Daniela Crudu, un pic mai sobră. Dar își revine…
Horoscop 22 aprilie 2022 – Luați o hotărâre importantă in legătură cu evoluția unei relații
BERBEC
Deși aceasta este o zi minunată pentru a vă bucura de companie, este o zi proastă pentru a lua decizii importante sau pentru a accepta ceva important. Veți avea dreptate să vă încredeți în intuiția dvs. cu privire la o nouă relație de dragoste. Ar fi mai bine să te bazezi pe realitate …
TAUR
Este important să știi că este o zi proastă pentru a cheltui bani. Se concretizează noi proiecte de lucru. Creativitatea ta va fi cel mai bun atu pentru a intra în joc. Sentimental, veți intra într-o nouă fază, în care relațiile voastre strânse vă vor oferi cea mai mare satisfacție.
GEMENI
Deși aceasta este o zi proastă pentru luarea unor decizii importante, este o zi minunată pentru gândirea creativă. Notează-ți ideile originale și revizuiește-le mâine. Dacă ați căutat să schimbați locul de muncă, s-ar putea să vi se prezinte câteva propuneri noi. Schimbările complete cu partenerul dvs. sunt la orizont.
RAC
Astăzi ați putea primi vești bune. Starea ta de spirit va fi decisivă în atingerea obiectivelor tale, așa că mergi mai departe. Faceți ceea ce trebuie să păstrați o minte deschisă față de diferitele opțiuni cu care vă confruntați la locul de muncă. Veți simți o mare nevoie de a găsi un mediu intim.
LEU
Astăzi este posibil să fiți tentat să acceptați ceva sau să faceți o promisiune unui partener sau persoanei dragi. Nu o face. Vă veți recăpăta optimismul după ce veți lua o decizie finală. Acesta este un moment bun pentru negocieri legate de muncă sau activități noi.
FECIOARA
Este o zi bună pentru a vorbi sincer. Nu veți mai putea suporta restricții. Veți căuta o libertate mai mare, care ar putea rupe relațiile existente. Legăturile emoționale vin în mod inevitabil cu anumite restricții, lucru care îți va fi greu de tolerat. Abilitatea ta de a-ți reveni este utilă și vei întâmpina un nou început cu brațele deschise.
BALANTA
La locul de munca sau in afaceri este un moment favorabil pentru a va ocupa de proiecte dificile. Profitati de aceasta ocazie pentru a face mari pasi inainte. Colegii sau partenerii de afaceri va sustin, impresionati de entuziasmul si optimismul de care dati dovada. Relatiile cu familia ar trebui sa fie foarte bune.
SCORPION
Astăzi vei fi calm, în ciuda temerilor tale. Ai avut grijă de tine și nimic nu o va strica. Situațiile în care te vei regăsi vor fi euforice. Trăiți viața la maximum, fără a inventa probleme. Partenerul tău poate deveni brusc exigent … Nu vei avea nicio îndoială cu privire la cât de mult are nevoie de tine.
SAGETATOR
Astăzi nu aveți o idee clară despre ce doriți să faceți sau de ce. Cu toate acestea, o imensă nevoie de acțiune te împinge să iei decizii pripite. Fii obiectiv în alegerile tale. La locul de muncă, vei fi expus oamenilor care, cu logica lor pură, apelează la ego-ul tău, dar fără rezultat.
CAPRICORN
Influența unui prieten apropiat va fi benefică și vă va îndepărta îndoielile. Astăzi se vor baza pe tine pentru a avansa un proiect. Este o bună oportunitate de a arăta cu adevărat ce poți face. Cei care sunteți într-o relație vor savura magia dragostei!
VARSATOR
Prietenia este în centrul atenției și simți nevoia să te apropii de cei care îți împărtășesc idealurile. Ai nevoie de aer proaspăt, de un impuls pentru a fi în aer liber. Convingerile voastre puternice nu vor fi pe gustul tuturor. Folosiți tactul, mai ales în ceea ce privește simțul umorului.
PESTI
Claritatea ideilor tale va câștiga câțiva adepți, iar pasiunea ta te va face să le aperi cu ușurință. Impresiile pe care le dai astăzi deschid ușa favorurilor celor din jur. Veți fi gata să purtați o discuție cu partenerul dvs., și să aveți o idee mai clară despre motivele pentru a merge mai departe.
Conducerea DIICOT, drepturi salariale ilegale de zeci de mii de euro
Pe principiul cine împarte, parte își face, managerul economic al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a încasat în plus la salariu aproape 60.000 de euro. Fapta a fost constatată la un audit al Curții de Conturi, care a obligat instituția să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciului. Totodată, controalele efectuate la MAI au descoperit cele mai multe nereguli chiar la prefecturi, adică reprezentantele Guvernului în teritoriu.
Auditul efectuat de Curtea de Conturi la DIICOT a scos la iveală un lucru șocant. Cel care se ocupa de finanțele instituției a încasat ilegal salarii mai mari cu 60.000 de euro. La Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care funcționează ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, s-au verificat aspecte privind legalitatea plății drepturilor salariale în cazul managerului economic, unde s-au constatat abateri care au generat cheltuieli nelegale, cu influență directă asupra situațiilor financiare.
Astfel, au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 287 mii lei, reprezentând drepturi de personal necuvenite, de care a beneficiat managerul economic al DIICOT în perioada 30.06.2018-30.06.2021, prin încadrarea și, implicit, salarizarea necorespunzătoare a acestuia. Inspectorii Curții de Conturi au arătat că nu au fost respectate prevederile art. 142 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în vigoare din data de 19 septembrie 2005, conform cărora „Funcția de manager economic se echivalează cu funcția de director executiv”. Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) acordase aviz favorabil pentru funcția publică de manager economic, astfel că acesta nu poate deține concomitent și o altă funcție publică avizată de ANFP, respectiv funcția publică de specialist.
Au contestat controlul
În urma verificărilor, Curtea de Conturi a dispus emiterea unui act administrativ prin care să se efectueze încadrarea corectă pe funcție a managerului economic și stabilirea salarizării în conformitate cu această funcție. Totodată, s-a dispus înregistrarea în contabilitate a debitului reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit managerului economic, regularizarea cu bugetul de stat a contribuției asiguratorii pentru muncă achitate în plus, precum și impunerea de măsuri care să conducă la recuperarea drepturilor de personal plătite necuvenit, în valoare de 287.000 de lei.
”Ulterior misiunii de audit de conformitate, DIICOT a comunicat Curții de Conturi că a luat măsura emiterii actului administrativ prin care a fost efectuată încadrarea corectă pe funcție a managerului economic, în conformitate cu funcția publică avizată de ANFP, și a înregistrat în contabilitate debitul stabilit. Măsurile dispuse prin Decizie au fost contestate de către entitate, însă contestația a fost respinsă de către Comisia de soluționare a contestațiilor organizată la nivelul Curții de Conturi, nefiind formulată acțiune în instanță”, se arată în raportul de audit.
Nereguli și la MAI
Dintre instituțiile subordonate MAI, la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române (IGPF) Curtea de Conturi a descoperit efectuarea unor plăți în avans în sumă de 9,5 milioane de lei, nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, în cadrul contractului privind realizarea și implementarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei, încheiat între Ministerul Afacerilor Interne și compania EADS Deutschland GmbH. Totodată, prejudicii au fost constatate și la prefecturile din țară, care au achitat plăți nejustificate în valoare de peste un milion de lei.
Cel mai bogat om din Franța va rămâne la cârma LVMH până la 80 de ani
„Perspectivele LVMH pentru 2022 sunt bune”, a anunțat miliardarul Bernard Arnault la finalul adunării generale a acționarilor grupului, în pofida situației pandemice din China. Directorul general al companiei numărul 1 în domeniul produselor de lux ar putea rămâne în funcție până la 80 de ani, potrivit votului din cadrul adunării.
„Puteți fi mândri că sunteți acționari ai LVMH, nu doar prin rezultate, nu doar prin dividende, ci și prin amprenta economică a grupului în Franța”, a spus Arnault, în vârstă de 73 de ani.
Numărul total de locuri de muncă generate de grupul LVMH este de 145.000 de locuri de muncă cu normă întreagă, iar veniturile fiscale ale reprezintă 5,5 miliarde de euro, potrivit firmei de consultanță Aseres.
„Grupul LVMH produce foarte mult pe teritoriul francez și exportă foarte mult”, a precizat Nicolas Bouzou, directorul Asteres
După un 2021 record, cu vânzări de 64 de miliarde de euro și un profit net de 12 miliarde de euro, un dividend de 10 euro a fost propus acționarilor LVMH.
În aceeași ordine de idei, LVMH a anunțat la începutul lunii aprilie că a realizat vânzări de 18 miliarde de euro în primul trimestru, un salt de 29% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Privind situația din China, unde blocările sanitare sunt în vigoare, în special în metropola Shanghai, Arnault a eplicat că cererea se menține “solidă” pe piața chinezească, dar este încă prea devreme pentru a estima dacă restricțiile covid și inflația vor afecta achizițiile consumatorilor de bunuri de lux.
Acționarii LVMH au votat în proporție de 81,63% în favoarea modificării statutului pentru a stabili limita de vârstă pentru funcția de director general la 80 de ani (în loc de 75 de ani în prezent).
Averea lui Bernard Arnault este estimată la 147 miliarde de euro.
Scandal la BNP Paribas. Bancherul acuzat de “terorism emotional” pretinde despăgubiri de 4 milioane de dolari
Un bancher senior de la BNP Paribas SA, care neagă că și-a terorizat subordonații în sala de tranzacționare, cere acum despăgubiri de 4 milioane de dolari pentru „concediere abuzivă”.
Omar Alami, șef al vânzărilor de instrumente derivate pe acțiuni ale BNP pentru Elveția, Belgia și Luxemburg, a fost concediat în 2019, după ce un raport intern a dezvăluit că l-ar fi numit pe un trader „inutil” și „incompetent” în fața colegilor, din cauza unei potențiale greșeli de 800.000 de euro (872.000 de dolari).
Documentul include mărturii ale angajaților, Alami fiind acuzat de „terorism emoțional” și de un comportament care l-a lăsat pe unul dintre membrii echipei cu „senzația de waterboarding”, a declarat Aurelie Fournier, avocatul BNP, în cadrul unei audieri la un tribunal din Paris.
Alami a declarat în fața instanței că răspunsul său către traderul care a mărturisit eroarea probabilă „a fost plin de viață”. Dar, a adăugat el, „nu am fost niciodată insultător sau agresiv”.
Potrivit Bloomberg, acțiunea în instanță se aseamănă cu un alt caz al unui angajat londonez împotriva UBS Group AG, care ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la ceea ce se consideră a fi un comportament acceptabil în sala de tranzacționare. Reprezentanții BNP au declarată că instituția nu tolerează comportamente contrare respectului și demnității persoanelor și are măsuri pentru prevenirea, detectarea și combaterea oricărei forme de hărțuire sau discriminare.
În mod ironic, greșeala care a declanșat mânia lui Alami s-a dovedit a fi o alarmă falsă, a precizat Aurelie Fournier. Se așteaptă o decizie în acest caz pentru 17 mai.
Omar Alami, care încasa un salariu de 1,3 milioane de dolari pe an, și-a găsit un nou loc de muncă în Elveția la mai puțin de un an de la concediere.
Cum vrea UE să scape de energia rusă: mai puțin aer condiționat și mersul pe jos
Ajustați temperatura aparatului de aer condiționat, setările boilerului, conduceți mai rar, mergeți mai mult pe jos și înlocuiți zborurile pe distanțe scurte cu trenul. Sunt recomandările Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) pentru consumatorii din UE care vor să-şi reducă dependenţa de Rusia şi să îşi micşoreze facturile.
Explozia facturilor şi urgenţa reducerii dependenţei de combustibilii fosili ruseşti, după invadarea Ucrainei, au împins dezbaterea economisirii energiei pe agenda politică, notează Reuters.
Într-un ghid lansat joi împreună cu Comisia Europeană, AIE, cu sediul la Paris, le recomandă europenilor să lucreze de acasă acolo unde este posibil, să folosească la comun mașinile, să evite să conducă duminica în marile orașe și să folosească bicicleta, transportul public sau să meargă mai mult pe jos.
IEA susţine că dacă aceste recomandări vor fi respectate, o gospodărie tipică din UE ar putea economisi 450 de euro pe an la factura la energie, în funcţie de tipul de locuinţă şi de automobilul pe care îl deţine.
Simpla reducere a temperaturii termostatului cu un grad Celsius ar aduce economii de 70 de euro pe an la factura la încălzire, în timp ce reducerea cu 10 kilometri pe oră a vitezei de rulare pe autostradă ar aduce alte economii de 60 de euro pe an la carburanţi.
Dacă aceste măsuri ar fi aplicate la nivelul UE, ar permite “economisirea a 220 de milioane de barili de petrol şi a 17 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an”.
UE s-a angajat să renunțe la combustibilii ruși până în 2027, dar, pe termen scurt, rămâne dependentă de Moscova pentru 26% din importurile de petrol și 40% din cele de gaze.
Italia a anunțat miercuri că va impune limite de temperatură pentru aerul condiționat în clădirile publice, dar până acum puține țări au cerut cetățenilor să folosească mai puțină energie.
NATO se reconfigurează! Ce plan are America pentru înfrângerea Rusiei!
Alianța Nord-Atlantică, sub forma în care este ea cunoscută azi, se pregătește să devină istorie. America are un alt plan pentru înfrângerea Rusiei și implică toate statele europene, inclusiv pe cele care nu sunt membre UE! Un război cu Moscova, care tocmai a testat cu succes „sperietoarea” SATAN 2, racheta balistică intercontinentală capabilă să lanseze 10 focoase nucleare deodată și care atinge o viteză de 20Mach, nu poate fi dus doar de NATO. Adică, de SUA, pe umerii cărora cade greul.
Este nevoie de un efort conjugat, iar de asta și-au dat seama, după cinci săptămâni de război în Ucraina, toți strategii militari, de la consilierii plătiți bine de Pentagon și până la papagalii care delirează la CNN-Antena 3.
Pentagonul a sunat adunarea
Europa trebuie să își regândească întreaga strategie de apărare, dar știe că, în cazul unui conflict direct cu Federația Rusă, n-ar rezista mai mult decât Ucraina dacă SUA nu îi va sări în ajutor. Planurile Franței, de a vedea o armată UE, sunt bune doar pentru sifonat niscaiva bani publici pe proiecte și analize de piață, eventual ceva contracte date pe sub masă.
În realitate, pentru binele ei, singura strategie pe care trebuie să o îmbrățișeze Europa este o întărire a parteneriatului militar cu America! Punct. Fără armele SUA, de la București la Roma și din Berlin la Madrid vor face drifturi tancurile rusești, hai să nu ne mai amăgim că va fi altfel!
Contextul dat de operațiunea armată rusă în Ucraina i-a determinat pe oficialii Pentagonului să propună o întâlnire, la sfârșitul acestei luni, cu reprezentanți ai UE prin care se urmărește stabilirea unui nou parteneriat în domeniul apărării. Surse din cadrul Departamentului american al Apărării susțin că urmăresc să deschidă un canal transatlantic suplimentar pe probleme de securitate și să completeze comunicările similare care au loc deja prin intermediul NATO.
Țările non-UE, invitate să adere la noua alianță
A avea un astfel de forum special pentru o UE orientată spre comerț arată dorința uriașă a blocului comunitar de a-și apăra interesele, dar mai ales securitatea. Totodată, această întâlnire la nivel UE – SUA transmite un puternic semnal Moscovei, anume că Washingtonul este gata să ducă la nivelul următor legăturile sale cu Europa.
Ministrul de Externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, și secretarul de Stat american Antony Blinken au anunțat formatul acestui dialog încă din decembrie 2021. Dar, până acum, nu s-a vorbit nimic despre el, iar numele celor invitați să ia parte la întâlnire sunt ținute secrete.
Pentru ca noul parteneriat să devină operativ este nevoie de aprobarea tuturor statelor membre UE, inclusiv a celor care nu fac parte din NATO, adică Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia! Misiunea este una foarte delicată fiindcă noua alianță ar viza și o serie de țări non-UE membre ale NATO, adică Albania, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia și Turcia.
Turcia, și cu NATO, și cu Rusia
Cum va fi afectată suveranitatea națională a acestor state, iată o întrebare pe care și-o pun toți analiștii. De exemplu, cazul Turciei este unul special, reprezintă o problemă cu adevărat delicată chiar și pentru Alianța Nord-Atlantică. De ce? Fiindcă a doua armată din NATO (ca număr al combatanților) are încheiat un acord bilateral de cooperare militară cu Rusia, de la care a cumpărat sistemul aerian S-400, de ultimă generație.
Euroscepticii vorbesc despre un proces hegemonic de colonizare americană și dispariția proiectului european, dar nimeni nu pune punctul pe „i” – ofensiva Rusiei în Ucraina a arătat că numai SUA pot reuși să vină cu măsuri de descurajare militară care să fie luate în serios de Moscova!
Statul cheltuie pe experți și avocați toate veniturile obținute din privatizare
Veniturile obținute din privatizare și acte conexe ale acesteia vor fi cheltuite integral pe experți, consultanți și firme de avocatură, angajați pentru pregătirea altor privatizări. Foarte mulți bani ajung și la administratorii speciali ai firmelor de stat aflate în insolvență, la evaluatori pentru recrutarea unor membrii în consiliile de administrație la Loteria Națională, Cuprumin și Compania Națională a Sării, precum și pentru măsurarea performanței.
Statul cheltuie bani grei în procesele de pregătire a privatizării, de insolvență și de privatizare în sine, de parcă ar plăti doar să scape de companii. Astfel, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare al Ministerului Economiei pe anul 2022, suma de 61.717 mii lei obținută din privatizare va fi cheltuită integral pe experți, avocați și firme de consultanță, fiind greu de presupus că vânzarea companiilor mai aduce vreun venit la bugetul de stat.
Din suma totală a încasărilor, 89 mii lei provin din implementarea prevederilor specifice referitoare la privatizarea societăţii U.M. Drăgășani și 61.628 mii lei din veniturile obţinute din vânzarea caietelor de sarcini, a dosarelor de prezentare, a taxelor de participare la licitaţii, a taxelor de acces la date şi informaţii, inclusiv veniturile rezultate din daunele, din sumele înscrise în tabelul definitiv al creanțelor, precum și din penalităţi aferente nerealizării obligaţiilor postprivatizare (891 mii lei). La capitolul cheltuieli este prevăzută aceeași sumă din încasări, de 61.717 mii lei. Un milion de lei din această sumă va fi folosit pentru plata onorariilor pentru consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatură şi pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale.
”La determinarea acestor cheltuieli s-a avut în vedere plata anunțurilor de publicitate internă și internațională privind oferta de vânzare, selecție intermediar/ consultant 75 mii lei; onorarii firme de avocatură 300 mii lei, onorarii intermediari oferte publice/consultanți privatizare 375 mii lei, alte cheltuieli pentru realizarea, administrării, pregătirea și realizarea privatizării, inclusiv taxe ASF 250 mii lei”, arată Ministerul Economiei.
Expertize și onorarii
În bugetul aferent activității de privatizare au fost prevăzute și cheltuieli pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi postprivatizare, pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu, precum şi alte asemenea cheltuieli în valoare estimată de 400 mii lei. Costurile implicate de dizolvarea voluntară şi lichidarea societăţilor comerciale au fost estimate la o valoare de 2.100 mii lei. ”La determinarea acestor cheltuieli s-au avut în vedere cheltuielile generate cu plata administratorilor speciali în insolvență de la Construcții Aeronautice SA, Minbucovina SA, Moldomin SA, Oltchim SA, Romplumb SA; CNMPN Remin SA; Econord SA.; UPS Fagaras S.A.; Foradex SA și Sanevit SA, costurile implicate de dizolvarea și lichidarea voluntară a unor societăți și plata cenzorilor în procedura de lichidare”, se precizează în actul normativ elaborat de Ministerul Economiei.
Sume exagerate pentru numirea membrilor CA
În mod curios, la cheltuielile de privatizare au fost incluse și Loteria Română, Cuprumin și Compania Națională a Sării. Ministerul Economiei a raportat plăți de 289.000 de lei pentru servicii ale unui expert independent care să estimeze 13 poziții de membru CA în aceste companii de stat, 128.000 de lei pentru anunțuri în media, și 241.000 de lei pentru contractare expert independent specializat în măsurarea performanței. Totodată, au fost anunțate și cheltuieli legate de evaluări, studii de fezabilitate necesare, precum și orice alte costuri legate de administrarea și valorificarea activelor și activelor funcționale preluate, în numele statului, în sumă de 870 mii lei.
Avem zăcăminte uriașe de gaze, dar au oprit exploatarea
Deși s-a anunțat intrarea în exploatare a zăcământului uriaș de gaze de la Caragele, județul Buzău, încă din 2020, Ministerul Energiei a tot amânat investițiile, ultima dată avansată fiind 2024. Fostul director general al Romgaz ne spune că, în perioada mandatului său, au fost amplasate 15 sonde de explorare într-un singur an și că, după plecarea sa, investițiile s-au oprit. Cele 30 miliarde de metri cubi de gaze de la Caragele ar fi însemnat stoparea importurilor și, implicit, scăderea prețurilor.
Descoperit din 2016, marele zăcământ de gaze de la Caragele, din județul Buzău, evaluat la peste 30 miliarde de metri cubi, a fost blocat la decizia Ministerului Energiei. Blocarea investițiilor a însemnat o creștere a importurilor, în condițiile scăderii abrupte a producției de gaze de la OMV, dar și a unei diminuări a extracției la Romgaz, principalii furnizori la nivel național.
”Caragele produce acum, dar doar pe un perimetru mic și acesta trebuie extins. Problema este că nu s-au continuat investițiile. Între 2019 și 2020, când eram la conducerea Romgaz, am săpat 15 sonde de explorare, iar în 2021 s-au mai săpat doar două, care nu au dat rezultate. În afara celor 15 sonde, mai sunt și altele acolo, dar nu sunt legate la sistemul național de transport. Adică ele degeaba există în câmp, dacă nu sunt conectate, iar asta este o chestie simplă care se poate face. Dar acolo s-au blocat investițiile, deși trebuia continuată explorarea, pentru că vorbim de un zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze. Și, spre deosebire de zăcământul din Marea Neagră, care este posibil sau probabil, rezervele din Caragele sunt dovedite”, ne-a declarat Adrian Volontiru, fostul director general al Romgaz. După ce inițial a anunțat că investițiile la Caragele vor reîncepe în 2023, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că, de fapt, acestea ar fi demarate în 2024, deși ne aflăm în plină criză energetică.
Faliment al companiilor de foraj
Perimetrul de la Caragele este concesionat de Romgaz, iar în 2016 s-a descoperit la o adâncime de aproape 5.000 de metri un zăcământ de 30 miliarde de metri cubi de gaze, care a fost declarat comercial în 2019, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei. Acesta arată că transformarea forajelor de explorare în foraje de exploatare este foarte simplă, cu investiții minime, însă lucrările au fost oprite în 2020.
”Nimeni nu a răspuns până acum de ce s-a oprit zăcământul de la Caragele, de ce Ministerul Energiei, prin consiliul de administrație, a luat această decizie. Ar fi trebuit finalizați până acum cei 6 km de conducte pentru racordarea la sistem. Dacă am fi extras de anul trecut din acest zăcământ ar fi scăzut importul de gaze cu 15%, ceea ce ar fi însemnat și o scădere a prețurilor în piață. Faptul că s-au oprit investițiile la Caragele a determinat și intrarea în faliment a companiilor de foraj românești. OMV-ul nu a mai forat de mult, și este privat, nu are statul nicio influență, iar când a forat și-a adus companii străine, și singurul care mai rămăsese să dea comenzi companiilor autohtone era Romgaz. Probabil că decizia de stopare a investițiilor la Romgaz s-a luat și pentru a umfla profitul companiei, care însemna prime de performanță mai mari pentru conducerea Romgaz”, ne-a precizat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.
Au așteptat schimbarea Legii offshore
Se vede clar cum tot scade producția, an de an, afirma Virgil Popescu, ministrul Energiei, care a pus acest lucru pe seama unei ajustări brutale a investițiilor în zona de explorare onshore, adică pe uscat. ”Avem nevoie, ca țară, de producție onshore de gaze, investițiile în această zonă ar trebui să continue”, a spus Virgil Popescu. Probabil că s-a așteptat schimbarea Legii offshore, în care a fost inclusă și producția onshore. Dacă și producția de gaze din exploatările de pe uscat intră sub incidența actului normativ, înseamnă că gazele de la Caragea vor putea fi vândute direct pe piața externă, astfel că România nu va mai beneficia nici de propriile sale resurse exploatate de companiile de stat.
Cel mai mare fond suveran de investiții din lume, gaură de 68 de milioane euro
Fondul suveran de investiții al Norvegiei a pierdut 68 de miliarde de euro în primul trimestru și și-a văzut valoarea scăzând la 1216 miliarde de euro, în principal din cauza temerilor legate de războiul din Ucraina.
Alimentat de veniturile din petrol ale statului norvegian, uriașul fond a înregistrat un randament negativ de 4,9%, valoarea sa scăzând la 11 657 de miliarde de coroane. Banca Norvegiei a atribuit această subperformanță șocului geopolitic al războiului din Ucraina, care alimentează temerile legate de încetinirea creșterii economice.
Investițiile în acțiuni, care reprezintă 70,9% din portofoliu, au pierdut 5,2% pe parcursul trimestrului, iar investițiile în obligațiuni, care reprezintă 26,3% din active, au pierdut 4,8%. În schimb, investițiile în imobiliare (2,7% din portofoliu) au crescut cu 4,1%.
Toate aceste investiții sunt făcute în afara Norvegiei, cel mai mare exportator de hidrocarburi din Europa de Vest, pentru a nu supraîncălzi economia națională.
Joi, conform conform datelor live de pe site-ul băncii centrale norvegiene, fondul se ridica la 11470 miliarde de coroane, ceea ce înseamnă mai mult de 2,1 milioane de coroane pentru fiecare dintre cei 5,4 milioane de locuitori ai țării scandinave.
Cât ne costă PAX AMERICANA!
”Gata, și-au luat Europa înapoi” titram ”lovitura” din 27 martie. Și când de la bun început avertizam că războiul din Ucraina este în grafic…Cel puțin pentru Statele Unite ale Americii! Administrația Biden reușind o ”reconquista” la care nu ar fi îndrăznit să viseze nici măcar cel mai înverșunat democrat american. Mai ales după fuga mai mult rușinoasă decât sănătoasă din Afganistan. Cea cu colaboratorii Administrației americane din ultimii 20 de ani agățați de roțile avioanelor care decolau de pe Aeroportul din Kabul…
Ceea ce a făcut ca ”bătrânul” Joe Biden să se prăbușească pur și simplu în sondajele interne. Dar mai ales ca, după declanșarea procedurilor privind înființarea propriei armate, Uniunea Europeană să dea semnale tot mai fățișe că s-a cam săturat să ”înghită” hegemonia americană. Și mai ales ”taxa de protecție” exorbitantă plătită de atâta amar de vreme. Dar tocmai atunci a izbucnit ”salvatorul” război din Ucraina…
UE, din lacul rusesc, direct în puțul american!
Într-un moment în care nici măcar la Washington nimeni nu mai îndrăznea să promoveze barem ”gazul lichefiat” american în Europa. Iată însă că ”roata” istoriei deja s-a învârtit cu totul, după zdrobitorul succes al SUA de la ”summitul american” de la Bruxelles. Și după ”acordul istoric” semnat de Joe Biden cu Ursula von der Leyen. Unul, ce este drept, frumos ”ambalat ecologic”, pentru ca președintele Biden să poată salva aparențele prin găunoasa declarație că ”am făcut pași importanți pentru a furniza energie curată. Este important să facem acest lucru și să nu intrăm cu scopul de a intra în conflict cu încălzirea globală. Trebuie să facem asta penrtu a respecta regulile climatice și trebuie să construim infrastructura pentru energie curată, verde”. Și americanii chiar că vor avea cu ce să construiască! Ce vor ei să construiască! Pentru că prin acordul de la Bruxelles, Ursula von der Leyen a parafat ceea ce se dovedește deja a fi cu adevărat ”afacerea secolului”!
Statele membre ale Uniunii Europene urmând a plăti Statelor Unite ale Americii până la un miliard de euro pe zi! Pentru gazele naturale lichefiate ce urmează a fi administrate până în anul 2030! Un miliard de euro pe zi! Ce este drept, deja mulți dintre funcționărașii de la Bruxelles, cu lefuri de zeci de mii de euro lunar s-au trezit și ei că gazele lichefiate americane sunt nu doar cu mult mai puțin productive decât cele naturale rusești. Dar și cu mult mai scumpe decât acestea! Mai ales dacă se adaugă costul transportului transoceanic și a construirii de la zero a instalațiilor necesare introducerii în rețeaua europeană clasică de transport al gazelor! Dar deja Ursula von der Leyen apucase să se ”lepede” de GAZPROM! Și să sară astfel din ”lacul” gazelor naturale rusești, în ”puțul” gazelor lichefiate americane. Practic Uniunea Europeană schimbând dependența de gazele rusești cu cea de gazele americane!
Zelenski. Cu Z de la GAZPROM!
Și cu toate că România este țara europeană cel mai puțin dependentă de gazul rusesc, autoritățile de la București vor fi obligate să se ”alinieze” Acordului GNL de la Bruxelles. Și asta după ce liderii Uniunii Europene au decis ca ”toate statele membre să facă achiziții de gaze la comun prin intermediul Comisiei Europene, ca în cazul vaccinului anti- COVID”! Deci, avem sau nu avem nevoie de gazele lichefiate americane, trebuie să le plătim! Deoarece ele vor fi comandate de la Bryuxelles, ”la comun”, pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Și în cantitățile decise de Comisia Europeană! Și la prețul negociat în secret și care nu este făcut public, tot de către comisarii europeni! Așa că, după ce am cumpărat la vaccinuri de nu avem ce face cu ele nici cu zece alte pandemii, trebuie să ne așteptăm la plata obligatorie a ”prețului corect” și pentru gazele lichefiate americane…
Asta în timp ce același bătăios președinte Zelinski, cel ale cărui presiuni internaționale a și făcut de altfel ca Uniunea Europeană să semneze ”sinucigașul” acord al gazelor continuă să încaseze tranșă după tranșă… Din cele două miliarde de euro pe care GAZPROM le plătește la zi și în valută forte către NEFTAGAZ! Mai mult decât atât, la aproape două luni după izbucnirea războiului, fluxurile zilnice de gaze din Federația Rusă transportate către Europa prin Ucraina au crescut cu 50%! Iar după cum a recunoscut public chiar Iuri Vitrenko, CEO al NJSC NAFTOGAZ, compania deținută de statul ucrainean, GAZPROM se dovedește mai mult decât bun platnic. Fiind la zi cu plățile, și încă în valută! Astfel încât contractul inițial de două miliarde de euro, cât încasează Ucraina pentru tranzitarea teritoriului său de către gazele rusești va fi cu siguranță majorat cu încă cel puțin un miliard de euro!
”Amenda” pentru Mig -21… F-35!
Însă, dincolo de cucerirea energetică a Europei, Statele Unite ale Americii au reușit să redevină și unicul ”jandarm mondial”. Și astfel nu doar să încaseze din nou ”taxa de protecție” percepută la nivel global aliaților și partenerilor strategici, dar și să o mărească! Bașca găsirea de noi ”clienți”, cum erau neutrele până acum Suedia, Elveția sau Finlanda! Toate statele europene înghesuindu-se acum să semneze – în orice condiții! – contractele de armament puse sub nas de samsarii Pentagonului! Și cum statul român este deja un vechi client al samsarilor de ”fiare vechi” de peste Ocean, la care au cotizat deja cu peste 12 miliarde de dolari, la București a venit deja noua ”notă de plată”. Una ”umflată” într-un asemenea hal, încât l-a lăsat ”mut” până și pe comandantul suprem Klaus Iohannis. Cel care se grăbise să anunțe public mărirea benevolă a ”taxei” pentru înarmare la 2% din PIB.
Însă măsura mai mult decât înțeleaptă, binevenită și strategică a serviciilor românești de informații de a nu furniza sub nicio formă armament Ucrainei i-a scos din sărite pe partenerii strategici. Mai ales după ”păcăleala” cu blocarea la sol a avioanelor Mig – 21 Lancer, pentru a nu fi astfel predate Ucrainei, cum insistau SUA. Și pentru că de această dată cel puțin premierul Ciucă și ministrul Apărării, Dîncu s-au ținut pe poziția SIE – SRI, rezistând primului asalt telefonic de peste Ocean, Pentagonul a schimbat imediat foaia. În deja de acum tradiționalul stil american al ”facturării” suplimentare. Astfel că ”amenda” comunicată de chiar șeful Pentagonului premierului și ministrului Apărării a fost ”achiziția de avioane F -35 americane”.
Astfel că, dacă tot nu le dăm avioanele MIG -21 Lancer ucrainenilor, atunci să cumpărăm de la americani F-35 noi, ci nu tot vechile F-16! La un preț triplu, bineînțeles…
Vreți război…? Vă dăm război!
Atât de profitabilă se dovedește invazia rusă din Ucraina pentru americani, încât Administrația Biden și ”Marea Finanță” ar avea toate motivele din lume să tragă de timp în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Astfel că analiștii de intelligence se tem că și dacă ar cădea cumva Zelinski cu Putin la un acord, SUA tot își vor băga coada NATO pentru a impune doar ”PAX AMERICANA”. Cea care, în ceea ce ne privește, nici măcar Guvernul României nu îndrăznește să calculeze cât ne va costa în cele din urmă. Existând chiar temerea că tot ceea ce vom lua pe ”merele” europene din PNRR, vom da pe ”perele” americane…
Wahingtonul are de învățat de la Beijing. Drumul chinezesc al inovației
Timp de mai multe decenii, mulți americani au luat în derâdere China, considerând-o o națiune de imitatori incapabili de creativitate, ca să nu mai vorbim de inovație revoluționară.
În ultimii ani povestea s-a schimbat, iar orice mulțumire cu privire la superioritatea tehnologică a SUA s-a evaporat.
Rubricile de afaceri care explică aparenta incapacitate a Chinei de a inova au făcut loc unor articole de opinie care avertizează că țara este pe cale să depășească America în domeniul tehnologiilor strategice, cum ar fi inteligența artificială și 5G.
Explicațiile tradiționale pentru creșterea Chinei s-au concentrat în mare măsură pe furtul proprietății intelectuale. Deși acest lucru a jucat un rol, permițând producătorilor chinezi să creeze imitații ale anumitor produse, este prea simplist să ne imaginăm că doar asta explică progresul rapid al Chinei, sublinizază analiștii de la Foreign Affairs. Deși abordarea Chinei contrazice presupunerile profund înrădăcinate ale occidentului cu privire la necesitatea piețelor libere și a libertății de exprimare, ea a produs mai multe progrese tehnologice și succes comercial decât au crezut majoritatea experților americani. Acest proces a implicat trei pași cruciali.
Great Firewall
Primul pas, care a avut loc între 2000 și 2010, a fost crearea de către China a unei piețe mari, semiprotejate. Pentru a promova un ecosistem de inovare în curs de dezvoltare, piețele trebuiau să fie suficient de profitabile pentru a alimenta o concurență acerbă, dar era nevoie, de asemenea, de un anumit grad de protecție, astfel încât giganții consacrați din Silicon Valley să nu vină și să strivească startup-urile locale înainte ca acestea să poată porni la drum.
China a atins acest echilibru prin combinarea deceniilor de creștere economică fulminantă cu crearea Marelui Firewall, care blochează accesul la platformele online străine de top, cum ar fi Facebook și Google.
Perspectiva de a câștiga piața internă masivă a Chinei a atras investiții de capital uriașe din străinătate și a încurajat o concurență acerbă, dar Firewall-ul a oferit, de asemenea, startup-urilor locale o șansă de a lupta împotriva concurenților lor străini.
Colaborare SUA-China
Este al doilea și cel mai controversat pas al procesului. Decenii în șir, China a menținut legături științifice și comerciale cu universități, companii și laboratoare americane de top.
Acestea au variat de la profesori de la universitățile americane care colaborează cu colegii chinezi în cercetarea publică în domeniul inteligenței artificiale până la capitaliști de risc chinezi care investesc în startup-uri din Silicon Valley.
Criticii tind să vadă aceste legături ca pe un vector pentru furtul de proprietate intelectuală, un picior în ușă care a permis spionilor chinezi să fure „bijuteriile coroanei inovației americane”, după cum se spune într-un raport al Pentagonului din 2018.
Spionajul industrial și științific au fost o problemă majoră, dar cel mai mare impact al acestor legături transpacifice nu a venit din furt, ci din învățare.
Expunerea la procese inovatoare de nivel mondial a oferit Chinei hrana intelectuală – idei, cele mai bune practici și modele de operare – de care avea nevoie pentru a-și propulsiona ecosistemul tehnologic în curs de dezvoltare.
Începând cu 2008, inginerii chinezi care lucraseră la Google au început să se întoarcă acasă pentru a-și fonda propriile startup-uri, aducând cu ei o parte din cultura Silicon Valley.
Valul de resurse
Odată ce condițiile de piață și conexiunile internaționale au fost create, China a făcut al treilea pas, eliberând un val de resurse: capital de investiții, infrastructură fizică, ingineri calificați și energie birocratică. Dintr-un punct de vedere american, această investiție părea risipitoare și chiar contraproductivă, deoarece încălca preceptul sacru conform căruia guvernele nu ar trebui să aleagă niciodată câștigătorii.
Cu toate acestea, în China, s-a dovedit a fi o metodă eficientă de accelerare a difuzării și comercializării tehnologiei.Prin construirea și protejarea piețelor sale, învățând în același timp de la ecosistemele globale de inovare, China și-a accelerat în cele din urmă propria dezvoltare a tehnologiilor-cheie.
Acest succes nu a fost doar rezultatul unui plan general perfect executat. În schimb, a fost produsul ideologiei, al unei planificări inteligente, al unei munci intense și al unui pic de noroc. Deși intențiile Chinei au fost amestecate și uneori contradictorii, rezultatele finale au depășit toate așteptările.
Nici un proiect de lege sau o politică inovatoare nu va fi suficientă pentru a asigura menținerea avantajului SUA în domeniul tehnologiei. Dacă traiectoria Chinei îi învață ceva pe liderii americani, aceasta este că stimularea inovației tehnologice poate fi un proces confuz, încurcat și adesea contradictoriu.
Unda de șoc a războiului Rusiei: mâncare scumpă, piețe tensionate, adio creștere economică
Când Rusia a invadat Ucraina, nimeni nu știa cât va dura conflictul care a urmat sau cât de profunde vor fi undele de șoc transmise în Europa sau în restul lumii.
Cu toate acestea, pe măsură ce războiul se apropie de a treia lună, consecințele economice devin din ce în ce mai clare, iar perspectivele nu arată bine.
Pe fondul unor presiuni inflaționiste deja ridicate la nivel mondial pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie și al perturbării lanțurilor de aprovizionare ca urmare a pandemiei de coronavirus, războiul dintre Rusia și Ucraina exacerbează tensiunile dintre cerere și ofertă, dăunează sentimentului consumatorilor și amenință creșterea economică mondială.
Inflația, spaima investitorilor
Piețele financiare globale continuă să se concentreze asupra Ucrainei, a doua fază a invaziei ruse a provocat lupte aprige în estul țării: bătălia pentru Donbas ar putea determina determina rezultatul războiului.
Investitorii sunt speriați de inflația rampantă și de efectul ei de încetinire asupra creșterii globale – Fondul Monetar Internațional estimează că rata inflației în zona euro va ajunge la 5,3% și în SUA la 7,7%, în acest an.
Băncile central sunt așteptate să introducă majorări mai agresive ale ratei dobânzii pentru a controla creșterea prețurilor.
Creștere globală lovită
Indiferent de ceea ce se va întâmpla pe front în următoarele zile și săptămâni, undele de șoc ale conflictului vor continua să se răsfrângă în întreaga lume, atât Banca Mondială, cât și FMI reducându-și previziunile de creștere globală.
FMI și-a redus proiecțiile de creștere economică la nivel mondial pentru 2022 și 2023, afirmând că impactul economic al invaziei Rusiei în Ucraina se va „propaga pe scară largă, adăugând presiuni asupra prețurilor și exacerbând provocări politice semnificative”.
Între timp, Banca Mondială și-a redus prognoza de creștere globală pentru acest an, de la 4,1% la 3,2%, citând presiunea pe care războiul a pus-o asupra economiei globale.
Jari Stehn, economist-șef european la Goldman Sachs, a declarat miercuri pentru CNBC că impactul războiului din Ucraina frânează deja economia Europei.
Crește prețul alimentelor
Comparativ cu martie 2021, prețurile globale la alimente calculate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) sunt cu 36,6% mai mari.
În condițiile în care războiul converge cu alte perturbări – tensiuni în lanțul de aprovizionare, inflație și pandemie – acesta reprezintă acum „o amenințare iminentă la adresa aprovizionării cu alimente la nivel mondial”, subliniază Daniel Aminetzah, lider al McKinsey’s Chemicals and Agriculture Practices.
Regiunea Ucraina-Rusia este văzută ca fiind una dintre puținele „coșuri de pâine” (sau mari producători de alimente) la nivel mondial și joacă un rol vital nu numai ca exportator de produse de bază, cum ar fi cerealele, ci și ca unul dintre principalii furnizori de îngrășăminte la nivel mondial.
Cele două țări sunt responsabile pentru aproximativ 30% din exporturile globale de grâu și 65% din cele de floarea-soarelui, în contextul în care aceste piețe sunt din ce în ce mai strânse și mai interconectate.
Nu există semne că Rusia este dispusă să cedeze în curând, în ciuda faptului că a fost lovită de o serie de sancțiuni internaționale. Este puțin probabil ca aceste sancțiuni să-l descurajeze pe președintele Vladimir Putin de la obiectivele sale în Ucraina.
Interdicția petrolului rusesc. Va avea UE curaj să-i lovească portofelul lui Putin?
Uniunea Europeană cântărește câteva opțiuni, dar mai e cale lungă până să ajungă la un embargo total. Cel puțin asta se înțelege până acum.
Oficialii Uniunii Europene ajustează o eliminare treptată a importurilor de petrol rusești, care ar putea fi prezentate țărilor membre încă de săptămâna viitoare, însă nu e clar cât de departe vor îndrăzni să meargă pentru a împuțina fluxul de venituri de bază al președintelui Vladimir Putin.
Punerea în aplicare a unui embargo al UE asupra petrolului din Rusia “va lua mai multe luni”, a explicat săptămâna trecută un responsabil european implicat în discuţii.
Veniturile din petrol sunt esențiale pentru alimentarea mașinăriei de război a Rusiei în Ucraina, dar diplomații care doresc să dea o „lovitură devastatoare Kremlinului” trebuie să obțină sprijinul țărilor UE mai ezitante, precum Germania, Austria și Ungaria. Și aici lucrurile se complică.
Berlinul a indicat celorlalte capitale ale UE că este gata să ia în „considerare” reducerea petrolului rusesc – chiar dacă nu renunță la importurile de gaz – dar numai în anumite condiții specifice, care sunt în prezent discutate cu Comisia Europeană. În funcție de interesele marilor corporații – nu e greu de bănuit.
În 2020, din totalul exporturilor de țiței de 2,8 milioane de barili pe zi din Rusia către Europa, 0,7 milioane bpd au venit prin conducte, iar restul pe mare.
În ceea ce privește diferitele tipuri de petrol care ar putea fi interzise, rafinăriile din UE sunt în mare parte configurate pentru a lucra cu un petrol rusesc numit „țiței de Urali”(Urals crude) – un amestec de petrol greu din regiunile Urali și Volga amestecat cu petrol mai ușor din vestul Siberiei.
Rusia exportă, de asemenea, o mare cantitate de păcură grea, care este utilizată în principal pentru fabricarea motorinei, și furnizează direct 10% din motorina finită din UE – un subiect sensibil pentru un embargo, mai ales pentru transportatori și agricultură.
În esență, sancțiunile petroliere sunt un play-off între duelul dependențelor reciproce, notează Politico. Grupul de reflecție Bruegel estimează că Rusia a furnizat 3,5 milioane bpd din totalul importurilor UE de 15 milioane bpd în 2021. UE și Regatul Unit au plătit împreună Rusiei 88 de miliarde de euro pentru aceste importuri.
Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că Rusia va avea toată influența. Putin se bazează pe Europa pentru aproape jumătate din exporturile de petrol, are tot interesul spre țări bogate, iar diversificarea nu ar fi ușoară.
În caz că Europa țintește țițeiul din Urali, cei mai apropiați înlocuitori gata de cumpărat ar fi țițeiurile ușoare care provin din Iran și Arabia Saudită – dar principala provocare este logistică, deoarece petrolul rus ajunge direct prin conducte la multe rafinării europene.
Comisia Europeană a mers înainte și înapoi cu propunerile privind embargoul și nu prea sunt acceptabile pentru toate cele 27 de țări membre.
În timp ce Germania și Ungaria au fost cele mai vocale în opoziția împotriva interzicerii petrolului și gazelor rusești, un grup de alte state, inclusiv Republica Cehă, Slovacia și Bulgaria sunt, de asemenea, îngrijorate de consecințele economice ale sancțiunilor energetice ulterioare.
„Întrebarea este: dacă interzicem petrolul, vom lovi mai tare Rusia sau economiile UE? Rusia vinde petrol altor țări și va obține bani în acest fel”, a declarat un diplomat de rang înalt din Europa Centrală.
Când va avea loc marea revenire a turismului mondial
Se preconizează că sectoarele globale de turism și călătorii vor reveni la nivelurile de dinaintea pandemiei în 2023 și vor crește într-un ritm care va depăși creșterea produsului intern brut (PIB) global, a anunțat Consiliul Mondial al Călătoriilor și Turismului (WTTC).
Se așteaptă ca această industrie să înregistreze o rată medie anuală de creștere de 5,8% în perioada 2022-2032, față de creșterea de 2,7% a PIB-ului global, și să creeze 126 de milioane de noi locuri de muncă, a precizat WTTC într-un raport publicat în timpul unei conferințe organizate industrial de la Manila.
În 2019, turismul a fost responsabil pentru o zecime din PIB-ul şi locurile de muncă din întreaga lume însă pandemia de coronavirus a decimat această industrie evaluată la 9.600 de miliarde de dolari, reducând la jumătate valoarea afacerilor şi lăsând 62 de milioane de persoane fără un loc de muncă.
PIB-ul generat de industria turismului şi călătoriilor ar urma să ajungă la 8.350 de miliarde de dolari în acest an şi la 9.600 miliarde de dolari în 2023, revenind practic la nivelul la care era înaintea pandemiei. De asemenea, locurile de muncă din turism ar urma să revină la 300 de milioane în acest an şi la 324 de milioane în 2023, în apropiere de nivelul de 333 milioane de locuri de muncă înregistrate în 2019, a declarat pentru Reuters președintele WTTC, Julia Simpson.
Numai în Asia-Pacific, PIB-ul industriei ospitalității va atinge probabil 3.400 de miliarde de dolari în 2023, deja peste cele 3.300 de miliarde din 2019.
„Poporul european” și „motorul franco-german”
Am văzut o parte din întâlnirea Macron – Marine Le Pen. Nu era nevoie să facă blat, fiindcă amândoi sunt din specia „omul în trend”, adică o plantă cu rădăcini într-un pahar cu apă. Și muți paharul din sufragerie până în bucătărie înainte să îl verși pe toboganul de porțelan dintr-o încăpere cu multă liniște și faianță. Au vorbit despre „poporul european” și au îngropat „Europa națiunilor”.
Poporul european e un fel de supermarket. Unii au bani să cumpere, cei mai mulți se bucură că se pot plimbă pe scara rulantă. Au amintit, bineînțeles, și despre prietenia „franco – germană”. Aia e ca prietenia româno – maghiară. Dar cel mai mult mi-a plăcut formularea „Europa are un motor franco – german”. Această minune deja funcționează pe piața de automobile. S-au produs mașini Mercedes cu motor de Renault, ca să nu polueze. Aha, deci Logan și Duster sunt verișori primari cu Mercedes.
Alegerile astea au fost pentru președinția Franței? Sunteți siguri? Țînând cont de experiența conjugală a lui Macron, nu m-aș mira dacă aș auzi că marii rivali au plecat de la emisiune împreună. Cum ar zice un golan, de care eu mă dezic ferm, „cred că Macron i-a băgat puiul în pilaf.”
Amândoi au fost de acord cu o chestie pe care o știa oricine și pe care au cerut-o marii creatori francezi dintotdeauna – „Franța, Stat laic”. În anii ’20 ai secolului trecut, cunoscuți ca „Les Anees folles” sau „Roaring Twenties”, foarte mulți creatori din Europa, dar și din America, s-au dus la Paris pentru a scrie cărți și pentru a expune tablouri considerate eretice la ei acasă. Franța e Stat laic oricum, dar Macron și Le Pen băteau niște apropouri la populația asimilată în ultimii 60 de ani.
Sunt curios ce se va întâmpla la Luvru. În Primul Război Mondial, etajele superioare au fost folosite ca spital, iar drapelul Crucii Roșii a fâlfăit deasupra capodoperelor. Acum, Luvru ar putea fi transformat în spital Covid. În chestiunea drapelului trebuie consultată Greta Thunberg, pentru că dumneaei dă dovadă de maturitate politică.
Normal că nu s-a vorbit despre cetățenii închiși în case în epoca molimei și pe urmă restricționați pe centurile de socializare. Ce înseamnă asta? Libertate, egalitate, fraternitate.
Accident rutier cu urmări grave/Șapte persoane, printre care și copii, au ajuns în grija medicilor
Salvatorii au intervenit cu mai multe echipaje de prim-ajutor la locul producerii unui accident de circulație în care au fost implicate două autoturisme.
Accidentul s-a produs joi pe o stradă din orașul Agnita, din județul Sibiu. Iar în urma coliziunii dintre cele două mașini, s-a aflat că șapte persoane, între acestea și patru minori, au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Atât cadrele medicale, cât și pompierii și polițiștii sibieni au ajuns pe strada Mihai Viteazu din Agnita, după ce s-a anunțat producerea nefericitului eveniment rutier.
Un tânăr de 19 ani, dus la spital cu traumatism cranio-cerebral
„În urma accidentului rutier, care a avut loc în Agnita pe strada Mihai Viteazu, un număr total de 7 persoane, 3 adulţi şi 4 minori au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Echipajele SMURD au acordat îngrijiri medicale la faţa locului unui tânăr de 19 ani, care a fost transportat la UPU Sibiu cu traumatism cranio-cerebral şi unui minor de 15 ani care acuza dureri în piept şi care a fost transportat la CPU Luther Sibiu”, din câte au transmis pompierii sibieni, potrivit news.ro.
Totodată, s-a mai anunțat că echipajele de la Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) ajunse la fața locului au acordat îngrijiri medicale unui număr de cinci persoane – trei minori și doi adulți – o femeie și un bărbat.
Toți cei cinci au fost transportați în primă fază la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Agnita, ulterior fiind preluaţi de ISU Sibiu şi transportaţi cu autospeciala de transport victime multiple – femeia şi cei trei minori la CPU Luther, iar bărbatul la UPU Sibiu.
Urmează ca polițiștii să stabilească, în cadrul unor cercetări, condițiile exacte în care s-a produs accidentul rutier soldat cu șapte victime.
Accident grav, miercuri seară, în Vrancea: patru răniți
Din păcate, nu este singurul accident rutier ce a avut loc, recent, pe o șosea din România. Miercuri seară, în 20 aprilie, Centrul Infotrafic din cadrul Poliției Române anunțase că pe DN2 Râmnicu Sărat-Focșani, kilometrul 179+800 de metri, în aproprierea localității Golești, din județul Vrancea, a avut loc o coliziune între două autoturisme.
„În urma accidentului, o persoană a suferit leziuni grave, iar trei persoane răni ușoare, fiind evaluate medical”, conform sursei citate.
Putin închide consulatele țărilor baltice din Rusia / Ce avertismente au primit diplomații
Rusia a anunțat joi, 21 aprilie, închiderea consulatelor țărilor baltice pe teritoriul său, ca represalii față de măsurile similare luate de Letonia, Lituania și Estonia, țări care denunță ofensiva rusă în Ucraina.
Ministerul rus de Externe a declarat într-un comunicat „retragerea autorizației de funcționare” la consulatele generale ale Letoniei, Estoniei și Lituaniei de la Sankt Petersburg.
„Ajută militar” Kievul
Ministerul a acuzat cele trei țări că acordă „ajutor militar regimului de la Kiev”. Rusia închide și consulatul leton și cancelaria consulatului general al Estoniei din Pskov (nord-vest), potrivit aceleiași surse.
Șefii și oficialii misiunilor consulare letone și estonie au fost declarați „persona non grata” și trebuie să părăsească teritoriul rus, scrie Le Figaro.
În aprilie, consulatele generale ruse din Letonia, Estonia și Lituania au fost închise la cererea autorităților locale, pe fondul ofensivei ruse în Ucraina. Peste două sute de diplomați ruși au fost expulzați la începutul lunii aprilie de țările Uniunii Europene, iar Moscova a răspuns de atunci în oglindă.
Cutremur la gigantul petrolier rus Lukoil / Decizie radicală a președintelui miliardar
Președintele gigantului petrolier rus Lukoil, Vagit Alekperov, și-a dat demisia, a anunțat compania joi, 21 aprilie, la o săptămână după ce miliardarul a fost trecut pe lista personalităților ruse sancționate de Marea Britanie.
„Președintele și membrul consiliului de administrație al Lukoil, V. Alekperov, și-a anunțat decizia de a renunța la funcțiile sale”, potrivit unui comunicat de presă al numărului doi din sectorul petrolier rus, care figurează și pe Bursa de Valori din Londra.
Avere de 10,5 miliarde de dolari
Loukoil, un grup privat, ceruse la începutul lunii martie, la o săptămână după intrarea forțelor ruse în Ucraina și în timp ce Occidentul își multiplica sancțiunile împotriva Moscovei, să se oprească rapid ofensiva rusă în această țară.
Statele Unite au adoptat deja sancțiuni împotriva sectorului energetic rus, în timp ce Uniunea Europeană, mult mai dependentă de hidrocarburile rusești, ia în considerare acest lucru.
Cu o avere estimată la 10,5 miliarde de dolari, Alekperov, în vârstă de 71 de ani, este al 10-lea cel mai bogat din Rusia, potrivit clasamentului ediției ruse a revistei Forbes.
Mai mulți oligarhi și înalți oficiali occidentali au fost sancționați de Occident, iar bunurile lor au fost înghețate, dar Alekperov este primul șef al unui grup de acest nivel din sectorul hidrocarburilor care a demisionat, scrie Boursorama.
Sancțiunile împotriva altui miliardar rus celebru, Roman Abramovici, l-au determinat să scoată la vânzare clubul Chelsea pe care l-a cumpărat în 2003.
Cutremur în Vrancea, în Joia Mare. Ce magnitudine a avut seismul din 21 aprilie
S-a cutremurat pământul, joi, în România.
Mișcarea telurică din joia de dinaintea Sărbătorilor Pascale ortodoxe, cunoscută drept Joia Mare, s-a produs în cea mai activă zonă a țării, din punct de vedere seismic – Vrancea.
Cutremurul din 21 aprilie s-a produs la ora 10:33, în județul Vrancea, la 113 kilometri adâncime, potrivit datelor făcute publice de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Și a avut 3,4 grade pe Richter, fiind încadrat de specialiști în categoria cutremurelor slabe.
Cel mai puternic seism din aprilie acest an
Cutremurul din 21 aprilie s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 88km E de Brașov, 93km S de Bacău, 104km NE de Ploiești, 107km V de Galați, 110km NV de Brăila, 153km N de București, 172km SV de Iași, 177km NE de Pitești, 201km E de Sibiu, 215km SV de Chișinău.
De la începutul lunii aprilie, în țară s-au produs mai multe cutremure, cel de joi fiind cel mai puternic dintre ele. Pe 6 aprilie, tot în județul Vrancea, fusese înregistrat, la ora 14:03, un seism de 3, 3 grade pe Richter.
În luna precedentă, pe 14 martie mai exact, la ora 09:32, în zona seismică Vrancea – județul Vrancea a avut loc un cutremur mediu ca intensitate, de 4,3 grade, produs la 100 de kilometri adâncime.
Ministrul Finanțelor îi pregătește pe români. Anunțul făcut de la Palatul Victoria: „Vor mai fi două sau trei luni complicate” – VIDEO
Ministrul Finanțelor a vorbit despre inflație, spunând că „a crescut mai rapid decât s-a prognozat inițial”. Și anunțând că „vor mai fi două sau trei luni complicate în continuare”.
Declarațiile au fost făcute după ședința de joi a Cabinetului Ciucă. „Am anticipat și la începutul anului care vor fi consecințele inflației asupra puterii de cumpărare, de aceea s-a venit atunci cu pachetul social, dar și în programul de guvernare s-a venit cu o serie de programe de stimulare a producției interne. Deci continuăm, anticipând și adaptându-ne permanent la ceea ce este necesar pentru România”, a declarat Adrian Câciu.
Câciu: Vor mai fi două sau trei luni complicate în continuare
Întrebat, referitor la inflație și la creșterea prețurilor, ce ne așteaptă în perioada următoare, ministrul a dat un răspuns pe care cei mai mulți români n-ar fi vrut să-l audă.
„Inflația a crescut mai rapid decât s-a prognozat inițial, are o componentă de inflație importată – dacă observați, ţări puternice au ajuns la inflații istorice, nu mai vorbesc de Statele Unite sau Marea Britanie, mă refer doar la Olanda, unde, de la o lună la alta, inflația a crescut cu 65%, de la 7,3%, dacă nu mă înșel, la 11,9%. Deci, sunt componente care vin ca un şoc extern sau puseu inflaționist extern.
Soluția la acest lucru este să reduci dependența de importuri, ca să poţi să îţi ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate în continuare, puseu inflaţionist care la bază are (…) criza preţurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxurilor mondiale de comerț cu petrol, creșterea prețului la combustibil, pe de altă parte distorsionarea unor fluxuri sau lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a susținut Câciu, de la Palatul Victoria.
Ministrul Câciu: Dacă vrem să avem scăderi de prețuri, trebuie să avem ofertă mai mare
Toate acestea au creat acest puseu inflaționist – a mai spus ministrul Finanțelor – „la care evident toată Europa, toată omenirea trebuie să se adapteze, şi noi asta și facem”.
„Soluția va fi producție mai mare. Producție mai mare, ofertă mai mare. La prețuri, dacă vrem să avem scăderi de prețuri, trebuie să avem ofertă mai mare”, a mai declarat ministrul Câciu, joi, la finalul ședinței de Guvern.
China ridică lumea împotriva SUA / Ce înseamnă „inițiativa de securitate globală”
Președintele Chinei, Xi Jinping, a propus joi, 21 aprilie, o „inițiativă de securitate globală” care să susțină principiul „securității indivizibile”, un concept susținut și de Rusia, deși nu a oferit detalii despre modul în care ar urma să fie pusă în aplicare.
În timpul unui discurs video la Boao Asia Forum, Xi a declarat că lumea ar trebui să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor, ținând cont în același timp de preocupările „legitime” ale fiecăruia în materie de securitate.
Propria securitate „în detrimentul altora”
„Ar trebui să susținem principiul indivizibilității securității, să construim o arhitectură de securitate echilibrată, eficientă și sustenabilă și să ne opunem construirii securității naționale pe baza insecurității din alte țări”, a declarat Xi la adunarea din Insula Hainan din sudul Chinei.
Vorbind despre Ucraina, Rusia a insistat ca guvernele occidentale să respecte un acord din 1999 bazat pe principiul „indivizibilității securității”, potrivit căruia nicio țară nu își poate consolida propria securitate în detrimentul altora, scrie Reuters.
China și Rusia au stabilit legături din ce în ce mai strânse, iar China a refuzat să condamne invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina, pe care Moscova o numește o „operațiune specială” pentru demilitarizarea și „denazificarea” țării. China dă vina pe expansiunea spre est a NATO pentru criza din Ucraina.
Să priceapă SUA și Taiwanul
Analiștii remarcă faptul că este pentru prima dată când China pledează pentru „securitatea indivizibilă” în afara contextului crizei ruso-ucrainene, care are implicații pentru acțiunile SUA în Asia.
„Dacă China consideră că acțiunile SUA și ale aliaților săi în Taiwan sau în Marea Chinei de Sud nu țin cont de preocupările sale de securitate, ar putea invoca conceptul de „securitate indivizibilă” pentru a revendica superioritate morală în represalii”, a declarat Li Mingjiang, profesor asociat la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.
Wang Jiangyu, profesor de drept la City University of Hong Kong, a declarat că, prin invocarea conceptului de „securitate indivizibilă”, care își are originea în Europa, China poate spera că acțiunile sale de apărare a intereselor sale fundamentale vor părea mai legitime pentru alte țări.
Mâna lungă a sancțiunilor
Xi a reiterat, de asemenea, opoziția Chinei față de sancțiunile unilaterale și față de „jurisdicția cu brațe lungi”, fără a menționa direct măsurile punitive ale Occidentului împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina.
China a criticat în repetate rânduri sancțiunile occidentale, inclusiv pe cele împotriva Rusiei, dar s-a ferit, de asemenea, să acorde Moscovei orice ajutor care ar putea duce la sancțiuni împotriva Beijingului.
Xi a declarat că sunt necesare eforturi pentru a stabiliza lanțurile de aprovizionare globale, dar a mai spus că economia Chinei este rezistentă și că tendința pe termen lung nu s-a schimbat.
Mesajul transmis de Patriarhul Daniel, înainte de Paști: „În mod deosebit, să ne rugăm pentru încetarea războiului în Ucraina” – VIDEO
Cu doar câteva zile înainte de marea Sărbătoare a creștinătății, Învierea Domnului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) transmis un mesaj de Paști, îndemnând la rugăciune pentru încetarea războiului din Ucraina. Totodată, Patriarhul Daniel a adus în atenție nevoia ca oamenii bolnavi, dar și cei bătrâni și singuri, precum și copiii din familii cu posibilități materiale modeste să aibă parte de „preţuire şi iubire milostivă”.
Un îndemn la rugăciune și la fapte bune venit, așadar, de la vârful BOR, în Joia Mare, cu doar câteva zile înainte de Sfintele Paști.
„Învierea din morţi a Domnului Iisus Hristos înseamnă biruinţa iubirii Lui răstignite asupra morţii cauzate de ură şi violenţă.
Însă, Învierea lui Hristos nu este revenire la viaţa biologică, pământească, ci ea este trecerea de la viaţa pământească vremelnică, la viaţa cerească veşnică.
De aceea, la slujba Învierii din noaptea de Paşti cântăm: Astăzi prăznuim omorârea morţii şi începutul unei alte vieţi, viaţa veşnică. Deoarece Hristos Cel înviat din morţi a dăruit femeilor mironosiţe bucurie, iar ucenicilor Săi pace, Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne îndeamnă pe toţi creştinii să împărtăşim celor din jurul nostru bucuria şi pacea lui Hristos prin rugăciune şi fapte bune”, spune Preafericitul Părinte Daniel, în mesajul de Paști transmis joi, 21 aprilie.
Patriarhul Daniel: „Să arătăm preţuire şi iubire milostivă tuturor oamenilor bolnavi şi întristaţi, bătrâni şi singuri”
Dat fiind contextul din Ucraina, patriarhul BOR a îndemnat la rugăciune pentru încetarea războiului. „În mod deosebit, să ne rugăm pentru încetarea războiului în Ucraina şi să ajutăm pe refugiaţii ucraineni”, spune Patriarhul Daniel.
„De asemenea, să arătăm preţuire şi iubire milostivă tuturor oamenilor bolnavi şi întristaţi, bătrâni şi singuri, dar şi copiilor din familiile sărace.
Totodată, să păstrăm în iubirea noastră frăţească pe toţi românii aflaţi în jurul graniţelor României şi în diaspora română”, a mai fost auzit spunând liderul Bisericii Ortodoxe Române în mesajul de Paști.
Patriarhul și-a încheiat mesajul cu o urare adresată românilor, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
„Cu prilejul Sărbătorii Sfintelor Paşti, vă adresăm tuturor doriri de pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu salutarea pascală Hristos a Înviat! – Adevărat a Înviat!” – a mai transmis Patriarhul BOR.
Patru ucraineni, observați din elicopter când încercau să intre ilegal în România. Ce a urmat! – FOTO/VIDEO
De la începutul războiului din Ucraina, mulți ucraineni au părăsit granițele acestui stat, căutând să fugă din calea conflictului și a pericolului. Unii dintre ei au căutat refugiu în România.
Mai nou, s-a aflat că patru bărbați din Ucraina au intrat în vizorul polițiștilor de frontieră din România. Totul, după ce au fost observați, miercuri, dintr-un elicopter al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului de Interne, în timp ce ar fi încercat să intre ilegal la noi în țară.
Cei patru cetățeni ucraineni au fost observați de către polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Dorohoi. Din câte au anunțat, în cursul dimineții de joi, 21 aprilie, reprezentanții Poliției de Frontieră, în 20 aprilie, „în jurul orei 08.00, pe timpul desfăşurării unei misiuni în sistem integrat, cu un elicopter, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Dorohoi – I.T.P.F. Iaşi, în cooperare cu o patrulă aeriană din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al MAI şi lucrători din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani, au observat în zona localităţii de frontieră Dersca, patru persoane, de sex masculin, care încercau să treacă ilegal frontiera de stat din Ucraina în România”.
Unde vor ajunge cei patru bărbați din Ucraina
Persoanele în cauză au fost monitorizate de la nivel aerian. Iar după ce aparatul de zbor a aterizat, polițiștii de frontieră i-au interceptat pe cei patru bărbați. Care au fost duși la sediul poliției, acolo unde, în cadrul unor verificări, polițiștii de frontieră au constatat că cei patru bărbați sunt cetăţeni ucraineni. ”În conformitate cu prevederile legale în vigoare, aceştia au solicitat acordarea unei forme de protecţie din partea statului român, ca urmare a faptului că sosesc dintr-o zonă de conflict.
Au fost demarate procedurile specifice, fiind anunţaţi reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru aplicarea măsurilor prevăzute în astfel de situaţii. Ulterior persoanele vor fi preluate, conform procedurilor în vigoare, de Centrul Regional de Cazare pentru Solicitanții de Azil din Rădăuți”, s-a mai transmis în comunicatul de presă.
Câți ucraineni au ajuns în România de la începutul crizei din Ucraina
Din cele mai recente date venite de la Poliția de Frontieră, joi, 21 aprilie, rezultă că „în data de 20.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 74.339 de persoane, dintre care 7.704 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 4,8% faţă de ziua precedentă).
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.538 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 3,8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.313 cetăţeni ucraineni (scădere cu 1,5%)”.
Conform aceleiași surse, de la declanşarea acestei crize și până la data de 20 aprilie, ora 24.00, „la nivel naţional, au intrat în România 759.004 cetăţeni ucraineni”.
Sondaj-șoc în Republica Moldova. Ce spun moldovenii despre războiul din Uraina și refacerea URSS
Un sondaj realizat în această lună arată că 41% din cetățenii Republicii Moldova ar dori refacerea URSS, în timp ce 33% cred că Vladimir Putin „eliberează și denazifică” Ucraina.
52% dintre respondenți consideră că Rusia a declanșat un război împotriva Ucrainei, în timp ce 33 de procente cred că Putin „eliberează și denazifică” Ucraina, potrivit rezultatelor unui sondaj de IMAS-Cercetare și Strategii (Barometrul Socio-Politic/aprilie).
Putin și Lulașenko, cei mai populari lideri străini
41,6 % spun că Rusia este de vină pentru declanșarea războiului din Ucraina, dar 43,6% dintre respondenți dau învinuiesc Occidentul, NATO sau pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie deschide.md.
Un procent de 55% crede că rușii și ucrainenii sunt același popor. 53% nu susțin ideea că destrămarea URSS este o nedreptate istorică și refacerea URSS ar fi un lucru bun. 41% susțin refacerea Uniunii Sovietice.
Președinții rus Vladimir Putin și bielorus Aleksandr Lukașenko rămân cei mai populari lideri străini în Republica Moldova, fiind creditați, primul, cu 37% din încrederea respondenților, și al doilea cu 36%.
62% dintre respondenți au puțină încredere sau nu-l cred deloc pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Sondajul a fost realizat în perioada 4-18 aprilie pe un eșantion de 1109 de respondenți din 93 de localități. Marja de eroare este de +/- 3%.