Acasă Blog Pagina 1368

Salarii de barosani. Cât au câștigat cei mai mari 100 de patroni din America

0

Cei mai mari 100 de șefi din SUA au câștigat în medie 20 de milioane de dolari în 2021, salariile lor fiind în creștere.

Ca urmare a acestor creșteri mari, a crescut și raportul dintre salariile directorilor și angajaților. În medie, boșii au câștigat de 254 de ori mai mult decât angajații lor, față de 238 de ori în 2020.

Venitul mediu al directorilor executivi ai celor mai mari 100 de companii americane listate la bursă a crescut cu 31% în 2021, potrivit unui studiu realizat de compania Equilar, cu sediul în California.

În detaliu, creșterea se ridică la 569% pentru șeful Apple, respectiv 65% pentru cel de la  Goldman Sachs.

Cel mai bine plătit a fost  CEO-ul Intel, Patrick Gelsinger (178 de milioane de dolari). El este urmat de Tim Cook de la Apple (99 de milioane de dolari), Hock Tan de la Broadcom (61 de milioane de dolari) și Satya Nadella de la Microsoft (50 de milioane de dolari).

„Creșterea bruscă a salariilor se datorează probabil faptului că multe companii au ales să își recompenseze directorii executivi cu bonusuri și premii în acțiuni pentru că și-au ghidat organizațiile în vremuri tulburi și au impulsionat creșterea veniturilor”, menționează autorii studiului.

Salariul mediu al angajaților din aceste 100 de companii mari a crescut cu 4%, până la 71.869 de dolari.

Equilar își întocmește clasamentul anual din primele 100 de companii cu cele mai mari venituri care au publicat informațiile necesare înainte de adunarea anuală a acționarilor, la 31 martie.

NATO a declanșat operațiunea “Live-Fire”. Ucraina este implicată

O organizație cibernetică acreditată de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va desfășura, începând de marți, ceea ce consideră a fi cele mai mari și mai complexe exerciții de apărare cibernetică „cu foc real” din lume.

Centrul de excelență NATO pentru apărare cibernetică în cooperare, care are sediul în Estonia, a declarat că evenimentul anual desfășurat până vineri și numit „Locked Shields” este menit “să sporească abilitățile experților în securitate cibernetică care apără sistemele IT naționale și infrastructura critică în cazul atacurilor în timp real”.

Participanții sunt detașați pentru a ajuta o țară fictivă să gestioneze un atac cibernetic de amploare. Se așteaptă ca peste 2.000 de persoane din 32 de țări, inclusiv Ucraina, să fie implicate.

De asemenea, și-au confirmat participarea zece companii financiare și bănci, potrivit Financial Services Information Sharing and Analysis Center, sau FS-ISAC, care a contribuit la conceperea sistemelor virtuale pentru a avea un aspect realist și la simularea atacurilor asupra sectorului.

Operațiunea din acest an are loc în contextul războiului din Ucraina, în care hacking-ul a avut un rol constant, deși relativ discret, în invazia Rusiei. Hackerii sponsorizați de statul rus au fost acuzați că au atacat agențiile guvernamentale ucrainene și au încercat să pătrundă în rețeaua electrică. Companiile ucrainene au fost, de asemenea, supuse unor atacuri cibernetice regulate.

Între timp, guvernul Ucrainei a ajutat la organizarea unui grup de hackeri care au condus atacuri cibernetice în Rusia.

Dar îngrijorările legate de atacurile cibernetice s-au răspândit și dincolo de zona de război. Finlanda a raportat un atac asupra site-urilor guvernamentale la începutul acestei luni, chiar în momentul în care se specula că această națiune nordică ar putea solicita aderarea la NATO.

Iar președintele american Joe Biden a avertizat companiile americane să se pregătească pentru represalii la atacurile cibernetice ca răspuns la sancțiunile impuse împotriva Rusiei.

Industria criptomonedelor vrea să fenteze politicile UE

0

Peste 40 de lideri din industria cripto au cerut Uniunii Europene să nu oblige firmele de criptomonede să dezvăluie detaliile cu privire la tranzacţii şi să-și reducă tentativele de a reglementa platformele de finanţare descentralizată aflate în creştere rapidă.

Uniunea Europeană – la fel ca multe țări și jurisdicții din întreaga lume –  încearcă să controleze sectorul criptomonedelor. UE este în faţa SUA şi Marii Britanii în dezvoltarea de reguli pentru o piață cripto evaluată la 2.100 miliarde de dolari.

Potrivit unei scrisori trimise miniştrilor europeni ai Finanţelor în data de 13 aprilie, şi preluată de  Reuters, liderii de business din industria criptomonedelor au cerut decidenţilor să se asigure că reglementările lor nu merg dincolo de ceea ce s-a convenit în cadrul Grupului de Acţiune Financiara Internaţională (FATF), care stabileşte standardele pentru combaterea spălării banilor.

Legislatorii europeni au votat luna trecută în sprijinul unor noi reglementări pentru urmărirea bitcoin şi a altor criptomonede. Aceste reguli, criticate de platforma americană Coinbase Global,  ar cere firmelor de criptomonede să colecteze şi să păstreze informaţii cu privire la cine este implicat în transferuri de monede digitale.

Ca răspuns, un număr de 46 de lideri europeni din industria criptomonedelor susţin în scrisoarea lor că propunerile „vor pune în pericol fiecare proprietar de active digitale” prin faptul că vor conduce la dezvăluirea publică a detaliilor tranzacţiilor şi a adreselor portofelelor electronice. Asta ar afecta confidenţialitatea şi siguranţa deţinătorilor de criptomonede.

UE introduce, de asemenea, un cadru mai larg, cunoscut sub numele de MiCA, pentru a reglementa toţi emitenţii şi furnizorii de servicii din UE care au legătură cu activele cripto. Parlamentul European a aprobat recent o variantă preliminară a acestei reglementări, care va fi negociată cu executivul comunitar şi liderii statelor membre.

Liderii europeni din industria cripto mai cer Uniunii Europene să excludă proiectele descentralizate, care includ finanţare descentralizată(DeFi), de la cerinţele privind înregistrarea ca entităţi legale. De asemenea, vor ca anumite stablecoins descentralizate să nu fie supuse regulilor MiCA.

Europa, fortăreața mașinilor autonome?

Analizele recente ale cererilor de brevet arată că Europa este lider în domeniul conducerii autonome. Dar, ca întotdeauna, cantitatea nu înseamnă neapărat calitate.

Devine Europa fortăreața mașinilor autonome? Din punct de vedere hardware, Bătrânul Continent depinde încă de asiatici și americani, principalii constructori de semiconductori. Dar în sectorul software, Europa se descurcă bine. Cel puțin așa reiese din raportul publicat de Comisia Europeană privind stadiul cercetării în domeniul inteligenței artificiale.

Investițiile în IA sunt în creștere pentru a ajunge la  20 de miliarde de euro pe an: Europa se află în urma Chinei și a Statelor Unite, care sunt încă mult în față în ceea ce privește numărul de întreprinderi specializate (11 362 și, respectiv, 13 770, față de 5 933 în Europa).

Campioană mondială la brevete

Conform ultimelor statistici ale ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile), Europa este într-adevăr campioana mondială, cu 33,4% din brevetele depuse în domeniul conducerii autonome, înaintea SUA (30%) și a Japoniei (11,5%). China este mult mai în urmă, cu 6,4%, după Coreea de Sud.

Dar nu este neapărat o forță a numărului. Rapoarte chinezești arată că, în timp ce brevetele explodează în domeniul inteligenței artificiale, calitatea și relevanța subiectelor de cercetare sunt în declin (măsurate în funcție de rata care intră efectiv în producție). Și să nu uităm că un brevet servește doar la protejarea unei dezvoltări: nu indică în niciun caz posibilitatea de a pune inovația în producție.

În orice caz, Europa nu vrea să rămână pe dinafară: Germania a fost prima țară care a autorizat conducerea autonomă de nivel 3 pe drumuri deschise, în Mercedes.

Transgaz, pregătit pentru toate scenariile posibile

4

În timp ce întreaga Europă face eforturi pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, operatorul național de transport și de sistem (OTS) al României, Transgaz, a declarat că este pregătit pentru toate scenariile posibile și pentru a face față oricărei situații, astfel încât aprovizionarea țării cu gaze să nu fie afectată.

În marja Conferinței Anuale a GIE, CEENERGYNEWS a discutat cu Ion Sterian, Directorul General al Transgaz, despre rolul cooperării regionale în diversificarea aprovizionării și despre planurile de viitor ale companiei, inclusiv în ceea ce privește hidrogenul.

Sterian a început prin a explica faptul că Transgaz este cel mai mare OTS din Europa Centrală și de Est și din Balcani, care exploatează și operează 14.300 de kilometri de conducte și 8 stații de comprimare nou-nouțe.

„Putem prelua și transporta peste 55 de miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze prin România, din toate zonele posibile în acest moment, din Marea Caspică, din terminalele de GNL și de regazeificare din Grecia și Turcia. De asemenea, GNL care vine din Golf, din nordul Africii, din SUA, Australia și așa mai departe”, declară acesta.

„Toată infrastructura de transport există deja și nu trebuie să finanțăm și să construim una nouă pentru transportul de gaze”, subliniază Sterian. „La sfârșitul anului trecut, am finalizat toate lucrările necesare pentru a asigura reverse flow la intrarea pe coridorul transbalcanic în România. Acum, suntem pregătiți să preluăm livrările de gaze necesare pentru România, Slovacia, Polonia, Cehia, Moldova și Austria.”

Pentru a realiza toate acestea, cooperarea este esențială. În septembrie 2021, Transgaz s-a alăturat inițiativei South-East European Gas (SEEGAS) pentru dezvoltarea unei piețe regionale integrate de gaze naturale. În martie 2022, toate părțile interesate din cadrul SEEGAS au propus măsuri concrete pentru a accelera integrarea pieței regionale de gaze și diversificarea aprovizionării cu gaze, ceea ce este important nu doar pentru Ucraina, ci și pentru țările din Europa de Sud-Est și de Est vulnerabile la întreruperile de energie din Rusia.

Un alt exemplu practic de cooperare citat de Ion Sterian este semnarea unui Memorandum de Înțelegere între patru OTS în domeniul gazelor naturale din Europa Centrală și de Est: GAZ-SYSTEM din Polonia, Transgaz din România, Eustream din Slovacia și FGSZ din Ungaria. Toate aceste companii au convenit asupra unui parteneriat strategic pentru a explora posibilitățile de decarbonizare a activității lor, de transport de gaze verzi și de investigare a potențialului de transport de CO2.

Bazată pe inițiativa Transgaz din România, cooperarea are ca scop inițierea unor activități comune în mai multe domenii. În primul rând, aceasta prevede schimbul de bune practici în domeniul transportului de hidrogen și CO2, al decarbonizării exploatării și al producției de hidrogen. În al doilea rând, identificarea piețelor și a aplicațiilor hidrogenului în diverse industrii. În cele din urmă, elaborarea unui cadru de reglementare relevant.

“Următorul pas este ca și alți OTS din Europa Centrală și de Est și din Balcani să adere la acest memorandum”, a declarat Sterian pentru CEENERGYNEWS. „De exemplu, Amber Grid din Lituania și-a arătat deja interesul de a adera, sau, de asemenea, DESFA din Grecia, Bulgartransgaz, Moldovatransgaz, Plinacro din Croația. Și nu ar trebui să ne oprim la aceștia, ci să includem și alți jucători din Turcia și Azerbaidjan.”

“În urma semnării acestui Memorandum, ne vom adresa autorităților naționale pentru a implementa următorii pași necesari și în acest moment nu există semnale negative din partea reprezentanțelor abilitate”, continuă el, referindu-se la absența unor bariere reale în această etapă.

Un aspect important al Memorandumului se referă la dezvoltarea producției și transportului de hidrogen. În ianuarie, Transgaz a anunțat că, împreună cu Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF), intenționează să înființeze o societate mixtă pentru a implementa proiecte de infrastructură de transport al amestecului de gaze și hidrogen în valoare totală de 626 de milioane de euro.

„Pe de o parte, lucrăm pe baza datelor pe care le-am colectat” a explicat Sterian. “Pe de altă parte, așteptăm modificarea legislației europene și noua directivă UE privind hidrogenul, conform căreia putem pune în aplicare directivele naționale corespunzătoare.”

„Avem un trecut istoric: am construit prima conductă pentru transportul de gaze în 1914,” a adăugat Ion Sterian. “Acum ne aflăm în stadiul injecțiilor controlate de hidrogen în conducte și, din nou, suntem printre primii cu un proiect pilot în acest domeniu.”

Nu în ultimul rând, Sterian menționează perimetrul Neptun Deep ca fiind un element foarte pozitiv pentru diversificarea energetică, ceea ce, în ciuda întârzierilor recente, se va materializa cu siguranță. Și, în această privință, Transgaz este pregătită să construiască infrastructura necesară în următorii doi ani.

Crize suprapuse: Covid, război și comerț global

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat o reacție în lanț în economia globală. Creșterea prețurilor la energie și la alimente s-a adăugat la criza pandemică.

Perspectivele economiei mondiale s-au întunecat de la izbucnirea războiului din Ucraina, la 24 februarie.

Organizația Mondială a Comerțului(OMC) și-a revizuit previziunile pentru următorii doi ani.  La fel și Banca Mondială,  care prognozează în prezent că economia mondială va înregistra un avans de 3,2% în 2022, mai puţin decât estimarea precedentă de 4,1%

La rândul lor, economiștii Fondului Monetar Internațional au abordat problema efectelor Covid-19 asupra lanțurilor valorice internaționale și a structurării comerțului mondial. În aceste cazuri, este în joc viitorul globalizării.

O încetinire bruscă a comerțului mondial

Cel mai imediat impact economic al războiului a fost o creștere rapidă a prețurilor la produsele de bază.

Pentru că, în ciuda cotei lor mici din comerțul și producția mondială, Rusia și Ucraina sunt furnizori importanți de produse esențiale, în special cereale, energie și îngrășăminte, a căror aprovizionare este acum amenințată.

Transporturile de cereale prin porturile de la Marea Neagră au fost deja întrerupte, ceea ce ar putea avea consecințe dezastruoase pentru securitatea alimentară din Sud.

Potrivit OMC, se așteaptă ca volumul comerțului mondial de mărfuri să crească cu 3% în 2022 (față de estimarea anterioară de  4,7%) și cu 3,4% în 2023, dar aceste cifre ar putea fi revizuite în scădere din cauza incertitudinii privind rezultatul conflictului Rusia-Ucraina.

Comerțul cu servicii va fi, de asemenea, afectat de conflict, atât în ceea ce privește transportul de containere, cât și transportul aerian de pasageri.

Iar războiul nu este singurul factor care afectează comerțul global. Măsurile de izolare în China pentru a preveni răspândirea focarelor de Covid-19 perturbă din nou comerțul maritim, într-un moment în care presiunile din lanțurile de aprovizionare păreau să se atenueze. Acest lucru ar putea duce la noi penurii de inputuri de producție.

De-globalizare sau o nouă globalizare?

Aceste două șocuri, de natură geopolitică – militară și pandemică, indică expunerea indusă de globalizare la „șocuri globale exogene” pe scară largă, la care se va adăuga în mod inevitabil „șocul lent” al conversiilor energetice și imperativul de decarbonizare a producției și a fluxurilor internaționale, notează Le Monde.

Unii analiști vorbesc   de  o de-globalizare și îndeamnă pentru o retragere, mai mult naționalistă decât patriotică, sub formă de protecționism economic.

Pe de altă parte, există opțiunea unei noi globalizări, bazată din nou pe avantajele costurilor comparative, ale economiilor de scară sau de aglomerare, dar care să asigure o mai mare diversificare și regionalizare a lanțurilor de prelucrare și să suprapună noi constrângeri, noi criterii de decizie (reziliență, independență strategică, securitate alimentară sau tehnologică) și noi instrumente de guvernanță comercială, la nivel european sau în cadrul OMC.

Colecționarii bogați și muzeele alimentează o piață neagră de 10 miliarde de dolari

0

Într-un birou  din sudul Indiei,  Vijay Kumar scanează dosare pe laptopul său cu precizia unui criminalist. Pentru un ochi neexperimentat, lățimea nasului unui Shiva de bronz sau definiția articulațiilor degetelor sale sunt detalii invizibile. Pentru Kumar, acestea sunt indicii asupra unei statui care dezvăluie unele dintre cele mai mari jafuri de artă din istorie.

De mai bine de un deceniu, Kumar s-a dedicat unei cauze unice: recuperarea artefactelor de contrabandă de la cei mai bogați colecționari din lume, notează Bloomberg. Împreună cu alți detectivi civili împrăștiați pe mai multe fusuri orare, el a ajutat la confiscarea a zeci de piese de la marile muzee și case de licitații.

Rețeaua sa asistă echipele de poliție, arestează contrabandiști și verifică înregistrările vamale. Comerțul ilicit cu bunuri culturale este o afacere mare, alimentează o piață neagră de 10 miliarde de dolari.

Din 2017 până în 2020, oamenii legii au recuperat de aproape zece ori mai multe obiecte furate la nivel mondial decât numărul raportat ca fiind dispărute, potrivit echipei Opere de artă a Interpol. Datele provin din cele 195 de țări membre ale organizației, deși nu toate prezintă cifre.

Instituțiile puternice nu au fost cruțate. Fiind urmărit penal, Muzeul Metropolitan de Artă din New York a predat un sicriu de mumie după ce a aflat că  a fost furat în timpul Primăverii Arabe. Traficanții au aruncat cadavrul în Nil înainte ca acesta să ajungă la New York, unde Kim Kardashian a pozat lângă el la Gala Met. Muzeul a prezentat scuze Egiptului  și și-a reformat politicile de achiziție.

Vânzările legitime de artă se amestecă cu cele ilegale. Lucrările  dispar zeci de ani înainte de a reapărea la licitații. Contrabandiștii, rar urmăriți penal, falsifică documente de proveniență.

Națiunile occidentale au numit agenți speciali pentru a aresta traficanți în hoteluri de cinci stele, pentru a cita e-mailurile curatorilor de muzee și pentru a urmări grupurile teroriste care folosesc banii de pe urma vânzării pieselor de artă pentru a pregăti atacuri.

Spălarea banilor este adesea o activitate concomitentă, în special în centre financiare și comerciale precum Geneva, Dubai și Malta.

„A existat o explozie de interes” în oprirea contrabandiștilor, a spus Matthew Bogdanos, care conduce unitatea de trafic de antichități din cadrul Procuraturii Districtului Manhattan, care a returnat aproximativ 1.700 de piese din 2017.

Anul trecut, miliardarul american de fonduri speculative Michael Steinhardt a fost de acord să  cedeze  comori în valoare de 70 de milioane de dolari.

Cele mai mari transporturi implică adesea India și alte națiuni asiatice, unde templele nepăzite sunt ținte ușoare. SUA au returnat recent prim-ministrului Narendra Modi 157 de artefacte de contrabandă.

Până în prezent, zeci de țări au ratificat o convenție UNESCO din 1970 împotriva traficului de antichități. Dar cicatricile rămân: un raport din 2018 comandat de guvernul francez a constatat că aproximativ 90% din artefactele africane sunt încă deținute în afara continentului.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Rusia acuză Occidentul că prelungește conflictul / „Mâna dreaptă” a lui Putin a reapărut cu declarații

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a acuzat marţi Occidentul că „prelungeşte” conflictul din Ucraina prin livrarea de arme către Kiev

SUA și statele occidentale pe care le controlează fac totul pentru ca operațiunea militară specială să dureze cât mai mult posibil. Livrările tot mai mari de arme străine demonstrează în mod clar intenția lor, aceea ca regimul de la Kiev să se bată până la ultimul ucrainean”, a declarat Șoigu.

Planul eliberării Donbasului, „implementat”

Rusia vrea să „elibereze” militar Donbasul, Moscova considerând această regiune independentă de Ucraina, a mai spus Șoigu, în primele sale declarații publice de la sfârșitul lunii martie.

Șoigu a vorbit cu o adunare alături de înalți oficiali militari din Ministerul Apărării și armată, inclusiv șeful de stat major, generalul Valeri Gerasimov. Intervenția ministrului vine în timp ce zvonurile despre starea sa de sănătate au circulat regulat din martie, din cauza rarității aparițiilor sale publice.

„Armata rusă îndeplinește sarcinile stabilite de șeful armatei (Vladimir Putin) pentru operațiunea militară specială. Drept urmare, planul de eliberare a republicilor populare Doneţk şi Lugansk este implementat”, a spus ministrul rus al Apărării.

Acuzând Ucraina de orchestrarea unui „genocid” al vorbitorilor de limbă rusă, Vladimir Putin a recunoscut independența „republicilor” separatiste Donețk și Lugansk din bazinul Donbas din estul Ucrainei.

Declarațiile lui Șoigu au fost făcute publice la scurt timp după ce armata rusă a raportat zeci de lovituri aeriene și rachete nocturne, precum și focuri de artilerie asupra sutelor de poziții din Ucraina, în special în estul și sudul țării. De asemenea, ministerul a cerut întregii armate ucrainene să se predea.

Artistul rus, creionul și cenzura

0

Un strat de vopsea albă acoperă deja desenele pe  un magazin abandonat. Până în urmă cu câteva zile, se putea vedea un steag galben și albastru – drapelul Ucrainei – și un slogan pacifist.

„Le-au șters”, se plânge Vladimir Ovchinnikov, în vârstă de 84 de ani. De îndată ce coboară din mașină, bătrânul artist rus se îndreaptă energic spre cele trei pete albe și, cu un creion negru, își reia munca.

De data aceasta, el a desenat un porumbel în locul steagului ucrainean și a rescris cele două sloganuri, care sunt interzise în temeiul unei noi legi care pedepsește „denigrarea” armatei ruse, angajată în invazia Ucrainei din 24 februarie.

Scena se petrece într-un cătun cu o populație oficială de șase locuitori, în regiunea Kaluga, la două ore de mers cu mașina la sud de Moscova. Aici, ca și în alte părți, s-a dezvoltat un climat de denunțare după ofensiva armatei lui Putin.

De îndată ce artistul și-a început munca, s-a apropiat un bărbat cu barbă neagră. „Vorbești serios? Asta e vandalism, chem poliția! Vladimir Ovchinnikov și corespondenții AFP care îl însoțeau au fost  nevoiți să plece.

În Rusia, chiar și cea mai mică critică a rolului Moscovei în războiul din Ucraina poate duce la acțiuni în justiție.

Vladimir Ovchinnikov a trăit această experiență. La sfârșitul lunii martie, el a desenat pe un zid din centrul orașului Borovsk o fetiță îmbrăcată în culorile ucrainene și trei bombe negre deasupra capului ei.

Desenul a fost șters, iar Ovchinnikov a fost chemat în instanță. Rezultatul: o amendă de 35.000 de ruble pentru „discreditarea” armatei. A plătit-o cu ajutorul donațiilor de la 150 de oameni.

„Nostalgia”

Cu toate acestea, în orașul Borovsk, cu o populație de 10.000 de locuitori, artistul este un cetățean celebru. Una dintre frescele sale decorează comisariatul militar local și prezintă eliberarea orașului de către Armata Roșie în 1942.

Din 2002, acest inginer pensionar a desenat peste o sută de lucrări pe pereții din Borovsk: scene istorice, reproduceri de fotografii, portrete de personalități din Rusia: scriitorii Pușkin și Gogol sau bardul Vladimir Vîsoțki.

În martie, a pictat pe o fereastră două femei care se țin de mână. Una dintre ele are în păr o panglică în culorile rusești, iar cealaltă în culorile ucrainene. Numit „Nostalgia”, desenul nu a fost încă acoperit.

„Această prietenie a fost distrusă, nu putem decât să fim nostalgici”, comentează artistul.

Viața lui Vladimir Ovchinnikov este cea a unui om care a intrat treptat în opoziție în Rusia lui Vladimir Putin.

Tatăl său, Alexandr, a fost condamnat la 10 ani în lagăr în 1937 sub acuzația de „monarhism-troțkism”. Își va ispăși pedeapsa în Kolyma, o regiune a Orientului Îndepărtat, și în cele din urmă se va stabili la Borovsk în 1956.

De la mijlocul anilor 2000, Ovtchinnikov a multiplicat procedurile administrative de reabilitare a victimelor epurărilor staliniste, întâmpinând numeroase refuzuri.

În 2015 și 2016, pe clădirile din Borovsk, a pictat portrete ale oamenilor împușcați. De fiecare dată, aceste lucrări sunt șterse.

Pentru el, un desen are o putere reală: “Desenez pentru a-mi exprima înțelegerea lucrurilor. Poată că aceste lucrări vor avea o influență asupra celor care nu sunt interesați de politică”.

Mecanicul de tren japonez, amendat că a întârziat 1 minut, a câştigat procesul. Când să ridice banii, ŞOC!

Povestea mecanicului de tren care fusese amendat în Japonia din cauză că a întârziat 1 minut şi-a dat angajatorul în judecată. Operatorul feroviar JR West l-a amendat pe angajat pentru că a provocat o întârziere a operațiunilor de 1 minut, întrucât a confundat trenul pe care trebuia să-l preia.

Compania a susținut că angajatul nu a lucrat în intervalul de întârziere și că a aplicat principiul „fără muncă, fără plată”.

I-au redus salariul cu 43 de yeni

Mecanicul a cerut 2,2 milioane de yeni (19.407 dolari) drept daune morale pentru stresul prin care a trecut. Angajatul s-a adresat Tribunalului Districtual din Okayama și a pretins daune morale.

Tribunalul districtual din prefectura Okayama i-a ordonat marţi companiei feroviare West Japan Railway (JR West) să-i plătească acestui conductor de tren, care a murit în 2022, despăgubiri de 56 de yeni, inclusiv pentru plata neachitată a orelor suplimentare.

Din păcate, mecanicul nu a mai trăit pentru a asista la această victorie obţinută în instanţă.

Japonezii, faimoşi pentru punctualitate

Conductorul a argumentat că întârzierea de un minut s-a încadrat în orarul său de lucru. Mai mult decât atât, eroarea comisă de el nu a cauzat nicio întârziere în orarul propriu-zis al trenului în cauză.

Sistemul feroviar japonez este faimos pentru punctualitate. În 2017, o companie feroviară și-a cerut scuze pasagerilor după ce un tren de-al său a plecat din stație cu 20 de secunde mai devreme.

România păcii politice (in)eficiente

Suntem conduși de o coaliție cu o majoritate confortabilă în Parlament. Opoziția nu există decât pe la colțurile extreme. Ni se promite că liniștea o să dureze mulți ani de acum înainte. Pentru că interesul național nu este compatibil cu gâlceava. Organigramele ministerelor se umflă pentru liniștea noastră. Fiecare partid din coaliție își trimite cârduri de „specialiști” în birourile în care se coc strategii de ridicare a României pe înaltele culmi ale progresului. Care progres? Vă luminează miniștrii cabinetului Ciucă.

După ce ne-a amețit cu plafonări, subvenționări, gaze din Marea Neagră pe masa de Crăciun, coșmarul vieții noastre, supraviețuitor a trei prim-miniștri, Virgil Popescu,  trăi-ar neuronul, a păstorit un proiect de lege offshore pentru gazele din Marea Neagră care pare scris de avocații OMV. Cică 60% din veniturile din exploatare or să revină statului român. Purcoi de bani la buget în mintea fraierilor care nu le au cu delicatesele economiei capitaliste. Păi dacă OMV vinde ieftin la unguri și austrieci, realizând venituri mici și mai apoi statul român cumpără pe piața „liberă” gazul umflat de tranzacțiile pe bursă, din ăia 60% din veniturile mici ale „exploatatorilor” nu o să îi ajungă să încălzească tot mai multele birouri din ministerele patriei, umplute pe repede înainte cu „experți” în scris brașoave pentru vulg. Mare strateg, mare spirit național. Legea o să treacă probabil pentru că Ciucă și Ciolacu, CC- ul liniștii noastre, sunt „prietini” și parlamentarii majorității vor ridica cuminți degețelul cu care în 2024 o să ne arate ce bine ne-au făcut. Cel de la mijloc, în sus. Doar avem o majoritate stabilă de centru.  Iar UDMR, tot mai lipită de Budapesta, o să bifeze încă un obiectiv din to do list a  lui Viktor Orban.

Dar intelighenția ce veghează „interesul național” o să vină cu expertiza doctorilor fără număr, în securitate și apărare națională și o să filtreze investițiile străine toxice pentru națiune. Altă decizie salvatoare pentru economia românească sufocată de politica energetică a ministrului Popescu. O să ne spună SRI și SIE cât de sănătoase sunt investițiile maghiare păstorite de Orban V.? Poate pălmașii de la baza piramidei intelighenției o să trimită rapoarte documentate. Care se vor rătăci prin sertarele coaliției a cărei stabilitate depinde de UDMR. O politică a struțului care a fost practicată cu succes de UE, condusă de nemți, în relația cu Putin. Și rezultatul îl vedem în politicile fostul partener în Ucraina. Asta ne așteaptă și pe noi dacă mai continuăm cu „pacea” politică pe mâna UDMR.

Ne mai gratulează majoritatea eficientă și cu un pachet „mirobolant” de măsuri economice, un fel de frecție cu Diana, elixirul românesc din vremea comunistă, bun la toate durerile, inclusiv la piciorul de lemn. Dacă creșterea punctului de pensie de 10% din ianuarie a fost înfulecată de inflație în mai puțin de 4 luni, este de așteptat ca banii din pachetul, încă pe drum și știm cum sunt drumurile în România, să ajungă de colivă. După un împrumut de înmormântare cu dobândă variabilă. Că așa-i în economia de piață controlată de o majoritate politică confortabilă, ce ne pregătește un preludiu economic fără finalizare. În interes național. Evident. Avem totuși un preludiu cu finalizare. În turism. Ne-a dat PDL Suceava,  vopsit în galben și albastru, un ministru de mare valoare. Care la târgul de turism de la New York a dus România pe cele mai înalte culmi de profesionalism și eficiență. Si batjocură. Și uite așa dragii babei, coaliția unită mărșăluiește în pas de gâscă spre un viitor luminos economic și politic. Că lumina o să vină de la lumânare, asta-i o poveste de spus în campania electorală din 2024. Pentru cine mai supraviețuiește bombardamentului de vorbe goale.

Modelul Shanghai

Pe timp de război, dictatorul Ion Antonescu a închis cârciumile la ora 23. Ca să plătească datoria externă, dictatorul Nicolae Ceaușescu a închis cârciumile la ora 22. În epoca molimei, guvernul profund democrat PNL-USR a închis cârciumile la ora 21. Și a fost o perioadă în care le închisese de tot. Și nu închisese doar cârciumile. Până la urmă, nu cârciumile ar fi problema. Guvernul PNL-USR le făcuse pensionarilor program de două ore, când aveau voie să meargă la supermarket. 

Ce se va întâmpla? O vom lua de la capăt, dar mai cu violență? „Vaccinați-vă, oameni buni!” a fost varianta delicată sau cum? Ați văzut ce se întâmplă la Shanghai? Niște bestii înarmate cu furci sau cârlige de hingheri îi capturează pe chinezi, ca pe animale, dacă aceștia nu poartă măști. În China, cel mai nevaccinat cetățean are minimum două doze de vaccin în el. Preluăm modelul Shanghai? Piața Tienanmen 1989 e nimic pe lângă Shanghai 2022.

Eu sunt vaccinat, nu puteți să mă faceți conspiraționist. Dar dictatura medicală din China va veni și în Europa. Cine credeți că o va susține? Useriștii (de la parțial eclozați n-am pretenții) și intelectualii ce se pretind democrați, dar sunt niște haimanale academice care își împărțeau locurile pe listele alegerilor europarlamentare și se certau pe doctorate ca izdele. Țin minte că Elena Udrea îi privea cu prisos de compasiune, cred că sub coafură îi umblau păduchii propoziției „ce libidinoși sunt papagalii ăștia fomiști!”, iar Ștefan Pinalti le-a zis „fetelor, lăsăți vrăjeala și scoateți banii!” Bineînțeles că, acum, aceiași intelectuali concupiscenți o contestă pe Udrea în contumacie. Dacă ar fi avut în pantaloni mingi de bowling, nicidecum cepe, ar fi jignit-o pe Udrea atunci, nu azi. Aceeași poziționare impetuoasă o au față de o mortăciune: comunismul. E vorba despre comunismul clasic, nu despre neomarxismul zglobiu. Cavalerii tristei imposturi prestează anticomunism la seral. E ca și cum m-aș lupta io cu Baiazid. Un târșălos și Baiazid ăsta! I s-a făcut frică de mine și a murit.

Dacă tot detestați comunismul, înjurați modelul Shanghai! Fiindcă vine, vine, vine. O să țină și în România, pentru că suntem antrenați. Primul nostru chinez, îmbrăcat ca Mao, a fost o femeie. Monica Macovei. Iar oamenii puternici (miniștri, milionari) au fost înfrânți. Doamna Macovei a făcut un clip electoral în care le rupea pozele și le arunca la coș. Voi, cei de pe stradă, credeți că vă puteți opune? Dar care stradă? Treceți, mă, în case, cât le mai aveți!

Noul preţ al gazelor naturale în Europa. Cum a influenţat războiul fluctuaţia

Prețul gazelor naturale a revenit în Europa la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina. Costurile şi-au continuat marţi declinul, coborând la cel mai scăzut nivel înregistrat de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au coborât marţi dimineaţa chiar şi cu 12%, până la 84 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie, cu o zi înainte de debutul invadării Ucrainei.

A doua şedinţă consecutivă de scădere

Marţi a fost a doua şedinţă consecutivă de scădere a preţurilor, după declinul de 9,2% înregistrat în ziua de 14 aprilie, înaintea vacanţei de Paşte.

Rusia a revenit asupra deciziei de plată imediată a gazelor în ruble, precizând că „mai este timp pentru asta”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus luni că „mai este timp” pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie, deoarece aceste plăţi ajung la scadenţă undeva în luna mai.

Peskov nu a dorit să comenteze dacă există clienţi care au acceptat să plătească în ruble şi au înfiinţat conturile bancare cerute de Putin.

Căldura aduce o scădere a preţurilor

Temperaturile peste medie din sud-est-ul Europei se vor extinde săptămâna viitoare şi spre mijlocul continentului. Aceste evoluţii ar urma să reducă o parte din presiunile asupra cererii de gaze naturale.

Preţul gazelor naturale a scăzut pe măsură ce fundamentele pe termen scurt s-au relaxat”, susţine Edmund Siau, analist şef pentru gaze şi GNL la firma de consultanţă FGE.

Adio aglomerație în Sectorul 3: Pasaj rutier nou la ieșirea spre A2

0

Primăria Sectorului 3 a demarat astăzi un proiect major de infrastructură, respectiv  construirea unui pasaj rutier suprateran în zona intersecției bulevardului Theodor Pallady cu Drumul între Tarlale, din apropierea ieșirii pe Autostrada A2.

„Este un moment foarte important. Astăzi am demarat lucrările de  construire a podului situat la intersecția bulevardului Theodor Pallady cu Autostrada A2 și  Drumul între Tarlale.  De mai bine de doi ani încercăm să obținem avizele necesare demarării acestui proiect care va fluidiza circulația dinspre oraș către Constanța. Totodată, Drumul între Tarlale va avea patru benzi astfel încât din partea de nord a Bucureștiului se va putea ajunge foarte ușor la Autostrada A2”, a precizat primarul Robert Negoiță.

Un pasaj mai mult decât necesar

Concret Primăria Sectorului 3 va construi un pasaj suprateran care va fi amplasat central, între sensurile de circulație existente. Amenajarea la sol va cuprinde în principal rescructurarea intersecției de tip sens giratoriu și zonele de racordare a rampelor la bulevardul Theodor Pallady, cu amenajările corespunzătoare. De asemenea, prin proiect se propune și reamenajarea sensului giratoriu de la intersecția bulevardului Theodor Palllady cu strada Baltă Albina, pentru a asigura o fluență maximă a traficului către și dinspre Autostrada A2.

Iluminat performant și economic

Pasajul și zona sensului giratoriu de sub acesta vor fi prevăzute cu instalații de iluminat stradal și pietonal nou proiectat, utilizând corpuri de iluminat echipate cu surse de lumină cu module cu LED, cu capacități de conectivitate și comunicare performante, având la bază criteriul de eficientizare energetică a sistemului de iluminat public.

Cât costă investiția și cine va fi constructorul

Valoarea totală a investiției este de 37.729.258,60 lei, din care 17.000.000 lei reprezintă fonduri atrase de la bugetul de stat, prin programul național Anghel Saligny. Lucrările vor fi realizate de societatea de construcții a Primăriei Sectorului 3 , ALGORITHM RESIDENTIAL S3 S.R.L. Primăria Sectorului 3 are în plan, în curând, demararea de lucrări de construcții la încă trei pasaje rutiere ce vor ameliora semnificativ traficul în punctele de maximă aglomerație ale Sectorului 3.

Vasile Dîncu anunţă că Armata română recrutează 10.000 de români. Iată ce salariu poate câştiga un soldat!

Ministrul Apărării a declarat că ar vrea să recruteze în următorii ani circa 10.000 români care vor fi plătiţi cu salarii similare celor din agricultură.

În prezent, în România sunt două sisteme de voluntariat, aceasta fiind una din soluţiile viitoare pentru resursa activă în ce priveşte apărarea ţării, a precizat Vasile Dîncu.

Un rezervist câştigă 3000 lei

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, afirmă că, în prezent, un rezervist poate câştiga circa 3.000 de lei în perioada în care face instrucţie, fiind modificată legea care prevedea indemnizaţii mai mici.

El adaugă că există şi un alt tip de voluntariat, pentru cei cu vârsta între 18 şi 35 de ani care vor să facă stagiul militar voluntar. „În viitorii 4-5 ani ne gândim să aducem în zona aceasta de rezervă activă a Armatei în jur de 10.000 de voluntari”, arată Dîncu.

Avem două sisteme de voluntariat, este, credem, una din soluţiile viitoare pentru resursa activă din zona rezervei umane pentru apărarea României.

Unul este cel de rezervişti voluntari, aceştia fac un stagiu de pregătire în jur de trei sau patru luni de zile şi apoi primesc o indemnizaţie, de exemplu, pentru perioada când sunt la instruire, înainte prin prima lege – noi am modificat această lege acum – era destul de mică, undeva în jur de 1.500 de lei era aceasta”, a declarat Vasile Dîncu, luni seară, la Digi 24.

Stagiul militar voluntar la 18-35 ani

Ministrul Apărării a explicat că există şi un alt tip de voluntariat, pentru cei între 18 şi 35 de ani, care vor să facă stagiul militar voluntar.

Aceştia pot să facă un stagiu şi după aceea rămân cu această pregătire, în timpul stagiului pot să primească o indemnizaţie, nu am stabilit încă acest lucru, suntem în studiu, suntem cu un proiect de lege pe care îl vom lansa săptămânile viitoare, au şi diferite drepturi, beneficiază de pregătire militară şi evident că au o cale directă în care se pot angaja apoi în zona soldaţilor profesionişti.

În viitorii 4-5 ani ne gândim să aducem în zona aceasta de rezervă activă a Armatei în jur de 10.000 de voluntari pe această cale şi credem că vom reuşi să facem acest lucru pentru că şi aceste situaţii, situaţia asta din Ucraina şi această nesiguranţă a noastră pe foarte mulţi i-a incitat nu numai să-şi ia paşapoarte, ci pe unii i-a incitat să facă pregătire militară pentru că li s-a activat şi sentimentul patriotic”, a susţinut Dîncu.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. China anunță Rusia că va continua să extindă „coordonarea strategică”

În contextul războiului din Ucraina, conflict de la începutul căruia au trecut deja 55 de zile, dar și al sancțiunilor de natură economică decise de statele occidentale la adresa Rusiei, după invazia rusă asupra teritoriului statului condus de către Volodimir Zelenski, China a venit cu un mesaj cât se poate de clar adresat Moscovei.

Mai exact, China a transmis Rusiei că va continua să sporească – indiferent de volatilitatea internațională – „coordonarea strategică” cu Federația Rusă, a comunicat, marți, Ministerul de Externe, potrivit financialpost.com.

Asigurările au venit, luni, de la viceministrul chinez de Externe, Le Yucheng, către ambasadorul rus în China, Andrey Denisov.

S-au evocat schimburile comerciale

În tot acest context, oficialul chinez a evocat creşterea cu aproape 30% a schimburilor comerciale dintre cele două ţări în primul trimestru al anului, ca o dovadă a „rezilienței extraordinare” a cooperării dintre cele două țări, conform site-ului CNN.

Pe de altă parte, s-a aflat că în discuția dintre Le Yucheng și ambasadorul rus s-a abordat și situația din Ucraina, dar despre acest aspect nu au fost furnizate public detalii. Se știe deja că Rusia nu folosește termenul război, când vine vorba de conflictul din Ucraina, ci sintagma „operațiune militară specială”.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Putin a scos arma Apocalipsei / SUA și Europa pot fi lovite

O rachetă intercontinentală masivă a fost în centrul atenției în timp ce armata rusă se pregătea pentru ceremonia de Ziua Victoriei de luna viitoare – moment în care Vladimir Putin va dori să poată anunța „succesul” invaziei din Ucraina.

Ucraina a anunțat că Rusia începe o nouă ofensivă în estul țării, cu explozii și bombardamente de-a lungul liniilor de front, precum și cu atacuri în alte regiuni. În același timp, în Rusia, mii de soldați au participat la o repetiție pentru ceremonia de Ziua Victoriei, care va avea loc pe 9 mai, când Putin ar vrea ca forțele sale să dea o lovitură decisivă în Ucraina.

Mesaj pentru Europa și SUA

Pe lângă soldați, tancuri și alte echipamente militare, racheta balistică intercontinentală a fost cea care a ieșit în evidență la repetiții. A fost o demonstrație de forță și o reamintire a ceea ce este în joc, în timp ce tensiunile continuă să mocnească între Rusia și Occident, scrie Daily Mirror.

O armă teribilă: lansatorul de rachete RD-24 este capabil să trimită până la zece focoase nucleare către ținte din Europa sau SUA, simultan.

Ofensiva lui Putin în Ucraina a durat mult mai mult decât se aștepta liderul de la Kremlin, în timp ce forțele Kievului rezistă în fața unei armate ruse care a părut uneori lipsită de moral și tactică. Parada de Ziua Victoriei este organizat în fiecare an în Rusia pentru a marca înfrângerea Germaniei la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când forțele lui Iosif Stalin au dus o luptă lungă și dificilă împotriva naziștilor.

Acum, decenii mai târziu, sărbătoarea din acest an va avea o semnificație suplimentară, având în vedere că va avea loc în timpul bombardamentelor Rusiei asupra orașelor ucrainene, în încercarea de a le forța să se supună.

La începutul acestei luni, Rusia și-a retras trupele din nordul Ucrainei și din jurul capitalei Kiev, dar se pare că a fost vorba de o reorganizare a forțelor, un nou impuls al invaziei începând acum în est.

Rusia a suferit o lovitură umilitoare odată cu scufundarea navei sale amiral în Marea Neagră, Moskva, săptămâna trecută, iar de atunci a ripostat cu un bombardament puternic al orașelor ucrainene, inclusiv în capitala Kiev.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia a început luni „bătălia din Donbas” în estul țării și că o „foarte mare parte din întreaga armată rusă este acum concentrată pe această ofensivă”. „Nu contează câte trupe rusești vor trimite acolo, vom lupta. Ne vom apăra”, a promis el într-un discurs video.

Șeful de stat major al lui Zelenski, Andri Yermak, a numit-o „a doua fază a războiului” și i-a asigurat pe ucraineni că forțele lor pot ține piept ofensivei. „Credeți în armata noastră, este foarte puternică”, a spus el.

Armata israeliană a lansat un atac aerian asupra Fâșiei Gaza, după un tir de rachetă asupra Israelului – VIDEO

Nu doar situația tensionată din Ucraina, la 55 de zile de la izbucnirea războiului, se află în atenția Europei.

S-a aflat că Israelul a lansat un atac aerian asupra Fâșiei Gaza, în dimineața zilei de marți, 19 aprilie, ca răspuns la un tir de rachetă venit din enclava palestiniană. Totul, în contextul unui weekend cu violențe la locurile sfinte din Ierusalim, potrivit France 24.

Au sunat sirenele de alarmă

Sirene de alarmă au sunat în sudul Israelului, luni seară, după ce racheta a fost trasă din enclava controlată de gruparea islamistă Hamas, titrează aceeași sursă. Este primul astfel de incident de la începutul lunii ianuarie.

O rachetă a fost trasă din Fâşia Gaza asupra teritoriului israelian. A fost interceptată de sistemul de apărare Iron Dome”, a anunţat armata israeliană într-un comunicat.

La câteva ore după acest incident, forțele aeriene din Israel au transmis că au lovit un depozit de armament al Hamasului, ca represalii.



ALERTĂ, China ar putea invada o altă țară înaintea Taiwanului! / Scenariul Donețk și Lugansk, studiat la Beijing

O invazie chineză a comitatului Kinmen – un grup de insule taiwaneze situate în largul coastei Chinei continentale – sau a unei alte insule periferice este „foarte posibilă”, deoarece președintele chinez Xi Jinping caută să distragă atenția de la problemele interne, a indicat un oficial la curent cu chestiunile din strâmtoare.

Xi trebuie să-și îndeplinească „datoria istorică” percepută, de a reunifica China, deși este puțin probabil ca o astfel de mișcare să ducă la sancțiuni internaționale dacă Taiwanul propriu-zis rămâne neatins, a spus oficialul.

„Datoriile istorice” ale lui Xi Jinping

După ce Xi Jinping își va prelungi mandatul așa cum era de așteptat, cu încă cinci ani, la sfârșitul acestui an, el s-ar putea confrunta cu probleme economice și de altă natură agravate, ceea ce duce la o nemulțumire internă tot mai mare față de leadershipul lui, a declarat oficialul sub condiția anonimatului.

Xi ar răspunde probabil prin înăsprirea represiunilor împotriva disidenței și mutarea accentului pe „îndatoririle istorice”. Întrucât „problema Hong Kong-ului” a fost deja rezolvată, următoarea țintă ar fi unificarea cu Taiwanul ca o modalitate de a distrage atenția de la problemele interne.

Deoarece ar fi dificil să cucerească Taiwanul propriu-zis, avanposturi mai mici ar fi ținte mult mai probabile, cum ar fi Kinmen, Matsu, Insulele Pratas sau Insula Itu Aba, a declarat oficialul, scrie Taipei Times.

Scenariul din Donbas și reunificarea cu „patria mamă”

China ar putea, de asemenea, să ia exemplul recunoașterii de către Rusia a zonelor separatiste din Ucraina („republicile” Donețk și Lugansk) ca pretext pentru invazia sa și să pretindă că încearcă să „reunească” zonele „pro-China” cu patria mamă.

O anexare directă este, de asemenea, posibilă, având în vedere că armata chineză estimează că ar putea cuceri Kinmen într-o singură zi. Opinia publică din Kinmen este în general împărțită,  locuitorii fiind mulțumiți de oportunitățile economice oferite de China, precum și de libertatea politică, egalitatea socială și asistența medicală oferite de Taiwan.

Cu toate acestea, oficialul și-a exprimat îngrijorarea că Taiwanul ar fi incapabil să apere Kinmen în cazul în care China ar invada, în timp ce trupele străine nu ar fi dispuse să lupte pentru ea. Scenariul cel mai probabil ar fi ca China să vizeze Kinmen sau Matsu, deoarece ar fi mai puțin probabil să declanșeze sancțiuni internaționale în comparație cu atacarea Taiwanului propriu-zis, a declarat sursa citată.

Opinii disparate în Kinmen

Luptele ar fi lăsate la latitudinea armatei taiwaneze și a voinței locuitorilor, mulți dintre aceștia urmând probabil să se predea, a indicat oficialul, citând sondaje care arată că locuitorii din Kinmen sunt mai puțin predispuși să vadă China ca pe un inamic decât restul taiwanezilor, în timp ce politicienii săi sunt de obicei reticenți în a înfuria Beijingul.

Încercările Chinei de a integra Kinmen în planul său economic pentru regiunea Fujian ar avea un efect asupra comitatului, dacă nu cumva ar reduce dorința acestuia de a lupta, a declarat oficialul.

Au fost cerute, de asemenea, proceduri legale care să fie urmate în cazul unui conflict militar, deoarece reglementările din cele două maluri ale strâmtorii se referă doar la ceea ce trebuie făcut pe timp de pace, în ciuda amenințării crescânde de război sub conducerea lui Xi.

Cîțu „parează” cu o replică uluitoare criticile privind achiziția dozelor de vaccin: „Putem să o anchetăm pe Ursula, să vedem ce a avut în cap” – VIDEO

Răspunzând acuzațiilor privind numărul mare de doze de vaccin anti-COVID contractate de precedentul guvern, fostul prim-ministru și ex-șef al PNL-ului a adus în discuție numele șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Nu îmi dau seama unde este semnătura premierului, când comanda e făcută de Ministerul Sănătății și plata este făcută de Ministerul Finanțelor”, a susținut în primă fază Cîțu, în cadrul unor declarații făcute în fața presei, mari, 19 aprilie.

Nimeni nu a spus că nu trebuie făcute aceste achiziții, pentru că știm toată lumea că a fost un plan făcut de Ursula von der Leyen. Acum e adevărat, putem să o anchetăm pe Ursula (von der Leyen – n.red.), să vedem ce a avut în cap când a făcut acest contract pentru toată Uniunea Europeană și au venit aceste vaccinuri”, a mai spus Florin Cîțu în fața presei.

Cîțu: România a primit o cotă parte

Fostul premier a mai ținut să amintească faptul că, de câteva luni, Ministerul Sănătății este la PSD.

„Tot acest program la care a participat România a fost decis în Uniunea Europeană, până în 2023. (…) România a primit o cotă parte, pe care am luat-o. Dar, până acum ştiţi foarte bine că este o mică parte. Nu se ştia, vine doua a treia, doza a patra, ce se va întâmpla”, a adăugat Cîțu.

Ciolacu: Vreau şi eu să explice aceşti oameni cum de-au făcut comandă de încă 40 de milioane de doze de vaccin

Recent, liderul PSD, Marcel Ciolacu, dădea de înțeles că așteaptă vrea explicații cu privire la cumpărarea dozelor de vaccin anti-COVID.

România a cumpărat peste 100 de milioane de doze de vaccin, pentru 15 milioane de români, a spus Ciolacu. Chiar și așa, s-a mai făcut un contract de 40 de milioane de doze, care nu au ajuns încă în țară – a ținut să precizeze șeful formațiunii social-democrate.

„Noi aveam o ţintă de populaţie pentru vaccinare de 15 milioane de români, în mai anul trecut. Ministrul USR, mi se pare, de la Sănătate, a semnat un memorandum către Guvern, a fost contrasemnat de domnul Barna, pentru că era vicepremierul cu atribuţii pe sănătate şi mai sunt doi semnatari, ministrul de Finanţe şi prim-ministrul, dar toată procedura a plecat din zona de sănătate.

Au mai făcut un contract de 40 de milioane doze de vaccin pentru anii 2022 şi 2023, care nu au venit încă în România”, a afirmat Ciolacu, duminică seară, la Antena3.

Șeful PSD a mai declarat că „România a cumpărat peste 100 de milioane de doze de vaccin, pentru 15 milioane de români”. „Vreau şi eu să explice aceşti oameni, şi în faţa dumneavoastră şi în faţa românilor, cred că și în fața procurorilor, cum de-au făcut comandă de încă 40 de milioane de doze de vaccin”, a mai susținut Ciolacu, la postul TV amintit.

Prima victorie uriașă pentru Taiwan. China l-a eliberat după 5 ani! / Cine este personajul care poate schimba istoria

Lee Ming-che, un proeminent activist din Taiwan, s-a întors acasă la sfârșitul săptămânii trecute, după ce a ispășit o pedeapsă de cinci ani cu închisoarea în China pentru „subminarea puterii de stat”.

Lee Ming-che a dispărut în martie 2017. La o săptămână după dispariție, a fost identificat ca fiind în custodia guvernului chinez. Fusese arestat și acuzat de subminarea puterii de stat.

A criticat Pardidul Comunist Chinez

În timpul procesului, Lee a recunoscut că a criticat pe internet Partidul Comunist Chinez și a încurajat China să adopte un stil de democrație precum cel din Taiwan. Cu toate acestea, soția lui a susținut că procesul a fost nedrept, deoarece nu a fost lăsată să angajeze un avocat pentru Lee, informează Jurist.

Relațiile dintre China și Taiwan, care erau deja tensionate, au devenit din ce în ce mai rele după alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al Taiwanului. Tsai a făcut eforturi ca Taiwanul să devină independent de China iar ca răspuns la impulsul lui Tsai pentru independență, China a întrerupt orice contatc cu guvernul de la Taipei.

Biroul pentru afaceri taiwaneze al Comitetului Central al Partidului Comunist din China a anunțat la rândul lui că Lee va fi eliberat. Guvernul taiwanez și-a exprimat satisfacția că activistul se întoarce acasă, declarând că „nu există nicio crimă în răspândirea idealurilor democratice”.

Cazul lui Lee Ming-che a fost dosar penal al unui lucrător nonprofit de când Beijingul a introdus o lege care reglementează administrarea activităților organizațiilor neguvernamentale în China. Lee a fost primul străin care a fost condamnat pentru „atingere la adresa securității naționale a Chinei” după ce legea din 2016 a fost adoptată.

Carnea de miel, un lux anul acesta! Costă atât de mult, încât oamenii fac rate ca s-o cumpere

4

Anul acesta vom avea cel mai scump Paşte din ultimii 18 ani, spun statisticile. Carnea de miel este cel mai cumpărat produs de Paște.

Cu toate acestea, mulți români își permit cu greu să achiziționeze o bucățică în acest an. Kilogramul de miel se vinde în Săptămâna Mare cu 60 de lei. Este cu 50% mai scump faţă de anul trecut.

Cel mai scump Paște din România

Pentru mulți români, mielul de Paşte intră în categoria produselor de lux. Așa se explică de ce unii pensionari au împrumutat bani ca să pună o bucățică de miel pe masă de Paște.

Alții îl achiziționează în rate. „M-am împrumutat şi mi-am cumpărat miel. La următorul salariu, îl achit în două rate. M-am împrumutat 400 lei”, spune o româncă, potrivit antena3.ro.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Ministrul ucrainean de Externe, în vizită la Sofia. S-a aflat că a trecut prin România, cu mașina

În contextul situației din Ucraina, la 55 de zile de la începutul războiului și de la invazia rusă asupra acestui stat, s-a aflat că ministrul ucrainean de externe a ajuns la Sofia.

Dmitro Kuleba a ajuns în Bulgaria luni noapte. Potrivit world-today-news.com, oficialul ucrainean a ajuns în Bulgaria cu mașina, prin România.

Conform aceleiași surse, Kuleba ar urma să aibă o întrevedere cu premierul bulgar, Kiril Petkov, dar și cu ministrul de Externe Teodora Genchovska.

Kuleba, mesaj pe Twitter

„Am ajuns la Sofia pentru a mă întâlni cu conducerea bulgară”, a scris ministrul ucrainean de externe pe Twitter, în 19 aprilie. „Bulgaria este prietenul și partenerul nostru european. De asemenea, am simțit sprijinul poporului bulgar în acest moment critic”, a mai transmis oficialul.

Vizita la Sofia a ministrului ucrainean de Externe are loc la câteva ore după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, anunța, tot pe Twitter, că a discutat cu premierul Kiril Petkov despre problemele privind transportul maritim în Marea Neagră. În aceeași postare preşedintele ucrainean a mulţumit pentru susținerea Ucrainei şi în special pentru susținerea în vederea aderării ţării sale la Uniunea Europeană.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Militarii americani, la granițele Ucrainei/ Primele avioane din SUA au sosit

Casa Albă a anunțat sosirea iminentă a armelor și munițiilor destinate să întărească arsenalul armatei ucrainene. De pregătirea în mânuirea armelor se vor ocupa și trupele americane staționate la granițe.

Primele transporturi din noua tranșă de ajutor militar american pentru Ucraina au ajuns deja la granițele țării pentru a fi predate armatei ucrainene pentru a rezista trupelor rusești, a anunțat luni Pentagonul.

Soldații ucraineni, antrenați „în afara țării”

„Patru zboruri au sosit ieri în regiune din Statele Unite, cu diverse echipamente”, a declarat un oficial înalt al Departamentului de Apărare al SUA, care a cerut anonimatul. Un al cincilea zbor este de așteptat să sosească în următoarele 24 de ore, „care va efectua cinci zboruri în tot atâtea zile”, de când noua tranșă de 800 de milioane de dolari în ajutor militar pentru Ucraina a fost anunțată miercuri de președintele Joe Biden.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că primul transport a sosit la 48 de ore după ce a fost semnat ordinul executiv de autorizare a transporturilor de arme, o viteză „fără precedent”.

Purtătorul de cuvânt a precizat că militarii dislocați pe flancul estic al NATO încă de la începutul invaziei ruse vor începe „în următoarele zile” să antreneze soldații ucraineni în manipularea obuzierelor M777, piese de artilerie de ultimă generație pe care Statele Unite au decis să le predea pentru prima armatei ucrainene, scrie Ouest-France.

Aceste antrenamente vor avea loc „în afara Ucrainei” , a subliniat el. „Un număr mic de ucraineni vor fi instruiți cu aceste arme și vor fi apoi trimiși înapoi în țara lor pentru a-și pregăti colegii ”, a explicat el.

Sancțiunile „au efect” împotriva lui Putin

Chiar dacă manevrarea lor nu este fundamental diferită de cea a artileriei cu care armata ucraineană este familiarizată, aceste tunuri folosesc obuze de 155 mm, folosite de țările NATO, în timp ce Ucraina nu are încă decât obuze de 152 mm de fabricație rusă.

La rândul lor, forțele ruse încep să simtă efectul sancțiunilor asupra aprovizionării lor cu armament, în special rachete dirijate, a indicat înaltul oficial al ministerului american al Apărării.

Sancțiunile „au avut un efect asupra capacității lui Vladimir Putin de a se reaproviziona și reechipa, în special în zona componentelor pentru unele dintre aceste sisteme și a rachetelor sale ghidate cu precizie ”, a spus el. „Deja au un efect concret asupra lui Putin”.

Fostul vicepreşedinte al Gazprombank, soţia şi fiica sa, găsiți morți în casă. Primele indicii ale anchetatorilor

O dublă crimă, urmată de sinucidere a avut loc la Moscova luni, pe 18 aprilie 2022. Potrivit primelor informaţii, fostul vicepreşedinte al băncii Gazprom, Vladislav Avaev, şi-a împuşcat soţia şi fiica înainte de a se sinucide.

Cadavrele au fost găsite de o rudă a victimelor, care nu a reuşit să ia legătura cu acestea prin telefon. Femeia era îngrijorată şi a decis să îşi viziteze rudele. Ea a găsit cadavrele fostului vicepreşedinte al Gazprombank şi ale soţiei sale, Elena, într-o singură cameră. Cadavrul fiicei lor de 13 ani, Maria, a fost găsit într-o altă cameră.

Vladislav Avaev (51 de ani) / foto: kommersant.ru

Tragedia, provocată de un conflict în familie

Anchetatorii au ajuns la concluzia că a fost vorba de o crimă şi o sinucidere, deoarece Vladislav Avaev avea o armă în mână. Motivele incidentului sunt încă neclare.

„Conform versiunii preliminare, Avaev și-a ucis soția și fiica și s-a sinucis”, a adeclarat o sursă din cadrul poliției pentru Tass, precizând că tragedia s-ar fi petrecut în urma unui conflict în familie.

Era în procese cu soția sa

Polițiștii spun nu au găsit vreo dovadă că în apartament s-a mai aflat vreo altă persoană în momentul în care cei trei membri ai familiei au murit.

S-a raportat că Avaev se afla într-o dispută juridică cu soţia sa pentru dreptul de a-şi creşte singur fiica. Soţia lui Avaev a intentat un proces la tribunalul Nikulinsky în luna octombrie a anului trecut. Femeia nu depusese oficial o cerere de divorţ. În decembrie, soţia lui Avaev a retras procesul.

Fostul șef al Sberbank a fugit din Rusia

Fostul prim-vicepreședinte al consiliului de administrație al Sberbank a fugit din Rusia în timpul invaziei Ucrainei de către Moscova, după nouă la conducerea celei mai mari bănci din Federația Rusă.

Lev Khasis este cel puțin al patrulea director executiv rus cunoscut care părăsește țara de la sfârșitul lunii februarie, când Rusia a invadat Ucraina. Khasis a fost printre primii manageri de top ai Sberbank care a părăsit țara și a fost urmat ulterior de mai mulți directori importanți, a informat luni cotidianul Vedomosti, citând surse anonime, potrivit The Moscow Times.

Khasis, care are dublă cetățenie, ruso-americană, a plecat în Statele Unite şi nu mai este angajat la Sberbank, a precizat Vedomosti. Directorul Transparency International Rusia, Ilya Shumanov , a spus că acesta ar conduce o afacere imobiliară în Florida și ar avea un partener de afaceri condamnat pentru fraudă fiscală și furt.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Ucrainenii au atacat un sat de pe teritoriul Rusiei, în apropierea graniței – VIDEO

Ucrainenii au atacat din nou un teritoriu rusesc. Un sat din apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina a fost lovit de armata ucraineană, rănind un localnic.

Guvernatorul Viaceslav Gladkov a făcut anunțul pe Telegram, fără să precizeze dacă satul Golovcino a fost atacat cu artileria, cu mortiere, rachete sau dacă a fost un atac aerian.

În această lună, Rusia a acuzat Ucraina că a întreprins un atac cu elicopterul împotriva unui depozit de combustibil din oraşul Belgorod, precum şi de bombardarea unor sate din regiune şi de lansarea unor rachete împotriva unui depozit de muniţie.

Este ziua 55 a războiului din Ucraina, iar atacurile ruşilor se intensifică pe frontul estic, în regiunea Donbas.