Acasă Blog Pagina 40

Nicușor Dan, reacție după primele exit-polluri: „Rezultatele trebuie privite cu rezervă. Fiecare vot contează”

1

Nicușor Dan, candidatul independent în cursa prezidențială din 2025, a transmis un mesaj către susținători la scurt timp după publicarea datelor exit-poll, care îl plasează la egalitate cu Crin Antonescu pentru poziția a doua, potrivit sondajului realizat de Avangarde.

Democrația înseamnă oameni, comunități, cu problemele lor concrete și cu speranțele lor. Aș vrea să-i felicit pe toți cei care s-au implicat în această campanie, inclusiv susținătorii adversarilor mei, pentru dezbaterile pe care le-au purtat, inclusiv în online.

Noi, cei care vrem să-i reprezentăm, mai avem mult de lucru ca să ajungem la nivelul așteptărilor lor”, a declarat Nicușor Dan.

El a ținut să le mulțumească personal celor care au fost alături de el în această campanie: „Le sunt recunoscător personalităților publice care au avut încredere în mine și au ales să-și asocieze numele cu candidatura mea.

Mulțumiri speciale miilor de oameni care au donat și au făcut posibilă această campanie, voluntarilor care au muncit zi de zi și echipei alături de care am lucrat. A fost o onoare să lucrez cu voi și sper să continuăm și în turul al doilea.”

Totodată, Nicușor Dan a îndemnat la prudență în interpretarea rezultatelor anunțate: „E important să fim rezervați în privința acestor cifre preliminare, care reflectă votul până la ora 19:00 și nu includ sufragiile românilor din Diaspora. De asemenea, vreau să mulțumesc tuturor reprezentanților din secții și să le cer să vegheze la o numărare corectă a fiecărui vot.”

Crin Antonescu, primele reacții după publicarea rezultatelor exit-poll/ „Democrația înseamnă bătălie”

0

Crin Antonescu, reprezentantul alianței PSD-PNL-UDMR în cursa prezidențială, a reacționat după publicarea primelor exit-poll-uri, subliniind că „democrația este o confruntare” și că rezultatul final rămâne deschis.

Antonescu a insistat că, deși datele preliminare au fost anunțate, fiecare vot va fi numărat și poate face diferența.

Înainte de orice, vreau să le mulțumesc tuturor românilor care astăzi au ales să meargă la urne. Este un gest profund democratic, de responsabilitate și de speranță. Le mulțumesc celor care mi-au acordat încrederea lor prin votul de azi.

Dacă acest vot se va concretiza în mandatul de președinte al României, voi onora această responsabilitate, având mereu în minte speranța pe care oamenii au investit-o în mine, în această zi importantă.

Aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care mi-au acordat un vot, mă simt obligat. Le mulțumesc tuturor celor care au lucrat în campania mea, celor care m-au susținut. Vreau să le adresez un cuvânt de apreciere tuturor celor care au lucrat în echipele de campanie ale contracandidaților.

Așteptăm să numărăm fiecare vot, atunci când fiecare vot va fi numărate, vom vorbi despre câștigători.

Îi rog pe toți reprezentanții din secțiile de votare să rămână atenți”, a declarat Antonescu, în prima sa reacție oficială.

Amintim că, potrivit datelor furnizate până acum, bătălia pentru poziția a doua în clasament se dovedește extrem de strânsă între Crin Antonescu și Nicușor Dan, diferența fiind minimă.

Vezi AICI rezultatele alegerilor!

Observatorul lui Trump laudă organizarea alegerilor prezidențiale din România. Ce mesaj a transmis înainte de închiderea urnelor

0

James E. Trainor, liderul delegației americane trimise de fostul președinte Donald Trump pentru a supraveghea scrutinul prezidențial din România, a transmis primele sale concluzii chiar înainte ca secțiile de votare să își închidă porțile.

Potrivit oficialului american, procesul electoral s-a derulat în conformitate cu standardele internaționale privind democrația.

„La invitația Autorității Electorale Permanente din România, am avut privilegiul de a urmări desfășurarea alegerilor prezidențiale din perioada 2-4 mai 2025. Din ceea ce am observat, scrutinul a fost organizat într-un mod corect și transparent, respectând normele democratice recunoscute pe plan global. Procedurile s-au derulat ordonat, iar măsurile de securitate și transparență au fost vizibile”, a declarat Trainor.

Acesta a menționat și faptul că a fost informat despre incidentele de securitate cibernetică apărute în timpul votului. Potrivit oficialului american, autoritățile de la București au reacționat prompt și eficient, reușind astfel să asigure integritatea procesului electoral, în ciuda unor atacuri informatice atribuite unor entități externe.

„Felicit cetățenii României pentru implicarea lor activă în viața democratică și pentru devotamentul arătat valorilor care definesc un stat de drept. Modul exemplar în care aceste alegeri au fost organizate demonstrează angajamentul ferm al României față de democrația liberă și echitabilă — un principiu pe care și Statele Unite îl sprijină cu tărie”, a mai transmis Trainor, cu puțin timp înainte de închiderea urnelor.

El a subliniat că democrația se consolidează prin transparență, reziliență și respect reciproc — valori care, în opinia sa, apropie România și Statele Unite.

CITEȘTE ȘI: George Simion a votat alături de Călin Georgescu, care contestă scrutinul: „Fraudă! Cer turul doi înapoi”

S-a ieftinit aurul negru. Cum joacă Big Oil

0

Câștigurile din primul trimestru ale marilor companii petroliere au evidențiat o diviziune clară în ceea ce privește modul în care sunt poziționate pentru a face față declinului provocat de alunecarea prețului petrolului la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani în aprilie.

Răscumpărările și dividendele sunt esențiale pentru interesul investitorilor în industria petrolieră. Potrivit Reuters, Exxon Mobil și Shell au menținut ritmul răscumpărărilor de acțiuni. Principalii lor rivali, Chevron și BP, au anunțat că vor reduce răscumpărările în trimestrul al doilea.

Exxon, care a beneficiat de câmpul petrolifer din Guyana – cea mai mare descoperire petrolieră offshore din ultimul deceniu – și de Bazinul Permian din SUA, a crescut producția cu 20%. Ambele zone sunt extrem de profitabile, iar compania face eforturi pentru a-și reduce costurile de exploatare, a declarat directorul executiv Darren Woods.

Prețurile petrolului au înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere lunară din 2021, investitorii evaluând daunele preconizate asupra economiei globale – și a cererii de combustibil – ca urmare a politicilor comerciale ale președintelui american Donald Trump.

Cu un raport datorie netă-capital de 7%, Exxon a fost  singura companie petrolieră integrată care nu și-a majorat datoria netă în cursul trimestrului, explică Kim Fustier, șef al departamentului european de cercetare în domeniul petrolului și gazelor la HSBC.

Producția de petrol și gaze a Chevron din primul trimestru a rămas stabilă comparativ cu anul precedent, deoarece creșterea din Kazahstan și Permian a fost compensată de pierderea din vânzările de active.

Chevron încearcă să intre pe piața din Guyana prin achiziționarea unuia dintre partenerii minoritari ai Exxon în proiect, Hess. Exxon se află în arbitraj cu privire la această tranzacție și pretinde că are dreptul de preemțiune pentru participația Hess în câmp.

Exxon a răscumpărat acțiuni în valoare de 4,8 miliarde de dolari în cursul primului trimestru, fiind pe cale să își atingă obiectivul anual de 20 de miliarde de dolari.

Chevron va reduce răscumpărările la un nivel cuprins între 2 și 3,5 miliarde de dolari în trimestrul curent, față de 3,9 miliarde de dolari în perioada ianuarie – martie, ceea ce ”reflectă condițiile de pe piață”.

Shell impresionează, BP dezamăgește

În Europa, profitul Shell din primul trimestru a depășit așteptările analiștilor. Compania intenționează să răscumpere acțiuni în valoare de 3,5 miliarde de dolari în următoarele trei luni, al 14-lea trimestru consecutiv cu un program de răscumpărare de cel puțin 3 miliarde de dolari.

BP a ratat așteptările privind câștigurile, cu o scădere de 48% a profitului, la 1,4 miliarde de dolari și, de asemenea, și-a redus programul de răscumpărare a acțiunilor de la aproximativ 1,8 miliarde de dolari la 750 de milioane de dolari pe trimestru.

Gigantul britanic se află în mijlocul unei schimbări de strategie pentru a reveni la petrol și gaze, după o încercare eșuată de a se îndrepta mai agresiv decât rivalii către un model de afaceri energetic cu emisii reduse de carbon.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025. Află AICI cine intră în TURUL DOI în cursa pentru Cotroceni!

Românii cu drept de vot sunt așteptați la urne duminică, 4 mai, pentru a-și exprima opțiunea electorală în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale. După ce se vor închide urnele, la ora 21, se vor afla și primele rezultate tip exit poll.

Și care au fost opțiunile electorale ale românilor care au mers la vot la primul tur al alegerilor, pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani, dintre cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni.

Alegeri prezidenţiale 2025/Primele rezultate exitpoll, anunțate la ora 21

Rezultatele exit poll la alegerile prezidențiale 2025, de la ora 21.00, sunt așteptate cu real interes la sediile de campanie ale candidaților.

Astfel, la 21:00 vor fi anunțate rezultate exit poll conform sondajelor realizate de AVANGARDE și CURS. National.ro vă va prezenta în timp real rezultatele exit poll-urilor, așadar, cum arată, în procente, primele rezultate după închiderea urnelor, și cine se va confrunta în marea finală a cursei pentru fotoliul de la Cotroceni!

Rezultate EXIT POLL Avangarde, prezentate la ora 21:

George Simion (AUR): 30%

Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte): 23%

Nicușor Dan (independent): 23%

Victor Ponta (independent): 15%

Elena Lasconi (USR): 5%

Rezultate EXIT POLL CURS, prezentate la ora 21:

George Simion (AUR): 33,1%

Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte): 22, 9%

Nicușor Dan (independent): 20,9%

Victor Ponta (independent): 14,7%

Elena Lasconi (USR): 4,4%

E de menționat că rezultatele exit poll nu includ date de la secțiile de votare din diaspora.

Știre în curs de actualizare!

Trei case de sondare au fost acreditate să efectueze sondaje de opinie la ieșirea de la urne, la nivel național, la alegerile prezidențiale de duminică. Potrivit Biroului Electoral Central, vor efectua exit-poll-uri, la nivel național: Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE; Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS și ARA Public Opinion.

Alegeri prezidenţiale 2025/Prezenţa la vot la ora 18

Până la ora 18:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 7.813.254 alegători, reprezentând 43,44% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În mediul urban au votat 4.738.079 de alegători, iar în mediul rural 3.075.175 alegători. Cu urna mobilă și-au exprimat opțiunea de vot 82.461 alegători.

Din cei 7.813.254 de alegători care au votat până la ora 18:00, 6.965.252 au votat în țară, și anume 38,72%, iar 848.002 au votat în străinătate.

Aproape 850.000 de alegători au votat în diaspora, până duminică la ora 18:00, la primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Prezența la urne în străinătate este mai mare decât la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când până la ora 18,00 au votat 675.003 de cetățeni români, potrivit Agerpres.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri (ora 7:00 locală) până duminică, la ora 18:00, s-au prezentat la vot 848.002 de cetățeni români, dintre care 4.106 alegători au votat prin corespondență.

Cei mai mulți alegători români au votat în Italia – 153.630, Germania – 144.247, Marea Britanie – 130.025, Spania – 100.665, Republica Moldova – 80.670, Franța – 45.370.

Schimbare de ritm la vot

„După un început promițător în primele ore ale dimineții, participarea la vot în România începe să piardă din avânt. Datele oficiale înregistrate în jurul orei 16.00 arată o scădere vizibilă a prezenței, comparativ cu alegerile anterioare.

Astfel, până la ora 16.00, doar 31,72% dintre alegători își exprimaseră opțiunea la primul tur al prezidențialelor din 2025. Această cifră marchează o scădere semnificativă, cu aproape 6 procente mai puțin față de turul întâi al alegerilor din noiembrie 2024, când, la aceeași oră, votaseră 37,61% dintre români.” – Citiți mai multe AICI: ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025. Schimbare de ritm la vot: prezența la urne scade în țară, diaspora menține trendul ascendent

Citiți și: Alegeri prezidențiale 2025: Bucureștenii, mai activi la urne decât în anii trecuți. Datele sector cu sector

De altfel, rând pe rând, candidații la alegerile prezidențiale din 2025 au venit încă de dimineață la urne, pentru a-și exprima opțiunea de vot.

George Simion, la vot alături de Călin Georgescu

Președintele AUR, George Simion, candidatul acestui partid la alegerile prezidențiale, a votat, duminică, la o secție din Mogoșoaia, unde a mers împreună cu Călin Georgescu, fostul candidat în cursa pentru Cotroceni.

„Am votat cu Călin Georgescu” – a declarat candidatul AUR, după ce și-a exprimat opțiunea la urne. Liderul AUR a subliniat că miza acestor alegeri, pentru el, este „revenirea la normalitatea constituțională și instaurarea unei democrații reale.”

Citiți mai multe AICI: George Simion a votat alături de Călin Georgescu, care contestă scrutinul: „Fraudă! Cer turul doi înapoi” 

Crin Antonescu: Am votat pentru o României unită, puternică, demnă

Candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a declarat duminică, după ce a mers la urne, că a votat pentru o Românie unită, puternică şi demnă şi a apreciat prezenţa mare la vot, care – a subliniat acesta – va da legitimitate alegerilor. Antonescu a venit la vot împreună cu soţia sa, Adina Vălean, şi cu fiica, Irina.

„Este o zi foarte importantă. Mă bucur că după primele indicii avem atât în diaspora, cât şi pe teritoriul ţării, o prezenţă masivă, poate o prezenţă record. Acesta este un lucru extraordinar de important pentru legitimitatea acestor alegeri, pentru forţa morală a viitorului preşedinte. Mă bucură că românii ies la vot, sper să o facă pe tot parcursul zilei.

Am votat pentru o României unită, pentru o Românie puternică, pentru o României demnă”, a spus Crin Antonescu.

Nicușor Dan: Am votat cu realism, pentru că România trăiește un moment dificil

Nicuşor Dan, actualul primar general al Capitalei, candidat independent la preşedinţie, a declarat duminică, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, că a votat pentru „speranță” și „dreptate”.

„Am votat pentru mulți oameni tăcuți, cinstiți, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni până azi. Am votat pentru speranță și pentru un nou început pentru România, o țară care are oameni capabili și aici, și în diaspora, și în Republica Moldova, capabili să facă din țara aceasta ceea ce merită. Am votat cu realism, pentru că România trăiește un moment dificil și nu ne putem aștepta ca cei care au dus România în groapă începând din 12 mai să o scoată. Și am votat pentru dreptate și pentru acel candidat care poate să poată facă dreptate pentru România”, a declarat Nicușor Dan, după ce a votat. Acesta a venit la vot alături de partenera sa de viață, Mirabela.

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că românii au, în sfârșit, ocazia să reseteze sistemul

Elena Lasconi, șefa USR, candidată la alegerile prezidențiale, a declarat că a votat „cu gândul și cu credința” că românii „au, în sfârșit, ocazia să reseteze sistemul”, că „nicio femeie care are îndrăzneala să se apere sau să spună răspicat ceva nu va mai fi catalogată drept isterică”, aceasta menționând că are credința că se va face dreptate.

„Am votat cu gândul și cu credința că nu ne vor mai face planurile cei din sistem, cu gândul și credința că românii au, în sfârșit, ocazia să reseteze sistemul, cu gândul și cu credința că în țara asta nu vom avea copii care să se culce flămânzi, cu credința că nicio femeie care are îndrăzneala să se apere sau să spună răspicat ceva nu va mai fi catalogată drept isterică, cu gândul că oamenii de bună credință din țara asta vor vedea că hoții și corupții vor ajunge la pușcărie și că vor plăti tot ce au furat din buzunarele românilor”, a afirmat Lasconi.

Lasconi a adăugat că a votat „cu credința că astăzi se va face dreptate”, susținând că ea are curaj pentru a face acest lucru.

Unde a votat Victor Ponta, în drum spre București

„Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, și-a exercitat duminică dreptul la vot într-un mod neașteptat.

Aflat pe traseu către Capitală, fostul premier a decis pe loc să oprească la o secție de votare pentru a-și depune buletinul de vot.

Potrivit echipei sale de comunicare, Ponta a ales să voteze la secția 311 din localitatea Corbi, decizia fiind luată spontan, în timpul deplasării spre București.”

Citiți mai multe AICI: Victor Ponta, vot surpriză înainte de a ajunge în București: „Decizie de moment” 

Ordinea candidaților de pe buletinul de vot este următoarea:

1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)

2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)

3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)

4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)

5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)

6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)

7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)

10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)

11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent)

Etihad înghesuie luxul în cele mai mici avioane ale sale

0

Când Etihad Airways a primit primele sale Airbus A380 în urmă cu un deceniu, a transformat partea din față a uriașelor avioane cu Residence, o configurație cu trei camere cu pat dublu, zonă de zi și cabină de duș – toate cu un majordom personal la dispoziție.

Acum, compania din Abu Dhabi dorește să își înghesuie oferta de lux în spații mult mai restrânse: limitele înguste ale avioanelor cu rază lungă de acțiune Airbus A321 care se vor alătura flotei sale în următoarele câteva luni, relatează Bloomberg. Etihad promite facilități precum uși glisante de intimitate, scaune de tip lie-flat și ecrane mari.

Amenajarea ambițioasă evidențiază modul în care modelele Airbus A320 și Boeing  737 pătrund în sfere care erau odată rezervate avioanelor mari.

A321LR și versiunea  cu rază de acțiune extinsă, A321XLR, sunt construite pentru rute pe distanțe lungi, cum ar fi din Europa în India sau peste Atlantic, ceea ce înseamnă că pasagerii se așteaptă la facilități de care se bucură în mod obișnuit atunci când zboară cu aeronave mult mai mari.

În timp ce transportatorul economic Wizz Air Holdings  a optat pentru o abordare „no-frills” cu avioanele sale narrobody cu rază lungă de acțiune, alte companii aeriene adăugă serviciile premium pe rute mai lungi, fără a fi nevoite să utilizeze avioanele widebody(cu fuzelaj larg) care consumă mai mult combustibil,

Transportatorul spaniol Iberia și JetBlue Airways folosesc avioanele pe ruta transatlantică profitabilă și oferă clasa business cu scaune întinse.

Etihad merge un pas mai departe cu oferta sa de primă clasă, care ocupă primul rând al A321LR. Pasagerii vor avea, de asemenea, acces la așa-numitul serviciu “land and leave” pentru a ocoli caruselul de bagaje, precum și la un serviciu de limuzină până la aeronavă pentru a evita autobuzul navetă ori de câte ori un avion este parcat la distanță de clădirea de plecări.

Etihad urmează să primească 10 A321LR în acest an și le va utiliza pentru destinații precum Paris, Phuket, Riad și Zurich.

Compania, deținută de fondul suveran de investiții Abu Dhabi Developmental Holding Company(ADQ), a anunțat în februarie un profit de 476 de milioane de dolari pentru anul 2024, stimulat de venituri de 5,7 miliarde de dolari din transportul de pasageri și 1,1 miliarde de dolari din transportul de marfă.

De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului

România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.

„A câștigat Simion!”; „A pierdut Nicușor Dan!”. Mai contează ce scriu televiziunile pe burtieră în aceste momente? Toate acestea sunt bătălii ale unor orgolii mărunte. Adevăratul război abia de acum încolo începe, când ecoul promisiunilor se lovește de zidul realității – noul președinte se trezește într-o dimineață rece de mai, cu mâinile împletite în crize care nu mai așteaptă. A moștenit o țară cu nervii la pământ, o economie pe muchie de cuțit și aliați care și-au pierdut răbdarea cu noi.

Va ști el să fie chirurgul de care avem nevoie? Sau va deveni doar următorul pacient al haosului?

Decizia CCR de a invalida rezultatul alegerilor din noiembrie 2024 a lăsat o rană adâncă în societatea românească. Motivele invocate – interferență străină, erori procedurale și tot felul de jocuri de culise – au stârnit confuzie și revoltă, iar țara a petrecut luni întregi în incertitudine, cu o conducere provizorie și cu un electorat tot mai neîncrezător în mecanismele statului.

Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.

O economie în derivă

Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.

Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.

În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.

România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.

SUA și un parteneriat zdruncinat

America, odată aliatul nostru de nădejde, ne-a întors spatele, acum, dezamăgită de jocurile politice făcute pe Dâmbovița. Administrația Trump a calificat decizia CCR drept un recul democratic, iar reacțiile nu s-au oprit la declarații. România a fost retrasă din Programul „Visa Waiver”, o decizie care, dincolo de disconfortul provocat cetățenilor, are o încărcătură simbolică devastatoare. Promisiunea că românii vor putea călătorii fără opreliști în Statele Unite a dispărut ca un miraj, semn că răceala dintre Washington și București crește cu fiecare zi.

Ce va rămâne din parteneriatul strategic când nici măcar încrederea nu mai există, iar comunicarea instituțională dintre România și SUA a devenit formală și glacială?

Viitorul președinte moștenește un parteneriat strategic pe muchie de cuțit. Reconstruirea încrederii americane nu va fi ușoară. Dincolo de retorică, va fi nevoie de fapte: reforme autentice, anticorupție reală și o poziționare fermă în politica externă.

De parcă lucrurile nu sunt cât se poate de grave, războiul din Ucraina nu s-a terminat și pacea pare tot mai îndepărtată. Iar decizia Statelor Unite de a se retrage din negocieri a lăsat un vid de putere periculos în regiune. Șapte țări europene au cerut recent reluarea sprijinului militar extins pentru Kiev și oprirea oricărui dialog cu Vladimir Putin, semn clar al direcției pe care o are în vedere Bruxellesul.

În acest context, România nu își mai permite echivocuri. Viitorul președinte trebuie să spună răspicat unde ne poziționăm: suntem parte a taberei democratice sau preferăm o neutralitate ipocrită? Nu mai e loc de „politică externă cu jumătate de gură”.

Votul care deschide o epocă

Prezența slabă înregistrată în unele regiuni a confirmat un lucru dureros: o parte din cetățeni nu mai crede în sistemul actual. Românii nu mai cred că votul poate schimba ceva, iar asta este o altă provocare a viitorului președinte – să reconstruiască legătura dintre stat și omul de rând, să demonstreze că politica nu înseamnă doar calcule și combinații, ci și onoare și responsabilitate.

România nu își mai permite iluzii. Are nevoie de o conducere care nu fuge de greutăți, ci le înfruntă, are nevoie de o mână fermă, o minte clară și o coloană vertebrală pe care nu o îndoaie nici Moscova, nici Bruxellesul, nici Washingtonul.

Cine nu înțelege miza momentului, va eșua. Și va trage o națiune întreagă după el.

Cursa pentru minerale critice. Interesele marilor puteri

În Palatul Regal din Bruxelles se află statuia lui Leopold al II-lea: regele belgian care a condus actuala Republică Democrată Congo (RDC).

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Leopold a tratat națiunea  africană ca pe  fieful său personal, în timp ce stăpânii coloniali s-au îmbogățit, mai întâi din fildeș și apoi din cauciuc, notează El Pais. Coșmarul din Congo avea să continue când au fost descoperite bogățiile minerale: cobalt, fier, nichel, mangan, germaniu, aur, argint, litiu și alte metale.

Statele Unite și-au reactivat agenda imperialistă

Marile puteri ale lumii – Statele Unite, China, Rusia și Uniunea Europeană – sunt în căutare de minerale critice.  În acest context, SUA și-au reactivat agenda imperialistă – împreună cu tarifele sale – și vorbesc despre o posibilă anexare a Groenlandei. Au un acord cu Ucraina pentru a-și asigura resursele minerale. Și Rusia este interesată de elementele de pământuri rare (REE) care se găsesc sub solul ucrainean.

Același tipar se repetă în Congo.  Președintele Felix Tshisekedi a oferit oportunități miniere Fondului suveran de investiții al SUA, în schimbul ajutorului acordat țării sale pentru înfrângerea forțelor rebele ale M23 (Mouvement du 23 Mars),  grupare armată – susținută de Rwanda – care râvnește la  resursele minerale.

Amprenta Chinei

China a vărsat peste 12,8 miliarde de dolari în RDC, sub formă de împrumuturi de la instituții oficiale. Banii au sprijinit extracția și prelucrarea mineralelor esențiale între 2000 și 2021, conform cifrelor firmei de consultanță AidData.

Goldman Sachs estimează că 65% din componentele bateriilor, 71% din celulele bateriilor reîncărcabile și 57% din vehiculele electrice din lume poartă marca Beijingului. „China a acumulat avantaje în ultimele decenii și adoptă o poziție din ce în ce mai protecționistă pentru a-și menține poziția de lider”, subliniază Sam Adham, șeful departamentului Battery Materials, Economics and Sustainability la CRU, o firmă de consultanță specializată în materii prime.

Proiectele strategice ale Europei

„Europa, ca și SUA, dorește să asigure aprovizionarea cu minerale esențiale pentru tranziția energetică”, explică Adam Megginson, analist la Benchmark Mineral Intelligence.

Există 47 de proiecte strategice care au fost selectate de Bruxelles pentru inițiative în sectorul minier, de la extracție, prelucrare și reciclare. Până cel târziu în 2030, ar urma să acopere 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE în aceste trei etape de producție.

Se preconizează că necesarul de litiu va crește de aproape nouă ori până în 2040, în timp ce cererea de cupru și nichel se va dubla. Cererea de grafit se va cvadrupla și – potrivit Agenției Internaționale pentru Energie – cererea de REE ar putea crește de șapte ori.

„Cursa pentru controlul mineralelor critice va influența conducerea industrială în următorul deceniu, cu implicații pentru comerț, inflație și investiții”, a declarat Lale Akoner, analist de piețe globale la eToro. În ultimii ani,  America Latină și Africa au apărut ca ținte în această cursă, datorită rezervelor lor mari de metale rare.

NUCLEARĂ în Spania: dopaj la Barcelona!

0

În Spania, un nou val de suspiciuni planează asupra Barcelonei, după ce Niko Mihic, fostul șef al echipei medicale a lui Real Madrid, a făcut declarații cu tentă explozivă. Într-un interviu acordat publicației Marca, Mihic a sugerat că bandajele purtate de jucători la mâini sau antebrațe ar putea avea o altă menire decât cea declarată oficial.

„Orice doctor știe că, dacă vrei acces rapid la vene, locurile cele mai bune sunt mâinile și încheieturile”, a spus Mihic, alimentând speculațiile privind posibile practici ilegale. Afirmatia a inflamat presa iberică, mai ales că mulți dintre fotbaliștii Barcelonei – de la Lewandowski și Lamine Yamal, până la Raphinha și De Jong – apar frecvent cu astfel de bandaje.

În stil ironic, Mihic a adăugat: „Poate că se pregătesc pentru strategii noi sau au jucat prea mult fotbal de masă și au făcut tendinită… La fel cum unii cred că Barcelona nu l-a mituit pe Negreira.” Aluzia este clară: la scandalul celebru în care clubul catalan este acuzat că ar fi plătit milioane de euro unui fost oficial al arbitrajului spaniol pentru a primi favoruri.

Totuși, realitatea este că și jucători de la Real Madrid au apelat la astfel de bandaje. Rudiger, Benzema sau Sergio Ramos sunt doar câțiva dintre cei care au fost surprinși în trecut cu mâinile înfășurate.

De menționat că Mihic a fost îndepărtat de Real în 2023, pe fondul multiplelor accidentări suferite de echipă și al unui tratament eșuat administrat tânărului Arda Guler. Acum, declarațiile sale riscă să deschidă un nou front de tensiune între cele două mari rivale ale Spaniei.

”Extremismul de dreapta”, paranoia Germaniei

Prin clasificarea oficială a partidului Alternative für Deutschland (AfD) drept organizație extremistă de dreapta, este posibil ca guvernul să fi marcat un autogol – sau chiar să se fi împușcat singur în picior.

Oficiul pentru Protecția Constituției (BfV) a ținut partidul insurgent sub observație atentă timp de ani de zile, potrivit The Spectator. Însă AfD nu este o sectă de neonaziști, ci un partid legal și deschis, fondat în 2013, pentru care au votat nu mai puțin de 20,8 % dintre germani la alegerile generale din acest an.

Acum, când CDU/CSU de centru-dreapta și SPD de centru-stânga formează împreună un nou guvern de coaliție sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, AfD este al treilea partid ca mărime – și opoziția parlamentară oficială a Germaniei.

Ascensiunea AfD este în mare parte atribuită resentimentului popular față de migrația în masă și temerilor de mai multe atrocități teroriste islamiste precum cele care au avut loc în preajma Crăciunului. BfV a pregătit terenul pentru ceea ce adversarii de stânga ai AfD speră să devină o interdicție totală a partidului.

Dar cum poate fi considerată o democrație reală țara care scoate în afara legii un partid sprijinit de  aproape un sfert din cetățenii săi? Ar fi echivalent cu situația în care Curtea Supremă a Marii Britanii ar interzice Reform UK sau Verzii.

Pare de  înțeles că, având în vedere istoria sa întunecată din secolul al XX-lea, Germania este sensibilă până la paranoia cu privire la orice revenire a extremismului de dreapta. Și cu Germania de Est comunistă alături până la căderea Zidului Berlinului în 1989, gardienii constituției au fost la fel de duri în reprimarea extremei stângi.

În mod ironic, AfD își extrage astăzi forța din landurile fostei RDG. Se află în fruntea sondajelor la alegerile locale din Brandenburg și Saxonia, iar toate partidele de centru și de stânga din Bundestag s-au unit pentru a forma un Brandmauer (zid de protecție) împotriva ascensiunii AfD, convenind să refuze orice cooperare cu acesta.

Evident, vechile obiceiuri autoritare ale vechii Germanii nu sunt complet dispărute. Nu a fost niciodată o țară deosebit de liberală.

Interzicerea AfD nu va urma în mod automat. Partidul poate face apel în instanță împotriva deciziei de vineri. Nu e clar de ce statul german nu a reușit  să interzică un alt partid, NPD, numit acum „Heimat” (patrie), care este într-adevăr o formațiune neonazistă autentică.

În cele din urmă,  această  persecuție oficială împotriva AfD, care, pe drept sau pe nedrept, reprezintă opiniile unui număr mare și în creștere de alegători, riscă să înfurie mai mulți germani și să-i împingă taman în extremism.

Dennis Man, adio Parma!?

0

Dennis Man (26 de ani) traversează cea mai dificilă perioadă de la sosirea sa la Parma, iar presa din Italia vorbește tot mai des despre un posibil adio la finalul sezonului. Înfrângerea cu 0-1 în fața celor de la Como a fost picătura care a umplut paharul. Intrat pe teren în minutul 86, internaționalul român a irosit ocazii uriașe, inclusiv una cu poarta goală, iar reacția tribunei nu a întârziat: huiduieli și dezamăgire.

Potrivit celor de la TuttoMercatoWeb, Man pare să fi atins punctul minim în cariera sa la Parma. „A intrat pentru a schimba cursul jocului, dar a ratat tot și a părăsit terenul sub fluierături”, notează sursa italiană, care sugerează că la finalul campionatului despărțirea este aproape sigură. Fanii, spun jurnaliștii, nu sunt revoltați doar de evoluția de sâmbătă, ci de scăderea generală de formă din ultimele luni.

De la atacantul decisiv de altădată, Man s-a transformat într-un jucător timid, fără gol marcat din decembrie. Trecerea de la statutul de titular de bază la rezervă folosită sporadic a fost resimțită din plin. Iarna trecută, fotbalistul a cochetat cu ideea unui transfer, dar mutarea a căzut, iar forma sa s-a prăbușit.

Imaginile cu Man, vizibil afectat după fluierul final, lovind nervos un obiect de pe banca de rezerve și apoi fiind consolat de colegi, spun totul despre starea sa actuală.

În ciuda sprijinului primit din partea antrenorului Chivu, care încearcă să-l protejeze, ruptura cu publicul pare ireversibilă. Cu trei etape rămase, Parma e abia pe locul 16, cu 32 de puncte, la doar șase lungimi de zona retrogradării. Man are în acest sezon 4 goluri și 5 pase decisive, dar ultimele luni au fost departe de așteptări.

Cota sa de piață e acum 12,5 milioane de euro, potrivit Transfermarkt, însă viitorul la Parma pare să se apropie de final.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025. Schimbare de ritm la vot: prezența la urne scade în țară, diaspora menține trendul ascendent

1

După un început promițător în primele ore ale dimineții, participarea la vot în România începe să piardă din avânt. Datele oficiale înregistrate în jurul orei 16.00 arată o scădere vizibilă a prezenței, comparativ cu alegerile anterioare.

Astfel, până la ora 16.00, doar 31,72% dintre alegători își exprimaseră opțiunea la primul tur al prezidențialelor din 2025. Această cifră marchează o scădere semnificativă, cu aproape 6 procente mai puțin față de turul întâi al alegerilor din noiembrie 2024, când, la aceeași oră, votaseră 37,61% dintre români.

Diferența este și mai mare dacă ne uităm în urmă, la scrutinul din 2019. Atunci, 33,45% dintre cetățeni se prezentaseră la urne până la ora 16.00, ceea ce înseamnă că participarea din acest an este mai slabă cu 6,35%.

Pe de altă parte, românii din străinătate arată un interes mai ridicat față de anii trecuți. La aceeași oră, în diaspora se înregistrase o creștere de aproape 34% față de prezența de anul trecut și de 44,41% față de alegerile din 2019.

Privind datele cumulate — țară și diaspora —, prezența totală până la ora 16.00, în ziua de 4 mai, era de 35,92%, adică 6.461.593 de alegători (din care 745.763 din afara granițelor). Prin comparație, pe 24 noiembrie anul trecut, prezența era de 36,76%, adică 6.619.919 votanți, dintre care 556.194 proveneau din diaspora.

Totuși, în prima parte a zilei părea că vom avea parte de o prezență masivă. Citește mai multe AICI

Curățenia de primăvară începe din interior – Detox pentru trup, minte și suflet

Pe măsură ce natura se trezește la viață, totul în jur capătă o altă lumină. Pomii înverzesc, soarele prinde curaj, iar păsările par să cânte puțin mai tare. E un moment simbolic, dar și profund real: un nou început.

Așa cum simțim nevoia de a face curățenie în casă, instinctiv apare și dorința de a face ordine în propriul corp și în mintea noastră. Pentru că primăvara este, în esență, despre renaștere. Și despre șansa de a începe din nou, cu mai multă energie, claritate și vitalitate.

Iarna lasă urme… dar primăvara ne aduce unelte

Sezonul rece este o perioadă de conservare. Mâncăm mai mult, mai greu, stăm mai mult în casă, iar corpul acumulează – nu doar kilograme în plus, ci și toxine, tensiuni, gânduri neprocesate.

Dar primăvara vine ca un vânt blând care suflă peste toate acestea cu promisiunea unui restart.

De ce este importantă o detoxifiere primăvara

Corpul nostru are o inteligență proprie și, în mod natural, caută echilibrul. Însă uneori are nevoie de puțin ajutor.

Iată de ce primăvara este momentul ideal pentru detoxifiere:

  • Crește lumina solară → ritmul circadian se reglează mai bine
  • Apare abundența de verdețuri → surse proaspete de clorofilă, enzime, fibre
  • Temperatura se echilibrează → organismul nu mai consumă energie pentru încălzire
  • Natura însăși ne inspiră → renașterea este pretutindeni

Postul și detoxifierea – un parteneriat vechi de mii de ani

Postul Paștelui nu este doar un obicei religios. Este o formă străveche de curățare, purificare și disciplină. Deconectarea de la alimentele grele și procesate și apropierea de simplitatea plantelor ne oferă ocazia să ne eliberăm corpul de toxine și mintea de haosul cotidian.

Postul este, de fapt, un act de grijă profundă față de noi înșine.

Cum poți face o detoxifiere blândă și eficientă

Nu ai nevoie de cure extreme sau de suferință. Detoxifierea primăverii poate fi plăcută, intuitivă și hrănitoare:

✅ Consumă zilnic verdețuri de sezon: leurdă, spanac, urzici, pătrunjel
✅ Hidratează-te corect: apă plată, ceaiuri depurative (păpădie, anghinare, urzică)
✅ Elimină treptat zahărul, alcoolul și alimentele procesate
✅ Fă mișcare ușoară în aer liber: mers pe jos, yoga, respirație profundă
✅ Petrece timp în natură, pentru echilibru emoțional și reconectare

Detoxifierea este mai mult decât o cură – e o atitudine

A te curăța înseamnă a-ți face loc în tine pentru ceva mai bun: mai multă energie, mai multă claritate, mai multă bucurie.
Primăvara ne dă acest cadou. Iar noi trebuie doar să spunem „da” acestei reînnoiri.

Concluzie: Renașterea începe cu o alegere simplă

🌸 În fiecare an, primăvara bate la ușă. Dar într-o zi, va bate și la fereastra sufletului tău. Întrebarea este: vei deschide?

Nu uita:

  • Nu ai nevoie de perfecțiune, ci de consecvență.
  • Nu trebuie să ții o dietă drastică, ci să alegi conștient.
  • Nu trebuie să renunți la tot, ci să adaugi viață în ceea ce mănânci, gândești și trăiești.

Renaște și tu. Curat, blând, autentic. Pentru că meriți să înflorești în fiecare primăvară.

Cine este succesorul celui mai venerat magnat american

0

Când Warren Buffett a anunțat sâmbătă, la adunarea generală anuală a acționarilor, că se va retrage din funcția de CEO al Berkshire Hathaway la sfârșitul anului, l-a promovat pe Greg Abel – discretul director executiv canadian în vârstă de 62 de ani – care a fost mult timp unul dintre principalii săi locotenenți.

În ultimii șapte ani, Abel a supravegheat compania feroviară BNSF a Berkshire și producătorii de dulciuri See’s Candies și Dairy Queen, precum și multe alte întreprinderi de producție și de vânzare cu amănuntul pe care Buffett le-a achiziționat de-a lungul anilor, relatează AP.

Berkshire l-a confirmat pe Abel drept succesor al lui Buffett în 2021, dar nimeni nu se aștepta că va deveni director general al conglomeratului până la decesul șefului.

Odată cu preluarea funcției, Abel își va asuma responsabilitatea pentru afacerile companiilor Berkshire, cu cei aproape 400 000 de angajați ai lor și pentru portofoliul masiv de acțiuni.

Executivii de la o gamă variată de filiale Berkshire, inclusiv Brooks Running, Shaw și Borsheims, au declarat că toți apelează la Abel ori de câte ori se confruntă cu întrebări dificile legate de strategie sau detalii operaționale.

Abel locuiește la aproximativ două ore de orașul natal al lui Buffett, Des Moines, Iowa, unde a condus Berkshire Hathaway Energy din 2011.

”Guru al capitalismului modern”

”Guru al capitalismului modern, cu un fler la fel de legendar ca și sobrietatea stilului său de viață, investitorul Warren Buffett și-a construit de-a lungul deceniilor a cincea avere mondială, grație unui imperiu eterogen, ale cărui frâie le va ceda la sfârșitul anului”, comentează AFP.

Berkshire Hathaway a devenit a opta cea mai mare capitalizare de piață din lume, depășind 1.000 de miliarde de dolari pe Wall Street, o premieră pentru un grup american din afara sectorului tehnologic.

Acest conglomerat deține zeci de companii (de la Duracell la asigurătorul Geico) și acțiuni în societăți atent selecționate, de la Coca-Cola la Bank of America, de la Chevron la American Express.

Buffett, încă în putere la 94 de ani, a preferat să investească pe termen lung în sociețăți stabile, ale căror conturi le-a analizat cu atenție. De când a preluat controlul în 1965, strategia a adus Berkshire un randament anual de aproape două ori mai mare decât cel al indicelui bursier S&P 500.

Considerat un mare filantrop,  Buffett a donat o sumă record de 60 de miliarde de dolari, inclusiv 43 de miliarde de dolari Fundației Bill și Melinda Gates.

În 2024, el a anunțat că averea sa va fi lăsată moștenire Fundației Susan Thompson Buffett, numită după prima sa soție, și celor trei fundații conduse de copiii săi.

Alegeri prezidențiale 2025: Bucureștenii, mai activi la urne decât în anii trecuți. Datele sector cu sector

2

Bucureștiul își arată din nou forța electorală. La șase ore de la deschiderea secțiilor, prezența la vot în Capitală aproape că a ajuns la nivelul înregistrat în 2019, depășind clar participarea de la scrutinul din 2024.

Potrivit datelor oficiale transmise de Autoritatea Electorală Permanentă, până la ora 15, peste 539.000 de bucureșteni și-au exprimat opțiunea la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, adică 30,26% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Dintre aceștia, mai bine de 69.000 au ales să voteze pe listele suplimentare, semn al unei mobilizări crescute față de anul precedent.

În 2024, la aceeași oră, în Capitală votaseră puțin peste 430.000 de persoane (28,86%), iar listele suplimentare numărau aproximativ 52.000 de alegători. În schimb, în 2019, prezența era ușor mai mare, de 30,53%, cu peste 548.000 de voturi exprimate până la ora 15.

Iată cum arată prezența la urne pe sectoarele Capitalei la alegerile din 2025:

  • Sector 1: 32,56%

  • Sector 2: 29,80%

  • Sector 3: 24,32%

  • Sector 4: 29,47%

  • Sector 5: 27,65%

  • Sector 6: 32,23%

La nivel național, județul Ilfov conduce topul prezenței la vot, cu un procent de 35,38% înregistrat la ora 15. Bucureștiul ocupă poziția a 21-a în clasamentul județelor.

CITEȘTE ȘI: George Simion a votat alături de Călin Georgescu, care contestă scrutinul: „Fraudă! Cer turul doi înapoi”

Ce se va întâmpla cu Europa dacă SUA abandonează Ucraina?

În calitate de comandant suprem, Donald Trump poate reduce brusc și dramatic sprijinul SUA pentru Ucraina.

Riscul real al unei retrageri precipitate a sprijinului american nu este că Ucraina se va prăbuși imediat, ci că anumite țări europene și-ar putea pierde voința politică de a înfrunta Rusia.

Liderii europeni ar percepe abandonarea Ucrainei de către administrația Trump drept primul pas către o Europă post-americană, dacă nu chiar către o lume post-americană, potrivit Foreign Affairs. În acest context, Rusia ar putea fi tentată să sperie Europa până la supunere, iar unii europeni ar alege mai degrabă îngăduința decât să riște furia lui Vladimir Putin.

NATO ca un tigru de hârtie

Retragerea SUA ar semnala Moscovei că Washingtonul nu se mai angajează să împiedice extinderea puterii ruse în Europa. Văzând o undă verde, Rusia va fi tentată să testeze fundamentele securității europene, nu neapărat prin invazie, ci prin intimidare și șantaj.

Putin ar viza un stat membru al Uniunii Europene sau al NATO pe care îl vede drept slab sau divizat intern. Ar putea inventa o criză, poate pretinzând că o minoritate vorbitoare de limbă rusă este persecutată în țara respectivă, și ar putea comunica o dorință de escaladare, de exemplu, prin demonstrarea razei de acțiune a rachetelor rusești. Dacă Statele Unite nu ar fi dispuse să sprijine țara vizată, ar trebui să se implice marile puteri europene – Franța, Germania și Regatul Unit.

Dar, în absența unei umbrele de securitate americane credibile pentru Europa, Rusia ar vedea NATO ca pe un tigru de hârtie.

Într-o Europă post-americană, Moscova ar stabili un mozaic de relații individuale cu țările europene, confruntându-le pe unele cu amenințări teritoriale și tactici de tip „zonă gri” (cum ar fi campaniile de dezinformare) și recompensându-le pe altele pentru consimțământul lor cu energie ieftină.

Aceste circumstanțe ar putea motiva unele țări europene să adopte neutralitatea sau chiar parteneriatul cu Rusia. Putin, care nu mai este deranjat de o putere de contrabalans precum Statele Unite, poate reconstitui o sferă de influență în Europa. Și atunci, alianța transatlantică hegemonică – dragonul pe care strategii ruși încearcă să îl ucidă de la sfârșitul anilor 1990 – nu ar mai exista.

Numai Statele Unite pot asigura o descurajare nucleară credibilă

Desigur, Rusia nu are capacitatea militară de a cuceri multe teritorii europene în afara Ucrainei și, cel mai probabil, nu este intenția de bază a Kremlinului. Dar, îngrozind și tentând Europa, Putin ar crea o breșă în relația transatlantică și ar putea submina proiectul european.

Europenii nu sunt încă pregătiți să își asume întreaga responsabilitate pentru propria apărare. Nu acționează împreună. Le lipsesc banii, echipamentele militare și structurile de comandă și control.

Umbrelele nucleare ale Franței și Regatului Unit, chiar dacă sunt extinse la alte țări europene, nu pot ține în frâu Rusia. Numai Statele Unite pot asigura o descurajare nucleară credibilă.

În cazul în care ar urma o cursă pentru a obține favoruri din partea Washingtonului, Trump ar fi încântat să îi pună pe europeni unii împotriva altora. În timp, peisajul securității europene ar putea reveni la un amalgam de acorduri de securitate și tratate de reasigurare complexe și confuze de dinainte de război, care leagă unele țări între ele și le exclude pe altele.

În mijlocul confuziei, apariția unor rivalități între țările europene este foarte posibilă. Rămâne deschisă întrebarea dacă UE poate face față unor astfel de evoluții sau dacă ar putea supraviețui fără un NATO condus de SUA.

Victor Ponta, vot surpriză înainte de a ajunge în București: „Decizie de moment”

0

Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, și-a exercitat duminică dreptul la vot într-un mod neașteptat.

Aflat pe traseu către Capitală, fostul premier a decis pe loc să oprească la o secție de votare pentru a-și depune buletinul de vot.

Potrivit echipei sale de comunicare, Ponta a ales să voteze la secția 311 din localitatea Corbi, decizia fiind luată spontan, în timpul deplasării spre București.

Cu acest gest, Victor Ponta devine ultimul dintre candidații la funcția supremă în stat care a trecut pe la urne în această zi de scrutin.

Curtea de Conturi dă de gol Ministerul Agriculturii. Rachetele antigrindină s-au oprit din cauza crizei bugetare

Măsura de oprire a rachetelor antigrindină în județul Prahova și, ulterior, în toată țara, nu s-a luat pentru că ministrului Agriculturii i-ar fi păsat de solicitările fermierilor loviți de secetă, ci din cauza crizei bugetare. Potrivit Curții de Conturi, ordinul ministrului nu a fost avizat de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină, însă autorității i s-a transmis doar că nu mai sunt bani decât pentru paza și conservarea obiectivelor.

La sfârșitul lunii iulie a anului trecut, Ministerul Agriculturii a profitat de plângerile agricultorilor prahoveni, care au arătat că rachetele antigrindină alungă ploaia, și a stopat programul nu numai în acest județ, ci și la nivel național. Deși pentru fermieri a fost o veste bună, mai ales că li se făcea ”un bine” pe care aceștia nu-l doreau, motivul opririi programului antigrindină a fost, de fapt, criza bugetară, astfel că ministerul a transmis Autorității pentru Administrarea Sistemului Antigrindină că nu mai are bani decât pentru paza și conservarea obiectivelor militare.

”Ordinul ministrului agriculturii de suspendare a activității specifice pentru GC Prahova nu a fost avizat de conducerea AASNACP, așa cum reiese din Nota nr. 5239/26.07.2024 privind neavizarea OMADR nr. 300/26.07.2024. De asemenea, la data de 30.08.2024, MADR a transmis conducerii Autorității că nu există resursele financiare necesare suplimentării bugetului AASNACP pentru asigurarea activității de operare a sistemului în perioada septembrie decembrie 2024, solicitând totodată dimensiunea lunară a creditelor de angajament și a celor bugetare având ca destinație activitatea de conservare și pază a infrastructurii dezvoltată în cadrul programului. Prin ordinul menționat s-a dispus suspendarea activității începând cu data de 26.07.2024 și până la data prezentării unui studiu de impact asupra efectelor intervenției active în atmosferă de către AASNACP”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

Studii superficiale

Ministerul Agriculturii a prezentat echipei de audit documentul intitulat „Studii de meteorologie, climatologie și hidrologie privind impactul aplicării tehnologiilor de intervenții active în atmosferă”, întocmit în anul 2016 de către Proiectantul general al SNACP. Din acest studiu reiese că s-a evaluat expunerea și vulnerabilitatea posibilă la impactul activităților de intervenții active în atmosferă, asupra stării ecosistemelor și comunităților locale pentru UCCG Moldova 1 Iași.

Ulterior anului 2016, Studiul nu a fost actualizat ținând cont de stadiul de dezvoltare a SNACP, care în prezent cuprinde 6 UCCG (Prahova, Iași, Vrancea, Oltenia, Timiș, Mureș). Dat fiind aceste constatări, Curtea de Conturi a cerut ministerului să dispună, până la 31 decembrie 2025, măsurile necesare pentru asigurarea evaluării impactului activității de intervenții active în atmosferă asupra stării ecosistemelor, precum și asupra protecției populației, a suprafețelor şi a culturilor agricole din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase.

S-a încălcat legislația

Potrivit legislației în vigoare, la nivelul Autorității pentru Administrarea Sistemului Antigrindină ar fi trebuit să funcționeze un Consiliu consultativ, format din reprezentanți ai mediului academic și universitar, ai Ministerului Mediului, Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șisești, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă, Administrația Națională de Meteorologie, Proiectantul general, reprezentanți ai beneficiarilor Sistemului și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de monitorizare a activității. Potrivit Curții de Conturi, acest consiliu nici măcar nu a fost înființat. Pe de altă parte, inspectorii au semnalat că activitățile de omologare şi punere în funcţiune a Unităților de Combatere a Căderilor de Grindină, care compun Sistemul Național Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor (SNACP) nu au fost realizate integral și în perioada prevăzută.

Paradă militară la Washington și sancțiuni împotriva Rusiei

Administrația Trump 2.0 amenință că va impune noi sancțiuni Rusiei. Remarcile președintelui au urmat ultimelor atacuri ale Rusiei cu rachete și drone asupra Ucrainei. „Pe baza faptului că Rusia «lovește» absolut Ucraina pe câmpul de luptă chiar acum, iau în considerare serios sancțiuni bancare la scară largă, sancțiuni și tarife împotriva Rusiei până când se va ajunge la un armistițiu și la un ACORD FINAL DE REGLEMENTARE A PĂCI”, a scris Trump pe rețelele de socializare vineri 2 mai 2025. El a adăugat că atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să ajungă la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”.

Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii fiind în pregătiri cu sărbătorirea Zilei Victorie pe 9 mai. Trump a lansat sancțiuni și amenințări tarifare similare împotriva Rusiei în ianuarie, dar nu le-a dus la îndeplinire. La acea vreme, el a subliniat că nu vrea să rănească Rusia. „Iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o relație foarte bună cu președintele Putin”, a scris el. Eficacitatea amenințării lui Trump cu tarife este discutabilă. Rusia a exportat bunuri în valoare de aproximativ 2,9 miliarde de dolari în SUA în 2024, conform datelor Biroului de Recensământ ( US Census Bureau- este o agenție a sistemului statistic federal al SUA, responsabilă de producerea de date despre poporul și economia americană; biroul face parte din Departamentul de Comerț al SUA, iar directorul său este numit de președintele Statelor Unite) în scădere de la 29,6 miliarde de dolari în 2021, înainte de începerea războiului. SUA și aliații săi au aplicat deja sancțiuni și alte măsuri punitive Rusiei timp de ani de zile, făcând inclusiv un efort de a plafona prețul petrolului exportat de Rusia și de a elimina băncile rusești din sistemul internațional de mesagerie pentru plăți SWIFT. Economia Rusiei a suferit de o inflație persistent ridicată, o lipsă de forță de muncă și rate ale dobânzilor la un nivel istoric de 21%. Președintele SUA s-a confruntat cu critici din partea democraților, a unor republicani și a diplomaților pentru că, uneori, a repetat argumentele lui Putin despre Ucraina și l-a criticat public pe Zelenski. El a declarat că a vorbit direct cu liderul rus de la preluarea mandatului despre încheierea războiului.

Strategia de negociere a Moscovei în Ucraina este similară cu strategia adoptată în timpul războiului din Siria: prelungirea negocierilor de pace, așteptarea ca cealaltă parte să devină atât de frustrată de diplomație încât liderii săi să se retragă și bine-înțeles intensificarea războiului. Talibanii au folosit cu succes aceeași strategie în Afganistan cu administrația Biden. Dar Moscova nu deține toate, sau chiar majoritatea, cărților. Are cel puțin două vulnerabilități pe care Trump le poate exploata.

Prima este economia Rusiei, la care Trump a sugerat într-o postare online că Rusia ar putea „fi tratată diferit, prin «sancțiuni bancare» sau «secundare»”. Economia Rusiei este periculos de expusă la petrol și gaze, care reprezintă între 30% și 50% din veniturile totale ale bugetului federal al Rusiei. Și aici pot fi sancționate cele două mari companii petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Sancțiunile sporite împotriva sectorului energetic al Rusiei ar putea cauza probleme semnificative. Sancțiunile energetice ar putea fi combinate cu sancțiuni împotriva altor exporturi rusești, cum ar fi mineralele, metalele, produsele agricole și îngrășămintele. Interesantă este propunerea senatorului Lindsey Graham, un apropiat al președintelui Trump, care avansează cu un plan de impunere a unor noi sancțiuni Rusiei și a unor tarife vamale majore pentru țările care cumpără petrol, gaze și uraniu rusesc, în timp ce Trump se luptă să-și îndeplinească promisiunea din campanie de a pune capăt războiului din Ucraina.

Republicanul din Carolina de Sud a declarat într-un interviu că sprijinul pentru proiectul său de lege a depășit pragul critic de 60 de co-sponsori/senatori, miercuri, 30 aprilie, ceea ce înseamnă că are suficiente voturi pentru a depăși o obstrucționare a Senatului. Până la sfârșitul săptămânii, a prezis Graham, proiectul de lege va avea cel puțin 67 de co-sponsori/senatori, suficienți pentru a anula un potențial veto prezidențial. Lista co-sponsorilor este împărțită în mod egal între senatorii ambelor partide și îl include în special pe liderul majorității din Senat, John Thune (R., S.D.), precum și pe alți membri ai echipei de conducere republicane din Senat. Susținerea lui Thune nu garantează un vot în Senat, dacă Trump s-ar opune. Graham a spus că Thune nu i-a făcut nicio promisiune.

Totuși, susținerea a cel puțin 64 de senatori transmite un mesaj Casei Albe – și Rusiei – că Senatul este extrem de unit și pregătit să acționeze în cazul în care negocierile de pace eșuează. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer (D., N.Y.), a devenit și el co-sponsor. Legea privind sancțiunile împotriva Rusiei din 2025, introdusă de Graham la începutul lunii aprilie împreună cu senatorul Richard Blumenthal (democrat, Connecticut), ar impune sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei și a țărilor care susțin agresiunea Rusiei în Ucraina, dacă guvernul rus refuză să negocieze un acord de pace, încalcă un acord de pace sau invadează din nou Ucraina în viitor. Proiectul de lege ar impune, de asemenea, un tarif de 500% pentru mărfurile importate din orice țară care achiziționează petrol, gaze, uraniu și alte produse rusești. Însă, deși Trump a declarat periodic că ia în considerare sancțiuni împotriva Moscovei, nu a luat nicio măsură concretă pentru a pune presiune pe Rusia. O a doua vulnerabilitate a Rusiei este costul morților produs de un război prelungit. Armata rusă a avut rezultate dezastruoase pe câmpul de luptă de când a început ofensiva actuală, în estul Ucrainei, anul trecut. Forțele terestre rusești au ocupat doar o mică parte din teritoriu ucrainean în ultimul an, în mare parte în regiunile Donețk și Luhansk. Rata medie de avans a Rusiei a fost mai lentă decât în ​​cele mai grele bătălii din Primul Război Mondial, inclusiv ofensiva franco-britanică din timpul Bătăliei de la Somme din 1916, conform unor estimări. Și mai rău pentru Moscova, soldații săi au murit pe capete.

Din februarie 2022, Rusia a suferit probabil peste 900.000 de victime în total, inclusiv peste 172.000 de morți. Rusia va depăși în curând pragul de un milion de victime în total. Statisticile făcute de diverse organizații arată că Moscova a pierdut de peste trei ori mai mulți soldați în Ucraina decât în ​​toate războaiele rusești și sovietice la un loc, între sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și februarie 2022. Dacă Moscova continuă să tergiverseze, o decizie a SUA de a furniza mai multe arme, informații și instruire Ucrainei ar escalada costurile câmpului de luptă pentru Rusia. Și suntem atât de aproape de o astfel de decizie încât rușii vor avea surprize neplăcute. Sistemele de rachete tactice ale armatei SUA (ATCMS), sistemele de rachete de înaltă mobilitate (HIMARS) și alte sisteme de arme și asistență de informații au fost devastatoare pentru Rusia. Și spre deosebire de războaiele din Irak și Afganistan, SUA nu au pierdut niciun soldat în Ucraina. Este clar că fără o intervenție reală și în forță a lui Trump, Putin va prelungi discuțiile, va continua lupta și va aștepta ca SUA să plece.

Abandonarea Ucrainei de către SUA ar înclina dramatic echilibrul puterii în favoarea Rusiei și a aliaților săi – China, Iranul și Coreea de Nord. China a oferit Rusiei ajutor militar, inclusiv cipuri de computer, software avansat, drone și chiar mercenari chinezi. Iranul a furnizat drone, obuze de artilerie, muniții și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Coreea de Nord a trimis soldați, proiectile de artilerie, rachete tactice, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și alte muniții. Aceste țări cooperează și în alte regiuni. Rusia a furnizat arme și informații grupării Houthi, un grup terorist susținut de Iran, cu sediul în Yemen, care desfășoară atacuri împotriva Marinei SUA, a navelor comerciale și a Israelului. China a furnizat recent imagini din satelit grupării Houthi pentru atacuri. În mod sigur o victorie militară rusească în Ucraina ar încuraja China și Coreea de Nord în Asia. De asemenea, ar semnala o slăbiciune americană. Miza este mult prea mare în Ucraina pentru ca SUA să se retragă. America deține majoritatea cărților aici. Trebuie să înceapă să le joace.

Post Scriptum: SUA va organiza o paradă militară pe 14 iunie, care este și ziua de naștere a lui Trump. Ultima paradă militară majoră a SUA de la Washington a avut loc în 1991 pentru a sărbători sfârșitul Războiului din Golf. Noua paradă a venit la o zi după ce Trump a declarat oficial că 8 mai va fi oficial sărbătorită ca Ziua Victoriei pentru al Doilea Război Mondial și schimbă Ziua Veteranilor – marcată pe 11 noiembrie – în Ziua Victoriei în Primul Război Mondial. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, președintele SUA a minimalizat rolul țărilor europene – deși multe dintre ele au suferit mult mai multe victime și devastări decât Statele Unite – în cele două conflicte globale. „Am câștigat ambele războaie, nimeni nu ne-a fost apropiat în ceea ce privește forța, curajul sau strălucirea militară, dar nu sărbătorim niciodată nimic – Asta pentru că nu mai avem lideri care să știe cum să facă asta! Vom începe să ne sărbătorim din nou victoriile!”, a scris Trump. Statele Unite vor organiza o paradă militară pe 14 iunie pentru a marca cea de-a 250-a aniversare a fondării Armatei SUA, a anunțat vineri Casa Albă, evenimentul având loc chiar  în ziua în care președintele Donald Trump împlinește 79 de ani. Trump „îi va onora pe veteranii americani, pe militarii activi și pe cei din istoria militară cu o paradă militară!”, a scris purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, pe X. Pe lângă paradă, celebrarea zilei de naștere a serviciului va include focuri de artificii și un festival pe National Mall, a declarat purtătoarea de cuvânt a Armatei SUA, Heather Hagan. Purtătoare de cuvânt de la Pentagon a mai declarat că „Planificarea paradei este în desfășurare și anticipăm aproximativ 150 de vehicule, 50 de aeronave și 6.600 de soldați”.

E oficial. Decarbonizarea a provocat dezindustrializarea Uniunii Europene

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Comisiei Europene adoptarea unor inițiative urgente pentru îmbunătățirea mediului economic, abordând problema gravă și structurală cu care se confruntă UE în ceea ce privește competitivitatea, din cauza prețurilor ridicate ale energiei și ale materiilor prime și a costurilor tranziției verzi. Fără măsuri rapide în acest sens, dezindustrializarea Europei se va accelera, a avertizat CESE.

Europa se dezindustrializează rapid din cauza prețurilor ridicate la energie și materii prime și a costurilor tranziției verzi, a atras atenția Comitetul Economic și Social European (CESE). Instituția a semnalat și dezvoltarea insuficientă a infrastructurii, deficitul endemic de competențe, nivelul scăzut al finanțării și al cererii interne, precum și nefinalizarea pieței interne. CESE a cerut Comisiei Europene o politică comercială a UE care să asigure reziliența industrială în contextul unor obiective de decarbonizare asimetrice, al supracapacității globale și al intensificării tensiunilor comerciale, inclusiv printr-un grad mai ridicat de autonomie în ceea ce privește materiile prime esențiale.

Potrivit unui Aviz al CESE, este nevoie de o abordare a provocării pe care o reprezintă prețul energiei în vederea elaborării unei adevărate strategii energetice a UE. ”O industrie europeană competitivă, bazată pe un Pact industrial european este una dintre condițiile prealabile pentru punerea în aplicare cu succes a Pactului verde al UE, care asigură o creștere a numărului de locuri de muncă de calitate și restabilește încrederea în industriile europene și sprijinul pentru acestea. Pentru a fi o putere industrială, Europa trebuie să aibă acces la cantități mari de energie la un preț competitiv. Fiind o uniune care se confruntă cu dependența energetică și cu prețuri ridicate ale energiei, UE este expusă riscului de dezindustrializare dacă nu răspunde rapid și ferm provocării energetice. UE este dependentă într-o foarte mare măsură de importurile de energie, dependența energetică ajungând la 64,4 % în 2022”, se arată în Avizul CESE.

Dependență de importuri

În același timp, dependența de importurile de energie este deosebit de ridicată pentru petrol și gaze și, într-o oarecare măsură, pentru combustibilii solizi, având în vedere că aceste trei produse energetice continuă să reprezinte 58 % din consumul de energie primară al UE.

”Acest lucru face ca UE să fie foarte vulnerabilă la evoluțiile pieței mondiale a energiei. Modificările prețurilor produselor energetice importate au un impact direct asupra balanței comerciale a UE, dar și asupra competitivității industriei, în special în sectoarele mari consumatoare de energie expuse concurenței la nivel mondial”, consideră CESE. Industria UE se confruntă, de asemenea, cu costuri energetice finale mai ridicate decât mulți dintre concurenții săi. În prezent, prețul gazelor naturale în UE este de trei până la cinci ori mai mare decât în SUA, în timp ce prețul energiei electrice pentru sectoarele industriale este de două până la trei ori mai mare decât în SUA și China. Având în vedere sistemul UE actual al prețurilor marginale de pe piața angro de energie electrică, gazul influențează prețul energiei electrice într-o măsură mult mai mare decât ponderea sa în producția de energie, a semnalat CESE.

Problema certificatelor de emisii

Dezavantajul competitiv în ceea ce privește energia este influențat și de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care nu are echivalent în alte economii importante. Prețul mai ridicat al carbonului are un impact direct asupra costurilor de producție a energiei electrice, dar și asupra costurilor de producție ale industriilor care generează emisii de proces, cum ar fi industria oțelului și a cimentului, precum și toate industriile greu de decarbonizat. Impactul ETS a fost relativ redus până în prezent, dar noile norme puse în aplicare în cea de-a patra fază a schemei vor schimba în mod clar situația, la fel ca și eliminarea treptată a certificatelor de emisii alocate cu titlu gratuit. ”Directiva privind impozitarea energiei trebuie reformată, astfel încât impozitarea energiei să fie aliniată mai bine la agenda UE privind schimbările climatice, într-un cadru general care să mențină competitivitatea și condiții de concurență echitabile la nivel internațional”, se mai precizează în Avizul CESE.

Postul Intermitent: Mit sau Miracol pentru Sănătatea Metabolică?

Postul intermitent nu mai este doar un trend, ci o strategie nutrițională tot mai cercetată și aplicată în întreaga lume.

În 2025, tot mai mulți oameni aleg această metodă nu doar pentru slăbire, ci și pentru beneficiile sale asupra longevității, energiei și sănătății metabolice. Însă, ca orice abordare alimentară, are nevoie de informație, personalizare și prudență.

Ce este postul intermitent?

Postul intermitent (intermittent fasting – IF) înseamnă alternarea perioadelor în care mâncăm cu perioade în care nu consumăm deloc calorii. Cele mai populare variante sunt:

  • 16:8 – se postește 16 ore, iar mesele sunt consumate într-o fereastră de 8 ore (ex. între 12:00 și 20:00)
  • 5:2 – 5 zile cu alimentație normală și 2 zile cu aport caloric scăzut (500–600 kcal)
  • OMAD – One Meal A Day (o masă principală pe zi)

Această abordare este diferită de o dietă în sens clasic: nu impune ce mâncăm, ci când mâncăm. Iar în 2025, conceptul se rafinează, fiind folosit nu doar în scop estetic, ci și terapeutic.

Ce spun studiile recente?

Conform unui studiu publicat în Cell Metabolism (2024), persoanele care au urmat o schemă de 16:8 timp de 12 săptămâni au înregistrat:

  • scăderi semnificative ale glicemiei și insulinei în sânge
  • îmbunătățirea sensibilității la insulină
  • o pierdere în greutate medie de 3–5 kg, fără restricții calorice severe
  • reducerea inflamației cronice și îmbunătățirea profilului lipidic

Alte cercetări, inclusiv cele realizate de Universitatea din California și de Institutul Karolinska (Suedia), sugerează că postul intermitent poate activa autofagia – un proces celular de „auto-curățare”, asociat cu prevenirea bolilor neurodegenerative și prelungirea duratei de viață.

Beneficii demonstrate ale postului intermitent

Sănătate metabolică: reglarea glicemiei, scăderea insulinei și prevenția diabetului de tip 2
Controlul greutății: ajută la reducerea grăsimii abdominale fără pierdere musculară
Claritate mentală și energie: mulți practicanți spun că se simt mai alerți și concentrați în perioadele de post
Longevitate: cercetări pe animale arată o legătură între postul intermitent și prelungirea vieții
Detox natural: prin pauza digestivă, ficatul și celulele au timp să „reseteze” funcții esențiale

Riscuri și greșeli frecvente

Deși promițător, postul intermitent nu este potrivit pentru toată lumea. Printre cele mai frecvente riscuri:

Scăderea energiei și iritabilitate, mai ales în primele săptămâni
Tendința de a mânca în exces în fereastra permisă, compensând psihologic perioada de post
Tulburări menstruale la femei care practică IF prea agresiv sau fără supraveghere
Scăderea masei musculare, dacă nu este susținut de un aport proteic adecvat și mișcare
Probleme digestive – balonare sau constipație la cei care își aglomerează mesele

Este important ca această metodă să fie adaptată vârstei, stilului de viață și eventualelor afecțiuni preexistente. Femeile, în special cele în perimenopauză, trebuie să aplice IF cu atenție, întrucât echilibrul hormonal este mai sensibil.

Cum aplici postul intermitent corect?

✔️ Începe cu varianta 12:12 (12 ore de post / 12 ore de alimentație) și progresează treptat
✔️ Asigură-te că mesele conțin proteine, fibre și grăsimi sănătoase – pentru sațietate și energie
✔️ Hidratează-te constant în perioada de post (apă, ceaiuri, cafea neîndulcită)
✔️ Nu folosi IF ca o scuză pentru a mânca junk food – calitatea alimentelor rămâne esențială
✔️ Monitorizează-ți starea – dacă simți slăbiciune sau amețeli frecvente, ajustează planul

Post intermitent vs. alte diete

Spre deosebire de dietele tradiționale care limitează grupe de alimente sau numărul de calorii, postul intermitent se bazează pe sincronizarea cu ritmurile biologice naturale. Este compatibil cu diverse tipuri de alimentație (low carb, mediteraneană, vegetariană) și pune accent pe pauza digestivă – un concept tot mai apreciat în nutriția modernă.

Concluzie: Miracol sau metodă deștepți aplicată?

Postul intermitent nu este o soluție magică, dar poate deveni o strategie puternică pentru sănătate metabolică și controlul greutății – dacă este aplicat corect, personalizat și cu o înțelegere clară a propriului corp. În 2025, este clar că nu mai vorbim despre o modă trecătoare, ci despre o unealtă validată științific.

Terapia Somatică: Vindecarea Corpului prin Conștientizare

În 2025, sănătatea mentală nu mai poate fi separată de starea corpului. Din ce în ce mai multe persoane descoperă beneficiile terapiei somatice, o abordare profundă și blândă care ajută corpul să elibereze tensiunile și traumele înmagazinate.

Terapia somatică pleacă de la ideea că trauma nu este doar în minte – ci rămâne imprimată în țesuturile corpului. Fie că vorbim despre stres cronic, anxietate, atacuri de panică sau epuizare emoțională, corpul reacționează și stochează acele trăiri în moduri subtile, dar persistente: contracturi musculare, blocaje respiratorii, digestie afectată, tulburări de somn.

Această metodă oferă un cadru sigur în care clientul este ghidat să își observe senzațiile corporale (fără analiză mentală), iar prin respirație, mișcare și prezență conștientă, corpul învață să se autoregleze.

De ce avem nevoie de această terapie acum?

Trăim într-o lume hiperstimulată, în care suntem mai mult în capul nostru decât în corp. Ritmul accelerat, suprasolicitarea digitală, lipsa somnului și stresul social ne țin în mod constant în stări de fight-or-flight – adică alertă biologică continuă.

Terapia somatică propune un alt drum: încetinirea, revenirea în corp, reînvățarea calmului. Aceasta este, de fapt, cheia către o vindecare profundă, autentică.

  • Printre beneficiile raportate de clienți se numără:
  • Reducerea anxietății și stresului
  • Reglarea somnului și respirației
  • Eliberarea tensiunilor musculare
  • Creșterea sentimentului de siguranță și încredere în sine
  • Procesarea traumei fără a retrăi suferința verbal

Cum funcționează o ședință de terapie somatică?

Fiecare sesiune este diferită, în funcție de client și de tema abordată. Totuși, elementele comune includ:
Prezență conștientă – terapeutul te ajută să simți corpul „din interior”
Respirație ghidată – pentru activarea sistemului nervos parasimpatic (starea de relaxare profundă)
Explorarea tensiunilor – zonele de blocaj sunt observate, nu forțate
Mișcare blândă – exerciții somatice simple care încurajează descărcarea energiei „înghețate”
Integrare – se urmărește înțelegerea corporală, nu analiza psihologică

Terapia somatică poate fi aplicată în cadrul unor terapii individuale, de grup sau chiar în combinație cu alte metode (mindfulness, terapie prin dans, neurofeedback etc.).

Ce spun studiile?

Un raport publicat în Frontiers in Psychology (2022) arată că terapiile somatice pot reduce simptomele de PTSD, anxietate și depresie cu până la 60%, în special în cazurile în care pacienții nu răspund complet la terapii cognitive tradiționale.

Tot mai mulți terapeuți din întreaga lume integrează abordările somatice în planurile de tratament, deoarece acestea permit o procesare blândă, dar profundă, a traumelor – fără a retraumatiza pacientul.

Cine poate beneficia?

Terapia somatică este potrivită pentru:
-persoane care suferă de stres cronic, anxietate, burnout
-cei care au trecut prin pierderi, traume, accidente
-oameni care vor să își înțeleagă și asculte corpul mai bine
-sportivi sau artiști care doresc performanță cu un corp relaxat
-părinți, educatori sau terapeuți care au nevoie de echilibru emoțional

Concluzie: Vindecarea începe din interior

Terapia somatică nu este doar o metodă alternativă – este un nou limbaj al vindecării, în care corpul devine ghid, nu doar simptom. Într-o lume în care suntem învățați să ne ignorăm semnalele interioare, reconectarea cu propriul corp poate fi cea mai revoluționară formă de autocunoaștere.

Nu trebuie să înțelegi tot ce simți. E suficient să simți.

 

Prelungirea voluntară a vieții profesionale, primul pas spre creșterea vârstei de pensionare

2

Pentru că speranța de viață în UE crește odată cu îmbătrânirea populației, președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene a cerut instituirea unor reglementări privind prelungirea voluntară a activității profesionale. Printre instrumentele de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă sunt vizate crearea unui mediu de lucru favorabil, care să încurajeze persoanele în vârstă să rămână o perioadă mai îndelungată pe piața forței de muncă, promovarea prelungirii activității profesionale, precum și combaterea discriminării pe motive de vârstă.

pensieEuropa se află într-un mare impas. Populația este din ce în ce mai îmbătrânită, iar generațiile care vin din urmă au o problemă serioasă la capitolul competențe profesionale. Sistemele de pensii sunt în pragul colapsului, iar scăderea dramatică a natalității, în absența unor politici publice corespunzătoare, va face ca în curând susținerea financiară a pensionarilor să nu mai fie posibilă. Primul pas a fost deja făcut, cu egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, însă acest lucru nu a fost de ajuns.

Criza forței de muncă înalt calificate, fie că vorbim de noile competențe, fie că vorbim de cele clasice, și-a pus amprenta pe întreaga economie europeană. În acest context, de la Strategia europeană pentru persoanele în vârstă și Promovarea solidarității intergeneraționale europene, în UE se vorbește deja despre prelungirea voluntară a vieții profesionale. Inițiativa vine din partea președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene și a Guvernului republicii Polone, care au cerut și un aviz exploratoriu pe această temă Comitetului Economic și Social European (CESE). ”Întrucât speranța medie de viață sănătoasă este în creștere în UE, activitatea profesională a persoanelor în vârstă ar putea avea un impact pozitiv nu numai asupra dezvoltării economice, ci și asupra propriei lor stări de bine, asigurându-le condiții financiare, sociale și de sănătate mai bune, precum și asupra solidarității intergeneraționale din societate”, susține CESE.

Facilități fiscale

Printre instrumentele de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă se numără crearea unui mediu de lucru favorabil, care să încurajeze persoanele în vârstă să rămână o perioadă mai îndelungată pe piața forței de muncă, în cazul în care doresc acest lucru, formarea continuă și perfecționarea profesională prin intermediul politicilor de învățare pe tot parcursul vieții, soluții care să permită concilierea activității profesionale cu responsabilitățile legate de îngrijirea rudelor în vârstă, promovarea prelungirii activității profesionale și combaterea discriminării pe motive de vârstă și a altor factori care îi împiedică pe lucrătorii în vârstă să rămână pe piața forței de muncă, consideră Comitetului Economic și Social European.

Comitetul sugerează Comisiei Europene ca, în cooperare cu CESE, cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile, să creeze un forum pentru schimbul de bune practici între statele membre. Aceste practici ar putea cuprinde înlăturarea obstacolelor care împiedică cumularea pensiei cu o activitate profesională remunerată, facilități fiscale pentru persoanele care își prelungesc activitatea profesională, măsuri în sprijinul serviciilor de ocupare a forței de muncă și promovarea avantajelor asociate cu prelungirea vieții profesionale.

Se clatină sistemele de pensii

Potrivit Avizului CESE, majoritatea sistemelor de pensii din statele membre sunt de tip redistributiv, iar odată cu creșterea speranței medii de viață, pensiile sunt plătite pentru o perioadă mai lungă. Pentru a stabiliza sistemele de pensii, multe state membre au crescut vârsta de pensionare sau au în vedere o astfel de măsură. ”Creșterea participării pe piața forței de muncă a persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, combinată cu amânarea deciziei de a ieși la pensie, contribuie la o mai bună sustenabilitate a sistemelor de pensii”, susține CESE. Nu numai speranța medie de viață crește, ci și speranța medie de ani de viață sănătoasă, în pofida unor variații între statele membre, și atunci merită să se analizeze dacă acești ani de viață sănătoasă suplimentari ar putea fi utilizați nu numai pentru pensionare, ci și pentru a prelungi activitatea profesională, se arată în Avizul CESE.

Numai sfaturile lui Băsescu ne lipseau

1. Ei le cer politicienilor să nu mintă, dar cei mai mari farseuri sunt ziariștii. Textul ăsta va apărea pe net la o oră când vor mai fi multe ore până la rezultatul primului tur, iar pe tarabe (care tarabe, unde sunt tarabele noastre de presă?) luni dimineață, când nu va mai interesa pe nimeni ce am scris eu înainte de exit-poll-ul de la 21, plus câteva ore de prelungiri. Recunosc că scriu acum ceva și mă gândesc la altele și îmi permit să bănuiesc că dumneavoastră vă întrebați ”pe cine o fi votat ăsta? Hai să-i mai acord o perioadă de grație de două fraze, poate îmi dau seama.” Nu numai că vă înțeleg. Vă aprob fără rezerve. Și eu aș face la fel. Grav e că mai există ziariști care își imaginează că ei pot influența pe cineva. După toată introducerea asta – nu e nicio pagubă dacă vă opriți cu cititul aici – îmi pare rău de un singur lucru. Mi-e dor de tarabele noastre cu ziare. Cred că e singurul context în care cuvântul ”tarabă” e descărcat total de vreun sens peiorativ.

2. Am avut patru președinți după revoluție. Pe Ion Iliescu n-am putut să-l sufăr. Normal că nu l-am votat, cum să-l votez? Nu l-am votat nici în 2000, când am stat acasă și l-au votat în turul doi pateticii din categoria Liiceanu. Dar ceea ce e de apreciat e că Iliescu, Emil Constantinescu și Iohannis n-au avut tupeul să ne spună, în săptămâna elecetorală, pe cine să punem ștampila. Lui Emil Constantinescu a trebuit să-i scriu și prenumele, ca să știe oamenii sub 40 de ani despre cine e vorba. Emil Constantinescu n-a putut și a plecat. Băsescu, în schimb, a răscolit societatea ca în 1907 sau 1947, bestializarea useristă a apărut în siajul lui, dar matelotul are tupeul să dea sfaturi electorale. Nici nu-i de mirare că e singurul dintre cei patru președinți care și-a pierdut privilegiile de fost locatar la Cotroceni, unde am auzit că se simțea încorsetat și, uneori, mai sărea gardul.

2. În anii ’90 era la modă cuvântul ”nomenclatură”. Azi se folosesc sistem și antisistem. Ca să fie foarte clar și în ordine alfabetică – acum  mă dau și echidistant, deși echidistanța e o minciună ca deontologeala – toți candidații cu șanse (Antonescu, Nicușor Dan, Ponta, Simion) sunt oameni propulsați de sistem. Virgini pe plan intern n-au cum să fie, dar uitați-vă cum au fost călăriți și pe plan extern. Dacă ei mint, asta e, ne-am obișnuit. Dar măcar să nu vă mințiți între voi, că ați ”votat antisistem.” Cel mai anti-sistem (dar nu virgin) a fost Emil Constantinescu. Din păcate, cei alături de care l-am votat și eu (în 1992 și în 1996) s-au dovedit la fel de ticăloși și mai lacomi decât politrucii lui Iliescu. Auzi, dom’le, antisistem!

George Simion a votat alături de Călin Georgescu, care contestă scrutinul: „Fraudă! Cer turul doi înapoi”

1

În această dimineață, la ora 8, în Voluntari, liderul AUR, George Simion, și fostul candidat Călin Georgescu s-au prezentat împreună la secția de vot. Deși au introdus buletinele în urne, declarațiile lor au fost mai degrabă un rechizitoriu la adresa alegerilor în desfășurare.

Primul care și-a exercitat dreptul la vot a fost Georgescu, urmat de Simion. După momentul votului, cei doi au rămas în fața urnei, transformând secția într-o tribună de campanie, cu discursuri adresate presei și alegătorilor prezenți.

Călin Georgescu a fost tranșant: „Nu am venit aici să valideze această farsă electorală. Alegerile de azi sunt o fraudă orchestrată de cei care au făcut din viclenie o politică de stat. Dar am votat ca să arăt că puterea adevărată stă în mâinile oamenilor, în votul care poate zgudui acest sistem corupt.” Tot el a adăugat, cu un ton manifest: „Votez pentru ca turul doi să fie readus. Sus inimile, români, doar așa vom fi liberi! Cu Dumnezeu înainte.

În spatele lor, un jandarm a apărut pentru scurt timp, dar s-a retras rapid, fără intervenții sau avertismente.

George Simion a mers pe aceeași linie, anunțând că „am votat cu Călin Georgescu”. Liderul AUR a subliniat că miza acestor alegeri, pentru el, este „revenirea la normalitatea constituțională și instaurarea unei democrații reale.”

Singurul meu obiectiv este să obținem victoria pentru poporul român. Suntem aici să facem dreptate pentru România, să redăm poporului locul ce i se cuvine”, a declarat Simion, într-un apel direct către alegători.

Deși alți candidați au preferat să își susțină declarațiile în afara secțiilor de vot, Simion și Georgescu au ales să își susțină mesajele chiar în incinta secției, în fața urnelor, într-un gest care a atras atenția publicului și a presei.