența industrială în contextul unor obiective de decarbonizare asimetrice, al supracapacității globale și al intensificării tensiunilor comerciale, inclusiv printr-un grad mai ridicat de autonomie în ceea ce privește materiile prime esențiale.
În 2025, tot mai mulți oameni aleg această metodă nu doar pentru slăbire, ci și pentru beneficiile sale asupra longevității, energiei și sănătății metabolice. Însă, ca orice abordare alimentară, are nevoie de informație, personalizare și prudență.
Europa se află într-un mare impas. Populația este din ce în ce mai îmbătrânită, iar generațiile care vin din urmă au o problemă serioasă la capitolul competențe profesionale. Sistemele de pensii sunt în pragul colapsului, iar scăderea dramatică a natalității, în absența unor politici publice corespunzătoare, va face ca în curând susținerea financiară a pensionarilor să nu mai fie posibilă. Primul pas a fost deja făcut, cu egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, însă acest lucru nu a fost de ajuns.
