Căutați
Acasă Blog Pagina 1421

Ghidul Michelin. Succese și controverse în „biblia gastronomiei”

Radu Jacotă
-
0
Ghidul Michelin. Succese și controverse în „biblia gastronomiei”

Celebrul ghid gastronomic Michelin, a cărui ediție 2022 iese marți, are succes de mai bine de un secol, dar a stârnit și controverse recurente.

În 1900, în Franța circulau mai puțin de 3.000 de mașini. Frații Andre și Edouard Michelin, încrezători în ascensiunea automobilului, oferă șoferilor un document care le facilitează călătoriile cu adresa mecanicilor,  hotelurilor și restaurantelor.Prima ediție este tipărită în 35.000 de exemplare.

În 1904, a apărut primul ghid în afara granițelor, în Belgia Din 1910 au apărut versiunile pentru  Germania, Spania și Portugalia, notează AFP. Vor urma multe altele.Ghidul este gratuit până în 1920.

Ierarhia stelelor

Ierarhia completă a stelelor, aplicată întregii Franțe, datează din 1933: o masă „merită călătoria” pentru trei stele, „merită ocolul” pentru două stele, este „o masă foarte bună” pentru o stea.

În 1997 apar pictogramele „Gourmet Bib”, care indică un raport calitate/pret foarte bun, sau „Les piécettes” care desemneaza restaurante cu meniuri complete si economice.

Critici

Ghidul a fost criticat în mod deosebit de două cărți în 2004, dezvăluind lumea nemiloasă a industriei sau subliniind lipsa de transparență a ratingurilor: „Inspectorul se pune la masă”, de Pascal Rémy, și „Afacerea alimentară: fața ascunsă a  gastronomiei franceze”, de Olivier Morteau.  Rémy, inspector Michelin, este concediat pentru abatere gravă și încălcarea clauzei de confidențialitate.

La originea dezbaterilor, presiunea exercitată de criticii culinari asupra bucătarilor și restaurantelor, denunțată de chefii Joel Robuchon în 1996, Alain Senderens în 2005, Antoine Westermann în 2006 , Olivier Roellinger în 2008 și Sebastien Bras în 2017.

La sfârșitul anului 2019, bucătarul Marc Veyrat, care a întreprins acțiuni legale pentru a afla de ce ghidul Michelin a privat unul dintre restaurantele sale de a treia sa stea, a fost demis.

Din aproximativ 20.000 de restaurante din întreaga lume enumerate în ghid, doar aproximativ 100 au obținut distincția supremă de „trei stele”.

În 2021, ghidul a fost din nou criticat pentru că și-a menținut selecția în Franța, în ciuda închiderilor de restaurante impuse de Covid. Concurenții săi  au ales să-și anuleze lista de premii.

Roșu international

În 2005, Michelin a părăsit Europa pentru prima dată odată cu publicarea ghidului New York, urmat în 2007 de San Francisco, apoi Las Vegas și Los Angeles.

Primul ghid din Asia se referă la Tokyo în 2008, apoi Michelin lansează o ediție Hong Kong și Macao pentru China. Shanghai, Singapore, Taiwan, Seul și Bangkok au acum toate ghidul lor.

Pentru refuzul rezervărilor din partea publicului larg, un cunoscut restaurant de sushi din Tokyo, Sukiyabashi Jiro, care a fost cotat cu trei stele, a fost eliminat în 2019.

Restaurantele din întreaga lume selectate în ghid sunt identificabile pe site-ul Tripadvisor de doi ani și pot fi rezervate pe TheFork, liderul mondial în rezervările online de restaurante.

Criza energiei. UE se împușcă în picior

Radu Jacotă
-
1
Criza energiei. UE se împușcă în picior

Ca de obicei, liderii UE au opinii divergente cu privire la cele mai bune opţiuni de răspuns la creşterea preţurilor la electricitate şi gaze.

Și din acest motiv ar  putea să se abţină să recomande o intervenţie pe piaţa angro de energie din blocul comunitar.

Prețul combustibililor a atins valori record,  pe fondul îngrijorărilor cu privire la livrările din Rusia, cel mai important furnizor al Europei.

Deşi Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri vizând reducerea dependenţei de Rusia, guvernele statelor membre sunt supuse la presiuni din partea consumatorilor şi companiilor să îi protejeze de impactul crizei.

Potrivit Bloomberg, divergenţele existente în interiorul UE cu privire la modul cum ar trebui să se răspundă la creşterea preţurilor se adâncesc, în condiţiile în care ţările din sudul blocului comunitar cer acţiuni urgente pentru decuplarea preţului gazelor de cel al energiei electrice, în timp ce statele din nord sunt reticente.

Eexcutivul comunitar vrea să pună pe masă cel de al doilea set de măsuri de urgenţă din care statele membre vor putea să aleagă: sprijinirea veniturilor consumatorilor vulnerabili, precum vouchere şi plata parţială a facturilor, precum şi ajutoare de stat pentru companiile afectate.

Dar acest al doilea set de instrumente trebuie adoptat și votat de toate statele membre – greu de îndeplinit în condițiile actuale.

Un alt instrument ce va fi prezentat liderilor europeni la summitul din 24-25 martie ar fi demararea unei entităţi care ar urma să cumpere electricitate de pe piaţă şi apoi să o revândă anumitor consumatori, la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă. Însă principalul obstacol în calea unui astfel de instrument ar fi costurile bugetare ridicate.

Există și o altă opțiune: producătorii de electricitate vor fi subvenţionaţi pentru diferenţa dintre costurile lor reale cu gazele naturale, petrolul şi cărbunele şi un preţ de referinţă stabilit în prealabil. Alternativ, ar putea fi introdus un plafon pentru piaţa angro de electricitate.

Toate aceste strategii arată bine pe hârtie, dar însăși Comisia Europeană le consideră mult prea costisitoare, ar distorsiona compețiția și ar complica comerțul transfrontalier.

De asemenea, intervenţia organismelor de reglementare prin impunerea, temporară, a unui preţ pentru profiturile excesive ale unor producători de energie, este considerate o măsură riscantă, deoarece ar putea declanşa acţiuni în justiţie şi riscuri la adresa securităţii aprovizionării.

Boris Johnson pune presiune pe China: premierul britanic le cere un răspuns imediat!

Andrei Ștefan
-
6
Boris Johnson pune presiune pe China: premierul britanic le cere un răspuns imediat!

Poziţia Chinei în problema Ucrainei este obiectivă şi corectă, iar timpul va dovedi că se află de partea justă a istoriei, a declarat ministrul de Externe Wang Yi.

„China nu accepta niciodată nicio coerciţie sau presiune externă şi se opune oricăror acuzaţii nefondate şi suspiciuni la adresa sa”, le-a declarat Wang reporterilor sâmbătă, potrivit unui comunicat difuzat duminică de ministerul său.

Problema este că Boris Johnson nu e satisfăcut de acest răspuns. Premierul britanic doreşte ca Beijingul să condamne cu fermitate invazia Rusiei în Ucraina.

China are „al doilea gând”?

„Pe măsură ce trece timpul și pe măsură ce numărul atrocităților rusești crește, cred că devine din ce în ce mai dificil și mai jenant din punct de vedere politic pentru oameni să accepte, fie activ, fie pasiv, invazia lui Putin”, a spus el pentru ziar.

Însă el a spus că crede că Beijingul începe să aibă „al doilea gând” cu privire la poziția sa neutră.

China nu a condamnat încă acțiunile Rusiei și au existat rapoarte că Moscova i-a cerut ajutor. Vineri, președintele american Joe Biden a avertizat China că ar exista „consecințe” dacă va oferi asistență.

Xi Jinping a avut o discuţie cu Biden

În cursul videoconferinţei, Xi i-a spus lui Biden că războiul din Ucraina trebuie să se încheie cât mai curând, şi a făcut apel la statele NATO să aibă un dialog cu Moscova.

Mesajul cel mai important transmis de preşedintele Xi este acela că Beijingul a susţinut întotdeauna menţinerea păcii globale. „Noi am fost întotdeauna pentru menţinerea păcii şi împotriva războiului”, a insistat ministrul de Externe al chinezilor, reiterând că Beijingul va face judecăţi independente.

O soluţie durabilă rezidă în respingerea mentalităţii Războiului Rece, reţinerea de la confruntarea de bloc şi construirea unei arhitecturi regionale de securitate echilibrate şi sustenabile pentru realizarea păcii pe termen lung în Europa, a adăugat Wang, citat de Xinhua.

Chiar și pe timp de război USR scoate legi excelente

Razvan Ioan Boanchis
-
0
Chiar și pe timp de război USR scoate legi excelente

Citez din Andrei Caramitru, nu din „surse vândute rușilor”. Dacă e adevărată informația, gândiți-o! Dacă nu e adevărată, înseamnă că nu mai trebuie să-l (re)citiți pe Balzac. „Comedia umană” e, de fapt, creația actorului Ion Caramitru. Eu îl apreciez pe Andrei, prezint concluzia lui de expert, după ce i-am corectat două dezacorduri.

„În ultimele trei săptămâni, Germania NU a trimis nicio armă în Ucraina. Din totalul de arme promise, a trimis  doar o treime. În trei săptămâni, Germania a plătit  un miliard de euro lui Putin pe gaze și petrol.”

Nu știu ce face azi, dar în trecut Putin s-a jucat cu Merkel ca Rasputin cu tzarina Alexandra. La fel s-a jucat și cu Schroeder. Presa internațională a scris că armamentul pe care l-a oferit Germania e redegist, din anii ’70. Am citit că și rușii au început războiul cu arsenalul din anii ’70. Dacă îl aduc și americanii pe Rambo (Stallone), e perfect. Stallone are 76 de ani, cred că voinicul Mihăiță Șora îl pune la skandenberg. Marea Britanie nu trebuie să vină cu nimic. Îl are pe Boris Johnson, care a comparat dorința Ucrainei de a adera la U.E cu Brexit. Buuuun, deci ieșirea din U.E e totuna cu intrarea în U.E. Boris englezul! Iar alți mari politicieni au intrat atât de bine pregățiți în război încât așteaptă ca Putin să fie dat jos printr-un puci.

Fără să vrei, te gândeșți la întâlnirea de la Ialta, din 4 – 11 februarie 1945. Ce blat! Dar marele blat a avut loc înainte de blatul consemnat în cartea de istorie. Da, „șervețelul de la Ialta” n-a fost mânjit grafic la Ialta, ci în octombrie 1944, când Churchill l-a vizitat pe Stalin la Moscova. Citez tot dintr-o tefelistă, doamna Sabina Fati („Ocolul Mării Negre în 90 de zile”), ca să nu avem discuții. La Moscova, unde a stat cinci zile, „Churchill a scris pe un șervețel albastru cum vede el împărțirea Balcanilor, iar Stalin a bifat cu un creion albastru. „Cum ți s-ar părea să ai 90% predominantă în România, pentru ca noi să avem 90% în Grecia și să mergem pe juma-juma în cazul Iugoslaviei?” Bulgaria – 75%, Ungaria 90% pentru ruși.

„După patru luni, înainte de a pleca spre Ialta, Churchill a spus, cu resemnare jucată, că „zona Balcanilor va fi bolșevizată, iar eu nu pot să împiedic acest lucru. Și nici pentru Polonia nu pot face nimic.” Când a aterizat la Ialta, Churchill a început să umble la metafore, a zis că e pe „Riviera lui Hades”. Probabil că l-a vizitat talentul prea de dimineață.

Puciul de la Moscova, din august 1991, l-a prins pe Gorbaciov tot la Ialta, în concediu. Dar în 2014, când a fost anexată Crimeea, cine era la Ialta?

Mai bine să ne vedem de geostrategii noștri. Chiar și pe timp de război USR dovedește că are scaun la cap și indigestie ecologică. Partidul Generației Gadget a scornit o lege de interes planetar, promulgată de Iohannis, potrivit căreia „după 16 ani, animalele de companie au din nou voie pe plajă.” Până aici mai merge. Dar ce urmează e o dezmierdare – de la „merde”, adică alintarea pampersului umplut. „Cel care însoțește animalul de companie la plimbare pe plajă este obligat să îi strângă și mizeria. POLIȚIA LOCALĂ, POLIȚIA NAȚIONALĂ ȘI JANDARMERIA VOR AVEA ATRIBUȚII DE CONTROL PENTRU RESPECTAREA LEGII.” Misiunea e grea și onorantă, cred că polițiștii trebuie să fie de la comisari în sus. Supravegheați de chestori. Parcă îi aud: „corp delict pe rândul patru de umbrele, lângă șezlongul înconjurat de găletușe. Nu deteriorați probele!” Și dacă sunt excremente de bebeluș, nu de câine, ce facem? Chemăm Criminalistica.

 

Fără să vrea, Putin a dat deșteptarea Germaniei!

Radu Jacotă
-
1
Fără să vrea, Putin a dat deșteptarea Germaniei!

Ca tânăr ofițer KGB staționat la Dresda, Vladimir Putin vorbea fluent germana și  a continuat să se considere un expert în cultura sa gazdă. Cât de ironic este că zeci de ani mai târziu acțiunile sale au dus la un punct de cotitură în istoria Germaniei pe care nu-i va plăcea, dar lumea ar trebui să-l întâmpine.

Când Putin a lansat luna trecută războiul împotriva Ucrainei, un efect secundar a fost o întorsătură nu numai în politica externă și de apărare a Germaniei, ci și în viziunea sa colectivă asupra lumii. Politologul Andreas Kluth o numește “revoluția germană”.

Sonderwege

Într-un fel, totuși, această revoluție a fost mai degrabă o smucitură istorică bruscă față de ceea ce alte țări ar considera normalitate. Se poate dovedi a fi începutul sfârșitului a două secole de “Sonderwege” sau “căi speciale” în istoria germană. În cea mai mare parte, aceste căi s-au dovedit a fi fundături – pentru Germania, Europa și lume. Decesul excepționalismului german este, așadar, un lucru bun.

Cuvântul Sonderweg a apărut pentru prima dată printre istoricii germani în secolul al XIX-lea, care l-au folosit cu conotații pozitive. Germania a întârziat să devină stat național și a făcut acest lucru numai după o încercare eșuată de revoluție liberală din 1848, care a împiedicat-o să ajungă din urmă cu tendința către democrație în alte țări occidentale, cum ar fi Franța sau Marea Britanie.

Totuși, Germania nou unificată nu a fost nici o autocrație „estică” precum Rusia țaristă. În schimb, era destinată să fie specială – nici occidentală, nici estică, ci unică. Teoria era tentantă.

Wandel durch Handel

După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial s-a instaurat Războiul Rece, Germania de Vest s-a alăturat SUA și NATO, dar primul cancelar social-democrat, Willy Brandt, avea idei diferite.

Acestea au devenit cunoscute ca Ostpolitik(Politica de Est). În cea mai mare parte, asta însemna apropiere – a vorbi frumos cu Kremlinul, indiferent de modul de răspuns. Lăsați americanii să pună accent pe descurajare militară, a fost gândirea de la Bonn; noi, germanii, vom aduce Rusiei „schimbarea prin comerț” – Wandel durch Handel. O altă noțiune tentantă.

O mare parte din stânga germană a mers mai departe și a combinat antimilitarismul și rusofilia. Germanii au ieșit în stradă împotriva staționării armelor nucleare americane pe teritoriul lor. Focoasele sovietice, care ținteau și țara lor, nu păreau să-i deranjeze la fel de mult.

După căderea Zidului Berlinului în 1989, cancelarul de atunci Helmuth Kolh a declarat că “Germania este înconjurată doar de prieteni și parteneri”. O concluzie pripită.

Și astfel Germania a început o demilitarizare de zeci de ani. Bugetele armatei au fost tăiate, recrutarea a fost încheiată. Din nou, germanii s-au simțit speciali și – nu atât de implicit – superiori.

Al doilea cancelar social-democrat, Gerhard Schroeder, a amenajat o conductă de gaz, numită Nord Stream, care urma să fie construită din Rusia sub Marea Baltică până în Germania, ocolind Ucraina, Polonia și restul Europei de Est. La scurt timp după ce și-a părăsit mandatul, a devenit președintele și lobbyist al acesteia și membru de seamă în board-ul Gazprom.

Aliații au avertizat Germania că se face dependentă de gazul lui Putin. Un al cancelar, Angela Merkel, a adăugat o a doua conductă, Nord Stream 2, chiar lângă prima. Noi Sonderwege.

Sfârșitul iluziilor

Datorită lui Putin, toate aceste căi au dispărut acum. Ca și alții, germanii admit în sfârșit ceea ce este evident. Amenințările există. Dușmanii sunt reali, iar unii pot fi opriți doar cu forță sau descurajare.

Zi de zi, vechile tabuuri ale sonderweg-ului dispar. Cancelarul Olaf Scholz, un social-democrat precum Brandt și Schroeder, pompează 100 de miliarde de euro în Bundeswehr. Germania va cumpăra avioane F-35 americane. Nord Stream 2 este suspendat.

A fost nevoie de un război război european pentru a transforma cultura politică a Germaniei de la naivitatea mesianică la bunul simț.

Dar uneori sunt necesare secole pentru a coborî dintr-un Sonderweg . Putin ar putea încă să distrugă continentul european. Dar într-un fel, el a schimbat în bine istoria Germaniei.

Inflația, runda a doua. Muncitorii europeni se tem să ceară creșteri de salariu

Radu Jacotă
-
1
Inflația, runda a doua. Muncitorii europeni se tem să ceară creșteri de salariu

Lucrătorii din cele mai mari economii ale Europei nu vor căuta creșteri  salariale în anul următor, în ciuda faptului că resimt unele dintre cele mai mari presiuni din cauza creșterii prețurilor.

Este concluzia unui sondaj global realizat de YouGov și distribuit exclusiv Bloomberg News. Poate atenua îngrijorările băncilor centrale cu privire la potențialul unei spirale inflaționiste a salariilor.

Sondajul, care a acoperit 18 țări și a implicat 20.000 de oameni, a arătat că doar unul din cinci lucrători din Spania și unul din patru din Germania intenționează să ceară o creștere salarială. Marea majoritatea a celor chestionați ar solicita o creștere cu mai puțin de 5%.

În Marea Britanie, unde factorii de decizie politică s-au îngrijorat în mod special de acordările de salarii mai mari, procentul este de 30%. Aceasta se compară cu 40% în SUA și peste 70% în Indonezia, India și Emiratele Arabe Unite.

Odată cu creșterea inflației în întreaga lume –  și probabil că va crește din cauza impactului războiului din Ucraina –  bancherii centrali au devenit din ce în ce mai preocupați de așa-numitele efecte de rundă a doua asupra inflației. Aici prețurile mai mari se traduc în cereri de salarii mai mari, care apoi obligă firmele să scumpească și mai mult produsele.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, s-a exprimat în mod deosebit cu privire la risc, stârnind controverse după ce a făcut apel la angajați să  dea dovadă de reținere în ceea ce privește cererile lor de salariu.

Imaginea este ușor diferită în regiunea euro, unde factorii de decizie politică au spus în mod repetat că, în ciuda inflației de aproape 6%, creșterea salariilor rămâne în general redusă. Șeful Bundesbank, Joachim Nagel, a susținut că  „nu există semne” de spirală salarii-preț.

Amploarea cererilor a variat , dar motivele pentru care muncitorii  nu a solicitat salarii mai mari au fost foarte asemănătoare. În fiecare țară, cu excepția Danemarcei, majoritatea celor care nu caută o mărire de salariu au spus că „nu există nicio șansă ca angajatorul meu să acorde una”.

Cererile reduse sunt cu atât mai izbitoare în comparație cu creșterea costului vieții în multe țări, cu prețuri mai mari la energie și probleme legate de aprovizionare, ducând la o creștere a facturilor casnice.

Aproximativ 90% dintre oamenii din Spania, Italia, Germania și Marea Britanie  –  care erau printre cei mai puțin probabil să caute salarii mai mari  –  au spus că prețurile coșului zilnic au crescut pentru ei în ultimele 12 luni.

Economia Europei, pericole în creștere: stagflație, blocaje, refugiați

Radu Jacotă
-
0
Economia Europei, pericole în creștere: stagflație, blocaje, refugiați

Acesta trebuia să fie anul redresării economiei mondiale după recesiunea din pandemie. Dar invazia Ucrainei de către Rusia impune un șoc stagflaționist sever, ridicând prețurile pe măsură ce aprovizionarea cu energie este amenințată, slăbind veniturile gospodăriilor și companiilor.

Creșterea rapidă a prețurilor „ar trebui să scadă treptat, pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă scad în 2022 și politica monetară din marile economii răspunde”, estima FMI.

Planul nu a mers  – economia globală se confruntă acum cu riscul unei deteriorări accentuate, notează Financial Times.

Războiul din Ucraina – cel mai mare conflict pe pământ european de aproape 80 de ani – subminează încrederea renașterii economiei, iar Europa trebuie să facă față unui aflux și mai mare de refugiați decât în ​​2015.

Revenirea coronavirusului în China amenință din nou lanțurile globale de aprovizionare, pune presiuni asupra prețurilor și producției.

Peste tot în lume, factorii de decizie politică au luat măsuri și s-au orientat către o perspectivă mai sumbră. În urmă cu o lună, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a prezentat o viziune optimistă asupra perspectivei zonei euro: „creșterea ar trebui să revină puternic”. Săptămâna trecută, a recunoscut că „evenimentele recente pun riscuri deosebite pentru economie”.

Fiind cea mai apropiată atât geografic, cât și economic de Ucraina, economia Europei este cea mai vulnerabilă. Deși Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică(OCDE)  nu a anunțat încă prognoze, a publicat o simulare a efectelor probabile ale războiului și ale modificărilor prețurilor mărfurilor care au durat tot anul. Acest lucru a arătat scăderi ale creșterii aproape de două ori mai mari în zona euro decât în ​​SUA.

Un înalt oficial european s-a declarat îngrijorat de „un efect foarte mare de încredere” asupra gospodăriilor și companiilor, odată ce adevăratele consecințe ale acțiunilor Rusiei și ale perturbărilor asupra lanțurilor de aprovizionare europene au fost resimțe.

Oficialul a adăugat că invazia rusă va necesita, de asemenea, o solidaritate paneuropeană uriașă cu Polonia și alte țări din estul Europei, care se confruntă cu cea mai mare povară de a găsi cazare și sprijin pentru cei 3 milioane de refugiați care au trecut deja granița cu Ucraina, fiind așteptate multe alte milioane.

Războiul lui Putin, mai rău decât pandemia

Deja, guvernele din Europa își intensifică pârghiile de politică în încercarea de a proteja gospodăriile de unele dintre cele mai grave efecte ale creșterii prețurilor mărfurilor asupra standardelor lor de viață.

Dar încep să se resimtă efectele economice ale invaziei armatei lui Putin: producătorii de automobile germani au fabrici la ralanti din cauza penuriei de piese fabricate în Ucraina, iar unele supermarketuri italiene au rămas fără paste. În Spania, șoferii de camioane au declanșat o grevă în semn de protest față de costurile mari ale combustibilului.

Un război prelungit în Ucraina riscă să fie „mult mai rău” pentru economia europeană decât pandemia de coronavirus, din cauza întreruperii lanțului de aprovizionare, a deficitului de energie și a inflației, a avertizat Herbert Diess, directorul executiv al Volkswagen.

Lanțurile globale de aprovizionare au fost deja puternic perturbate de pandemie și blocaje, dar conflictul din Ucraina prezintă un nou risc pentru aprovizionarea cu materiale cheie. De exemplu, Ucraina furnizează 70% din gazul neon, care este necesar pentru procesul de litografie cu laser utilizat pentru fabricarea semiconductorilor, în timp ce Rusia este principalul exportator de paladiu, element vital pentru fabricarea convertoarelor catalitice.

Cel mai periculos scenariu modelat de economiști și bănci centrale este dacă aprovizionarea cu energie a Rusiei către Europa este întreruptă.

Jan Hatzius, economistul șef al Goldman Sachs, estimează că interzicerea UE a importurilor de energie din Rusia ar provoca o scădere de 2,2% a producției și ar declanșa o recesiune în zona euro, definită ca două trimestre consecutive de contracție economică.

Deși existau speranțe că economia Europei ar putea crește mai repede decât SUA în 2022, puțini analiști cred acum că este posibil.  „Guvernele pot compensa unele dintre costurile pentru consumatori și întreprinderi, dar este dificil de compensat impactul asupra comerțului sau afectarea încrederii din cauza costurilor mai mari ale energiei”, a declarat Reza Moghadam, consilier la Morgan Stanley.

Deputat PSD: ”Plafonarea la energie s-a făcut prea târziu. Deja prețurile se dublaseră”

Claudia Marcu
-
10
Deputat PSD: ”Plafonarea la energie s-a făcut prea târziu. Deja prețurile se dublaseră”

Decizia de a plafona prețurile la energie a fost luată și aplicată prea târziu, când prețurile deja explodaseră, ne spune deputatul PSD Marius Ostaficiuc. Astfel, facturile la energie s-au dublat pentru consumatorii casnici și chiar s-au triplat în cazul firmelor, care intră în faliment pe bandă rulantă din această cauză. Ordonanța de urgență adoptată de Guvern prevede ca plafonarea să se facă și din aprilie la prețurile deja insuportabile.

Plafonarea prețurilor la energie înseamnă stabilirea unui preț pe care distribuitorii de energie îl pot percepe de la consumatori, iar tot ce depășește acest preț să fie suportat de bugetul statului. Amânarea deciziei de plafonare până când prețurile au sărit în aer a avantajat și Guvernul, care a plătit mai puțin sau deloc, dar și firmele de distribuție a energiei, care nu au mai fost nevoite să aștepte decontarea banilor de către stat.

Faptul că toată energia de la producătorii români a fost deja cumpărată pe acest an de către traderi înseamnă prețuri astronomice în piață, pe care, de data aceasta, le va suporta statul, care s-a ferit să ia vreo măsură care să deranjeze profiturile companiilor. Deputatul PSD Marius Ostaficiuc ne spune că întârzierea nepermisă a plafonării prețurilor a avut efecte catastrofale atât pentru cetățeni, cât și pentru firme.

”Noi, ca reprezentanți ai cetățenilor, avem obligația să tragem semnale de alarmă chiar și în interiorul partidului. Prețurile la energie s-au dublat și chiar s-au triplat în cazul firmelor. Și nu din cauza erorilor de calcul, numărul acestora fiind irelevant, ci din cauza prețurilor stabilite de operatori. Plafonarea s-a făcut prea târziu, după ce prețurile au ajuns foarte sus. Această eroare de calcul despre care vorbea domnul Virgil Popescu nu este o eroare de calcul, calculul este corect și facturile sunt reale și trebuie plătite. Plafonarea ar fi trebuit făcută atunci când prețul era cel corect, pe care îl preconizau și antreprenorii, nu când s-a majorat atât de mult și au fost scăpate lucrurile de sub control”, ne-a declarat Marius Ostaficiuc, deputat PSD.

250 de lei, factura pentru un apartament

Guvernul a plafonat prețurile la energie pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023 la 0,80 de bani kWh pentru consumuri ale populației de peste 100 de kWh până la 300 kWh. Cum un apartament cu două camere consumă, în medie, 300 de kWh într-o lună, factura va fi de 250 de lei. Doar pentru clienții casnici care au un consum mai mic sau egal cu 100 de kWh prețul va fi de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, iar firmele vor plăti un preț de 1 leu pe kWh. Totodată, potrivit Ordonanței de Urgență adoptate de Guvern, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale va fi de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici și de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh.

Vine criza de gaze

Previziunile sumbre ale iernii următoare, în ce privește criza de gaze, se reflectă și în ordonanța Guvernului, care a dispus obligativitatea producătorilor de gaze de a acoperi necesarul de pe piața internă. Astfel, între 1 aprilie 2022 și 31 martie 2023, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore și/sau offshore, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale, au obligaţia să vândă, cu preţul de 150 lei/MWh, cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă, către furnizorii clienţilor casnici pentru a asigura necesarul de consum al clienților casnici. La fel se va proceda și în cazul consumatorilor noncasnici, care vor trebui să aibă asigurat consumul de gaze până la 31 martie 2023.

A apărut Național – Italia, ziarul românilor din Italia. Se găsește la chioșcurile de ziare și  în aeroporturi.

Accesați www.nationalro.it sau https://www.facebook.com/nationalitalia și veți fi la curent cu toate informațiile de ultimă oră despre comunitatea românească din Italia

ALERTĂ cu bombă în spațiul aerian românesc! Zborul, escortat cu avioane de vânătoare

Andreea Vlad
-
2
ALERTĂ cu bombă în spațiul aerian românesc! Zborul, escortat cu avioane de vânătoare

A fost alertă cu bombă la bordul unui avion care aparține companiei Wizz Air, în timp ce se afla în spațiul aerian românesc.

Avionul, un Airbus A321neo înmatriculat HA-LVI, efectua un zbor dinspre Georgia spre Polonia, informează boardingpass.ro.

Piloții ar fi informat controlorii de trafic aerian despre o alertă cu bombă. Avioane de vânătoare ale trupelor Aeriene Române s-au ridicat de la sol pentru a escorta aeronava Wizz Air până în Polonia, potrivit Ministerului Apărării din Ungaria.

Aeroportul din Varșovia, închis

Aeroportul din Varșovia a fost închis temporar, timp de câteva ore. În tot acest timp, avioanele care urmau să aterizeze în capitala Poloniei au așteptat în aer sau au aterizat pe alte aeroporturi.

Potrivit antena3.ro, autoritățile poloneze au verificat pasagerii, bagajele acestora și avionul care a operat zborul, însă până la această oră este neclar dacă au fost găsite dispozitive explozive în avion.

Alertă în Belgia! O mașină a intrat în mulțime. Sunt 4 morți și zeci de răniți (VIDEO)

Andreea Vlad
-
3
Alertă în Belgia! O mașină a intrat în mulțime. Sunt 4 morți și zeci de răniți (VIDEO)

Cel puțin patru oameni au murit în Belgia, după ce o mașină a intrat cu viteză în mulțimea strânsă la un carnaval. Sunt, de asemenea, zeci de răniți.

Tragedia a avut loc oraşul Strépy-Bracquegnies, din sudul Belgiei, la primele ore ale dimineţii. Şoferul a fost prins în timp ce încerca să fugă, au transmis autoritățile locale.

Patru persoane au decedat. Alte 12 persoane au fost grav rănite şi în jur de 20 au suferit răni uşoare, a indicat primarul Jacques Gobert din oraşul vecin La Louviere, situat la 50 km sud de Bruxelles, potrivit agenţiei Belga.

Deocamdată este neclar dacă incidentul a fost unul intenţionat. Municipalitatea a declanşat planul de urgenţă.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Școală din Mariupol, unde se adăposteau 400 de oameni, bombardată de ruși – VIDEO

Andreea Vlad
-
2
RĂZBOI ÎN UCRAINA. Școală din Mariupol, unde se adăposteau 400 de oameni, bombardată de ruși – VIDEO

Rușii au bombardat școala de artă din Mariupol unde se adăposteau 400 de oameni, au anunțat autoritățile locale.

Atacul a avut loc sâmbătă. Nu există încă un bilanț al victimelor, deși autoritățile locale spun că întreaga clădire a fost distrusă și există victime printre dărâmături. Femei, copii și vârstnici se refugiaseră în clădire.

Potrivit HotNews.ro, în jur de 400.000 de oameni au rămas captivi în Mariupol de mai bine de două săptămâni, încercând să se ascundă din calea bombardamentelor care au avariat serios alimentarea cu electricitate, căldură și apă, potrivit autorităților locale. Mii de oameni ar fi fost deportați pe teritoriul Rusiei, mai spun oficialii ucraineni.

Teatrul din Mariupol, folosit ca adăpost pentru civili

Echipele de intervenție încă mai încercau să salveze oamenii prinși sub dărâmături la teatrul din Mariupol, unde se adăposteau. Teatrul a fost ținta bombardamentelor, clădirea fiind practic distrusă.

O nouă imagine din satelit de la Maxar Technologies arată că aproximativ două treimi din clădirea teatrului din Mariupol, care adăpostea aproximativ 1.300 de persoane când a fost bombardată, este distrusă, în timp ce doar fațada de vest a rămas în picioare, relatează CNN.

Zelenski, o nouă lovitură dată lui Putin! Restricțiile au legătură directă cu Rusia

Andreea Vlad
-
2
Zelenski, o nouă lovitură dată lui Putin! Restricțiile au legătură directă cu Rusia

Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei (echivalentul a CSAT din România) a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse în perioada în care legea marţială este în vigoare.

Volodimir Zelenski a anunţat decizia, într-un mesaj video, sâmbătă seara, potrivit Reuters. Președintele ucrainean a anunțat restricțiile care vizează activitatea a 11 partide politice din Ucraina, inclusiv cele care au legături cu Rusia.

Zelenski a spus că printre cele vizate de restricții este și Platformă de opoziție – Pe viață. Acesta este cel mai mare partid pro-rus și are reprezentanți în Parlament.

Partidele pro-ruse, interzise în Ucraina

Alte formațiuni politice care au activitatea restricționată sunt Partidul Sharia, A noastră, Blocul de opoziție, Opoziție de stânga, Uniunea Forțelor de Stânga, Stat, Partidul Socialist Progresist din Ucraina, Partidul Socialist din Ucraina, Socialiști și Blocul lui Vladimir Saldo.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înaintat lunea trecută parlamentului un proiect de lege care vizează prelungirea legii marțiale cu încă 30 de zile începând cu 24 martie, potrivit site-ului președintelui, relatează Reuters.

Refugiații din Ucraina au ajuns pe prima pagină a revistei de satiră Charlie Hebdo. Cum sunt înfățișați

Andreea Vlad
-
6
Refugiații din Ucraina au ajuns pe prima pagină a revistei de satiră Charlie Hebdo. Cum sunt înfățișați

Jurnaliștii francezi de la publicația de satiră Charlie Hebdo publică în cel mai recent număr al revistei o caricatură care ilustrează două crize care frământă Europa în această perioadă.

Este vorba despre criza refugiaților ucraineni și cea a prețului la combustibil, generată de războiul din Ucraina.

„2 euro pe litru la benzină. Rulează un ucrainean, este gratis!”, este îndemnul publicat pe prima pagină a revistei, în timp ce trei ucraineni înlocuiesc motorul unei mașini și pedalează, pe post de motor.

Putin, ridiculizat de jurnaliștii francezi

Recent, pe 1 martie, Charlie Hebdo a publicat o caricatură cu președintele rus Vladimir Putin urinând pe butonul roșu.

Coperta revistei îl arată pe Putin ca pe o gorilă cu organe genitale foarte mici. Sub caricatură scrie ”În drum spre secolul 21!”.

Caricatura a venit la câteva zile după ce președintele Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să pună în stare de alertă maximă forțele de descurajare nucleară.

Charlie Hebdo este un ziar satiric francez săptămânal care publică caricaturi, reportaje, discuții și anecdote. Ziarul susține opinii politice de stânga, ridiculizează politicienii, extrema dreaptă și grupurile religioase.

Ziarul a publicat în mod repetat caricaturi despre islam și despre profetul Mahomed. Aceasta a fost cauza atacului terorist din 7 ianuarie 2015 – când bărbați înarmați au pătruns în biroul publicației și au împușcat angajații redacției. Atacatorii au ucis cel puțin 12 persoane (inclusiv doi ofițeri de poliție).

De ce s-au scumpit atât de mult biletele de avion. Motivele pentru care preţurile se vor duce tot mai sus

Andrei Ștefan
-
0
De ce s-au scumpit atât de mult biletele de avion. Motivele pentru care preţurile se vor duce tot mai sus

Războiul din Ucraina a provocat o scumpire în masă a biletelor de avion. Cererea mai mare, dar şi costurile crescute ale carburanţilor determină companiile aeriene să mărească preţurile zborurilor.

De exemplu, pe Aeroportul Otopeni, traficul de pasageri a crescut cu 50% în ultima perioadă. Şi, odată cu el, şi cererea pentru bilete e acum mult mai mare.

Combustibilul folosit de avioane s-a scumpit

Războiul din Ucraina poate duce la o criză a combustibilului, astfel că acesta s-a scumpit.

„În fiecare zi noi planificăm trei zboruri. Trei zboruri însemnând şase decolări, şase aterizări. Se lucrează non-stop. Adică, avionul, săracul, nu stă deloc”, a declarat Dan Andrei, director operaţiuni zbor.

Numai că acum costurile sunt mai mari. În special cele cu combustibilii. „Au cam explodat preţurile la combustibil. Gândiţi-vă că în anul trecut ajunseserăm la 30 de dolari barilul. Acum a sărit de 100. La 100 de dolari barilul, tona de petrol de aviaţie ajunge la 1.200 de dolari”, mai spune Dan Andrei, director operaţiuni zbor, pentru postul Antena 3.

Preţul biletelor se va tripla?

Agenţiile de turism anticipează că preţurile biletelor de avion s-ar putea chiar tripla. Dacă în luna martie putem cumpăra un bilet către Barcelona cu 40 de euro, în august, acelaşi bilet va fi şi de trei ori mai scump. Adică vom ajunge să platim 120 de euro. Iar acest trend se menţine şi pentru alte destinaţii, cum ar fi Roma, Paris, Londra sau Madrid.

Specialiştii din turism pretind că va fi cel mai aglomerat sezon de călătorii din toate timpurile. Şi va mai compensa din pierderile de anul trecut. În 2021, pierderile din sectorul turistic au fost de 2.000 de miliarde de dolari.

Pandemia NU s-a terminat! Prima ţară din UE care reintroduce restricţiile COVID-19

Andreea Vlad
-
4
Pandemia NU s-a terminat! Prima ţară din UE care reintroduce restricţiile COVID-19

Austria impune, din nou, restricții anti-Covid, în contextul creșterii numărului cazurilor de Covid-19.

Ministrul Sănătății, Johannes Rauch, a informat că măsura va fi impusă de la mijlocul săptămânii următoare, miercuri, 23 martie, conform Die Presse.

„Nu-mi place să fac asta”, a mărturisit Johannes Rauch într-o conferință de presă.

El a precizat că vor fi revizuite şi regulile de izolare. Rauch a declarat că gradul de ocupare a unităţilor de terapie intensivă a rămas scăzut, dar că spitalele se străduiesc să se ocupe de toţi pacienţii din cauza numărului de medici şi asistente care se infectează.

Măştile devin din nou obligatorii

Austria devine astfel prima ţară care reintroduce obligativitatea purtării măștii FFP2 în interior, în condițiile în care eliminarea lor în mai multe state membre ale UE şi subvarianta mai contagioasă a variantei Omicron a coronavirusului sunt probabil cauzele care au condus la o nouă creștere a numărului cazurilor de COVID-19 în Europa.

„Nu se aşteaptă o scădere a cifrelor actuale decât în următoarele săptămâni”, a declarat ministrul austriac al sănătății. „Situaţia tensionată va dura, prin urmare, mult mai mult decât se preconiza anterior”, a adăugat el.

În Austria, restricțiile fuseseră ridicate de pe 5 martie. În condițiile creșterii numărului de cazuri, ministrul a recunoscut că s-au grăbit cu ridicarea restricțiilor.

Rusia TRIŞEAZĂ pe toate fronturile. Cum driblează sancţiunile economice impuse de Occident

Andrei Ștefan
-
2
Rusia TRIŞEAZĂ pe toate fronturile. Cum driblează sancţiunile economice impuse de Occident

Rusia a căutat soluţii prin care să se descurce din punct de vedere economic, după sancţiunile impuse de Occident. Şi se pare că au găsait variante, dar ele sunt la limita legii, ba dincolo de ea.

Astfel, autorităţile de la Kremlin iau în calcul să permită comercianţilor cu amănuntul să importe produse fără permisiunea proprietarului mărcii comerciale, după ce mărcile globale au oprit vânzările sau exporturile din cauza invaziei sale din Ucraina.

Vor apela la „importurile paralele”

Permiterea ”importurilor paralele” reflectă modul în care sectorul vânzărilor cu amănuntul al Rusiei a fost perturbat de sancţiunile economice occidentale şi de deciziile unor firme internaţionale precum H&M şi Nike de a-şi restrânge activitatea în Rusia.

”Iniţiativa FAS care permite importurile paralele va fi o măsură eficientă de sprijin…

Întreprinderile mici şi mijlocii vor avea voie să importe în mod legal mărfuri străine fără a solicita permisiuni suplimentare, iar consumatorul va avea acces la o gamă mai largă de bunuri de calitate înaltă la preţuri rezonabile”, a declarat directorul general al Wildberries, Tatyana Bakalchuk, într-un comunicat.

Guvernul Rusiei a propus o serie de măsuri de sprijin pentru a încerca să-şi susţină economia în faţa sancţiunilor occidentale din cauza conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, Kremlinul se confruntă cu cea mai gravă criză economică de la căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Australia anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei

Australia a adoptat duminică noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, interzicând cu efect imediat exporturile de alumină şi bauxită. Producţia de aluminiu a Rusiei depinde în proporţie de 20% de alumina importată din Australia.

Aceasta din urmă, deţinută de Rusal şi de gigantul minier anglo-australian Rio Tinto, a promis să rupă toate legăturile comerciale cu Rusia.

Prim-ministrul australian Scott Morrison a mai declarat că guvernul său cooperează cu aliaţii săi pentru „a pune presiune maximă asupra regimului lui Putin pentru a se retrage din Ucraina”.

Tensiunea între China și SUA persistă! Un înalt oficial de la Beijing îi ia partea Rusiei

Andreea Vlad
-
0
Tensiunea între China și SUA persistă! Un înalt oficial de la Beijing îi ia partea Rusiei

Un înalt oficial chinez consideră că sancțiunile impuse Rusiei sunt „din ce în ce mai scandaloase”.

Ministrul adjunct de Externe, Le Yucheng, este de părere că rușii de rând sunt direct afectați, deoarece aceștia sunt privați de bunuri din exterior „fără nicio justificare”.

„Istoria a dovedit de nenumărate ori că sancțiunile nu pot rezolva problemele. Sancțiunile nu vor face decât să dăuneze oamenilor obișnuiți, să aibă un impact asupra sistemului economic și financiar și să înrăutățească situația economiei globale”, a afirmat Le Yucheng într-o conferință de presă, potrivit Reuters.

Le Yucheng a împărtășit, de asemenea, punctul de vedere al Moscovei cu privire la NATO, spunând că alianța nu ar trebui să se extindă în continuare spre est, punând o putere nucleară precum Rusia „într-un colț”.

SUA, avertisment pentru Beijing

Într-o convorbire telefonică de vineri, președintele american Joe Biden l-a avertizat pe liderul chinez Xi Jinping cu privire la „implicațiile și consecințele” pentru China dacă Beijingul oferă sprijin Rusiei pentru război, a precizat Casa Albă, potrivit BBC.

China nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina – refuzând să folosească acest termen – dar și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la război, cerând o soluție pe cale diplomatică.

Pe de altă parte, Beijingul – care importă masiv petrol și gaz din Rusia – s-a opus sancțiunilor economice impuse Rusiei, despre care spune că sunt unilaterale și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU.

Războiul propagandei: ruşii i-au acuzat pe ucraineni că pregătesc să-şi ucidă propriii diplomaţi

Andrei Ștefan
-
1
Războiul propagandei: ruşii i-au acuzat pe ucraineni că pregătesc să-şi ucidă propriii diplomaţi

Autorităţile de la Moscova i-au acuzat pe ucraineni că plănuiesc să însceneze un atac asupra unor facilităţi ce găzduiesc diplomaţi occidentali în Lvov, oraş din vestul Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konaşenkov, a susţinut că liderii ucraineni intenţionează să prezinte atacuri asupra unor facilităţi diplomatice ale Statelor Unite şi ale altor ţări occidentale ca “atac ţintit al forţelor armate ruse”.

Ruşii pretind că ucrainenii forţează NATO

Acest lucru ar pune presiune asupra NATO pentru a furniza mai multe livrări de arme şi pentru a conveni asupra unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Moscova a mai spus că Kievul plănuieşte atacuri chimice asupra civililor din regiunile Sumî şi Mikolaiv. Nu au fost furnizate dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

Ambasadorii s-au mutat la Lvov

Ucraina acuză în mod repetat Rusia că răspândeşte dezinformări despre presupuse provocări pentru a-şi justifica, de fapt, propriile atacuri.

Ambasadorii ţărilor europene s-au mutat, majoritar, din Kiev la Lvov, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.

La mai bine de trei săptămâni de la declanşarea războiului, mai multe ţări continuă să păstreze diplomaţi la Lvov, inclusiv Franţa.

Suvenirul pe care ambasadorul Belarusului l-a primit la plecarea din Ucraina: o punguţă cu „30 de arginţi” VIDEO

Andreea Vlad
-
2
Suvenirul pe care ambasadorul Belarusului l-a primit la plecarea din Ucraina: o punguţă cu „30 de arginţi” VIDEO

Igor Sokol, ambasadorul Belarusului în Ucraina, nu va uita prea curând momentul plecării sale din Ucraina, țară invadată de ruși la 24 februarie.

În momentul în care diplomatul se pregătea să părăsească Ucraina şi să treacă graniţa în Republica Moldova, un poliţist de frontieră i-a înmânat o punguţă cu „30 de arginţi”, aluzie la trădarea lui Isus de către Iuda.

Gestul a fost făcut chiar de şeful grănicerilor ucraineni, Serhii Deineko, potrivit deschide.md. Acesta i-a cerut ambasadorului să-i transmită „arginţii” omologului său din Belarus, Anatoli Lapp, şeful Comitetului Frontierei de Stat al Republicii Belarus.

„Pentru lovitura pe la spate dată Ucrainei, puteţi să i le daţi şefului Comitetului de Frontieră de Stat al Republicii Belarus, general-locotenent A.P. Lapp”, i-a spus diplomatului, Serhii Deineko, şeful grănicerilor ucraineni.

Ambasadorul belarus, luat evident prin surprindere, a refuzat să ia punguţa. „Acesta este un ordin”, îi spune Deineko. „O fi un ordin pentru tine, dar nu şi pentru mine”, a replicat ambasadorul, care s-a întors şi a plecat indignat.

Belarus le permite rușilor să-i folosească teritoriul și să treacă granița în Ucraina. Serviciile secrete ucrainene sugerează că Belarus este „pregătit să participe direct” la invazia Rusiei.

Reacţie INCREDIBILĂ a patronului firmei ce a produs geaca purtată de Vladimir Putin la festivitatea pro-război de pe stadionul din Moscova

Andrei Ștefan
-
5
Reacţie INCREDIBILĂ a patronului firmei ce a produs geaca purtată de Vladimir Putin la festivitatea pro-război de pe stadionul din Moscova

Vladimir Putin a urcat, vineri, pe scena stadionului Luzhniki din Moscova îmbrăcat cu o geacă Loro Piana în valoare de 12.000 de euro. Liderul de la Kremlin s-a afişat cu un astfel de obiect vestimentar în ciuda faptului că ţara lui este supusă unor sancţiuni financiare fără precedent.

Patronul companiei spune că a fost „rușinat” să-l vadă pe Putin cu geaca produsă de el și că ajută poporul ucrainean cu donații.

Haina, cumpărată cu mult timp în urmă

„E oarecum rușinos din punct de vedere uman”, a spus Pier Luigi Loro Piana. Compania sa este o afacere de familie, dar în 2013, gigantul francez din domeniul modei LVMH a cumpărat 80 la sută din firmă.

„Cred că haina purtată de Putin a fost cumpărată cu mult timp în urmă, dar cred că acestea sunt probleme minore în comparație cu tragedia unui război. Ca firmă, suntem complet solidari cu pozițiile grupului LVMH.

Este clar de ce parte am ales să fim. Nu mă simt vinovat pentru acea geacă purtată pe scenă, dar cred că Putin ar trebui să reflecteze asupra masacrului pe care îl comite asupra poporul ucrainean”, a spus Loro Piana.

„Sprijinul pentru populație, în acest moment, este cel mai important lucru. Ucrainenii vor avea tot sprijinul nostru moral și practic”, a spus antreprenorul.

Ruşii au sărbătorit războiul

Reamintim că, vineri, pe stadionul Lujniki din Moscova a avut loc un miting sub pretextul „celebrării” a opt ani de la anexarea ilegală a Crimeei.

Toţi participanţii au avut în piept insigne cu litera „Z”. „Z” fiind unul dintre însemnele de pe tancurile trupelor ruseşti care au invadat Ucraina. Specialiştii militari l-au interpretat „Za pobedy”, „victorie” în limba rusă, sau „Zapad”, însemnând „Vest”.

Rusia a sporit eforturile de a anticipa ieşirea capitalului şi de a sprijini rubla, care a înregistrat o scădere bruscă.

Alertă la Constanța! Un individ mascat a furat arma şi muniţia unui soldat, într-o unitate din Mamaia

Andreea Vlad
-
15
Alertă la Constanța! Un individ mascat a furat arma şi muniţia unui soldat, într-o unitate din Mamaia

S-a dat alarma la Constanța, sâmbătă seara. Un individ cu cagulă pe față și înarmat cu o armă albă a intrat într-o unitate militară și a furat arma și muniția soldatului de la pază.

Incidentul s-a produs în seara zilei de 19 martie, la Centrul 110 Comunicații și Informatică din Mamaia Sat, transmite Digi 24.

Militarul a fost atacat prin surprindere de o persoană mascată și înarmată cu o armă albă.
Cel care asigura paza unității militare a aplicat procedurile legale, a opus rezistență în confruntarea corp-la-corp cu agresorul, dar a fost deposedat de arma din dotare și de un încărcător cu 30 de cartușe, potrivit lui Costi Spînu, purtător de cuvânt MApN.

După ce a intrat în posesia armei și a muniției, agresorul a părăsit perimetrul unității, sărind gardul, iar militarul agresat i-a anunțat de urgență pe comandantul corpului de gardă și pe comandantul unității.

Razie pe străzile din Constanţa

Străzile din Mamaia şi Constanţa s-au umplut de poliţişti, iar paza la consulatul Rusiei din Constanţa a fost întărită, preventiv.

Conform procedurilor legale în vigoare, Parchetul Militar Constanța și organele de poliție au deschis o anchetă pentru cercetarea evenimentului. De asemenea, comandantul Centrului 110 Comunicații și Informatică a numit o comisie administrativă pentru cercetarea împrejurărilor producerii evenimentului.

Conducerea Ministerului Apărării Naționale a dispus de urgență, la nivelul tuturor unităților militare, măsuri pentru întărirea serviciilor de pază și verificarea planurilor de pază și apărare a obiectivelor militare.

Petro Poroşenko îl cheamă pe Joe Biden în Ucraina. Liderul de la Casa Albă ajunge, săptămâna viitoare, în Europa

Andrei Ștefan
-
7
Petro Poroşenko îl cheamă pe Joe Biden în Ucraina. Liderul de la Casa Albă ajunge, săptămâna viitoare, în Europa

Petro Poroşenko, fostul preşedinte al Ucrainei, a declarat că preşedintele american Joe Biden ar trebui să viziteze Ucraina în timp ce se află în Europa, la summit-ul NATO de la Bruxelles, săptămâna viitoare.

”De ce nu – foarte bun prieten al meu, foarte bun prieten al Ucrainei, Joe Biden – de ce nu vine să ne viziteze aici, săptămâna viitoare, ca simbol al solidarităţii?”, a declarat, sâmbătă, pentru CNN, Poroşenko la Kiev.

De ce este chemat Biden în Ucraina

Un aspru contestar al Rusiei din cauza invaziei din Ucraina, Joer Biden este considerat un prieten al ucrainenilor. „Acesta ar fi un pas extrem de corect pentru a demonstra că întreaga lume este alături de noi împotriva Rusiei”, a adăugat Poroşenko.

Fostul preşedinte din Ucraina susţine că poporul asuprit de ruşi nu luptă doar pentru ţara şi libertatea lor, ci ”pentru securitatea europeană, libertatea şi democraţia şi pentru securitatea globală”.

Joe Biden va călători la Bruxelles pentru a participa la summit-ul NATO din 24 martie şi se va alătura, de asemenea, la o reuniune a Consiliului European, potrivit Casei Albe.

Meteo, 20 martie. Vremea se mai încălzește! Temperaturile maxime anunțate pentru duminică

Andreea Vlad
-
0
Meteo, 20 martie. Vremea se mai încălzește! Temperaturile maxime anunțate pentru duminică

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță o zi de duminică mai caldă însă temperaturile minime vor fi din nou negative în majoritatea regiunilor. Astfel temperaturile diurne vor ajunge până la 11 grade Celsius.

În partea de sud-est, cerul va fi variabil, iar restul zonelor va fi senin și soarele își va face apariția, oferind o atmosfera de primăvară.

Vântul va sufla slab până la moderat, mai ales în zona Dobrogei, în jumătatea estică a Munteniei, pe alocuri în Moldova și la în zonele de munte. Temperaturile pe timpul zilei de duminică se vor încadra între 3 şi 11 grade Celsius, iar cele minime între -10 și 0 grade Celsius.

Vremea în București

Bucureștenii vor avea parte de o zi de duminică destul de rece pentru a doua decadă a lunii martie. Cu toate acestea, temperaturile vor înregistra creșteri, ajungând ma maxime de până la 6 grade Celsius.

Minima zilei se va situa în jurul valorii de -6 grade Celsius. În Capitală, vântul va sufla slab până la moderat, rafalele de când atingând viteze de până la maxim 40 km/h. Cerul va fi mai mult senin, seara fiind anunțate unele înnorări, însă fără precipitații.

Vremea la munte

Vremea se încălzește și la munte, temperaturile maxime ajungând în jurul valorii de 6 grade în Brașov. Cerul va fi parțial înnorat, iar pe crestele montane vântul va prezenta intensificări, viscolind zăpada.

Serghei Lavrov aruncă din nou o pată pe China, în contextul războiului. De partea cui sunt, cu adevărat, asiaticii?

Andrei Ștefan
-
8
Serghei Lavrov aruncă din nou o pată pe China, în contextul războiului. De partea cui sunt, cu adevărat, asiaticii?

China rămâne în continuare un mare semn de întrebare în contextul războiului din Ucraina. Liderii Occidentului încă se chinuie să desluşească adevăratele intenţii ale asiaticilor. Vor înarma ei, oare, şi mai mult Rusia? Vor sta departe de invazia din Ucraina?

Cea mai recentă declaraţie a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, adânceşte şi mai mult misterul.

Ruşii pretind că relaţia cu China se va consolida

Relația dintre Rusia și China se va consolida ca urmare a situației politice actuale, potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov.

„Într-un moment în care Occidentul subminează în mod flagrant toate bazele pe care se bazează sistemul internațional, desigur că noi, ca două mari puteri, trebuie să ne gândim cum să continuăm în această lume”, a declarat Lavrov.

Biden l-a avertizat pe Xi Jinping

Într-o convorbire telefonică de vineri, președintele american Joe Biden l-a avertizat pe liderul chinez Xi Jinping cu privire la „implicațiile și consecințele” pentru China dacă Beijingul oferă sprijin Rusiei pentru război, a precizat Casa Albă.

Presa de stat chineză a relatat că Xi a descris războiul ca nefiind „în interesul nimănui”, dar nu i-a adus nicio critică președintelui Vladimir Putin.

Boris Johnson trage un nou semnal de alarmă: ce va urma dacă Putin are succes cu invazia din Ucraina

Andrei Ștefan
-
8
Boris Johnson trage un nou semnal de alarmă: ce va urma dacă Putin are succes cu invazia din Ucraina

Boris Johnson a reamintit de ce este vital ca Vladimir Putin să eşueze cu invazia din Ucraina. O „nouă era a intimidării” care se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră se profilează, a tras concluzia premierul britanic.

Cu toate acestea, preşedintele Rusiei a făcut o „greşeală catastrofală” atunci când a invadat Ucraina, a declarat, sâmbătă, premierul britanic Boris Johnson.

Putin nu s-a temut de aderarea Ucrainei la NATO

Johnson a pus la îndoială de ce Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, respingând ideea că aceasta a fost cauzat de preocupările legate de aderarea ţării la NATO.

„I-a fost frică de Ucraina, pentru că în Ucraina au o presă liberă. Iar în Ucraina au avut alegeri libere şi cu fiecare an Ucraina a progresat, nu întotdeauna uşor, spre libertate şi democraţie şi pieţe deschise, se temea de exemplul ucrainean şi se temea de reproşul implicit la adresa lui”, a spus spremierul britanic.

„Pentru că în Rusia lui Putin, eşti condamnat la 15 ani de închisoare doar pentru că numeşti invazie o invazie. Şi dacă eşti împotriva lui Putin, la alegeri, eşti otrăvit sau împuşcat”, a mai zis Johnson.

Kremlinul va intimida Europa de Est

Johnson a spus că lumea se află într-un „punct de cotitură”.

„Sfârșitul libertății în Ucraina va însemna stingerea oricărei speranțe de libertate în Georgia și apoi în Moldova.

Va însemna începutul unei noi ere a intimidării în întreaga Europă de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a spus el.

„Dacă Putin reușește să zdrobească Ucraina, aceasta va fi undă verde pentru autocrații de pretutindeni în Orientul Mijlociu, în Orientul Îndepărtat.

Acesta este un punct de cotitură pentru lume. Este un moment de alegere. Este o alegere între libertate și opresiune”, a mai afirmat premierul Marii Britanii.

Veste-ŞOC de la Aleksander Lukașenko: „Putin o să ne îngroape pe toţi”

Andrei Ștefan
-
12
Veste-ŞOC de la Aleksander Lukașenko: „Putin o să ne îngroape pe toţi”

Anunţ dezarmant pentru cei care sperau că Vladimir Putin este bolnav. După zvonurile cum că liderul de la Kremlin ar suferi de cancer în stare terminală, Aleksander Lukașenko a făcut public „buletinul medical” al prietenului său de la Moscova.

„Vladimir Putin este sănătos, întreg la minte şi într-o formă mai bună ca niciodată”, a spus Lukașenko.

A avertizat că Putin „ne îngroapă” pe toţi

Rusia a folosit Belarus ca punct de pregătire pentru invazia din Ucraina la 24 februarie. Liderii occidentali au sugerat că Putin a făcut o eroare de calcul costisitoare prin lansarea asaltului militar asupra Ucrainei, unde forţele ruseşti au suferit pierderi grele, iar avansul lor a stagnat în mare parte în ciuda superiorităţii lor aparente.

„El şi cu mine nu ne-am întâlnit doar ca şefi de stat, suntem în relaţii de prietenie”, a declarat Lukaşenko, cel care a continuat: „Sunt absolut la curent cu toate detaliile sale, în măsura în care este posibil, atât de stat, cât şi personale”.

Prşedintele Belarusului a respins ideea că Putin, care are 69 de ani, nu se află la apogeul puterilor sale.

„Occidentul, şi voi, ar trebui să vă scoateţi din cap această prostie, această ficţiune. Putin este absolut în formă, este mai în formă ca niciodată…

Este o persoană complet sănătoasă, sănătoasă, sănătoasă din punct de vedere fizic – este un atlet.

Aşa cum se spune aici – o să răcească după ce ne îngroapă pe toţi”, a declarat Aleksander Lukașenko.

1...1.4201.4211.422...8.542Pagina 1.421 din 8.542
© Ziarul National