Deși au cele mai mari restanțe în aplicarea Legii salarizării 153/2017, polițiștii au fost băgați, la grămadă, cu ceilalți bugetari și au primit o majorare în bătaie de joc, de doar 12,5%, în loc de 50%, cum prevedea actul normativ inițial. Actualizarea salariului de grad nu a fost aprobată, singura speranță fiind votarea unui alt proiect de lege și a emiterea unei hotărâri de guvern, deși este greu de crezut că aceste lucruri se vor materializa prea curând.
În loc de 600 de lei în plus la salariu, cuveniți prin aplicarea Legii 153/2017, polițiștii vor avea, de fapt, minus 50 de lei la salariu. Și asta pentru că majorarea votată de Parlament a fost de doar 12,5% din procentul de 50% cuvenit, iar actualizarea salariului de grad s-a pierdut pe la comisii. Astfel, din majorarea de 200 de lei, se va scădea norma de echipament, de 250 de lei pe lună. Nemulțumirea și furia angajaților din MAI este atât de mare, încât se așteaptă proteste masive, anunță sindicatele din sistem.
”În ceea ce s-a votat marți nu se regăsește actualizarea salariului de grad. Aceasta face obiectul Plx 52/2022, care este în Camera Deputaților, la Comisia de buget, finanțe, bănci. Cei de la comisie așteaptă un ok de la Guvern și să vedem după aceea, pentru că salariul de grad nu poate fi actualizat decât printr-o hotărâre de guvern, asta dacă de votează Plx 52. Din acest proiect, 95% a picat marți, din cauza a ceea ce s-a votat, cu majorarea de 1/4 din procentul de 50% care mai era de luat prin Legea 153/2017 pentru toți bugetarii și a rămas în picioare doar actualizarea salariului de grad. În 2017 s-a dat legea, iar în 2018 s-au transferat contribuțiile de la angajator la angajat, păcăleala aceea cu 25%, în care ne-a dat 22,5% înapoi. Între 2019 și 2022, urma să se dea câte 25% pe an din majorările salariale. Polițiștii au luat sferturile din 2019 și 2020 și aici s-a oprit totul. Acum, din cei 50% majorări care ar fi trebuit să intre în plată de la 1 ianuarie 2022, ne vor da doar 12,5%”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC). Totodată, susțin sindicaliștii, de la 1 ianuarie 2022 ar fi trebuit să se calculeze și sporurile la noul salariu de funcție, pentru că sporurile sunt blocate la nivelul lunii decembrie 2018.
La drepturi, ultimii
Sindicaliștii atrag atenția Guvernului și Parlamentului că polițiștii vin primii la intervenție, dar la drepturile salariale au fost lăsați ultimii. Potrivit unui comunicat al SNPPC, după votul deputaților de marți, începând cu data de 1 iulie 2022, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iunie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază aceste categorii de personal se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cele din luna iunie 2022. ”De la 1 ianuarie 2022 statul este dator polițiștilor și personalului contractual din MAI cu cele 2 sferturi aferente anilor 2021 și 2022, plus calculul sporurilor și indemnizațiilor la salariul de funcție/bază din 2022. Prin votul de marți ni se acordă un sfert din toată restanța salarială, adică jumătate dintr-o tranșă (suma pe care o vom încasa se poate calcula foarte ușor înjumătățind una din tranșele trecute pe fluturașul de salariu)”, se arată în comunicatul SNPPC.
Se pregătesc de proteste
Sindicaliștii semnalează că restanța acordată este nemulțumitoare în contextul eforturilor depuse de polițiști pe perioada pandemiei, a războiului din Ucraina și a inflației aduse de creșterea prețurilor la gaze, energie si carburanți. ”Efectiv statul dă cu o mână și ia cu cealaltă, prin sistarea plății normei de echipament anulând efectiv această recuperare, ba chiar suntem în pierdere, ținând cont și de inflația de peste 20% cumulată în perioada ianuarie 2020 până în prezent. Ne pregătim de proteste și reacții ferme, având în vedere și deficitul de personal este de peste 20.000 angajați MAI. În al 13-lea ceas solicităm coaliției de guvernare să prioritizeze familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și să aplice imediat și integral Legea 153/2017”, se mai precizează în comunicatul SNPPC.
”România este și va rămâne un furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și în cadrul euroatlantic”. ”Bătutul câmpilor” continuând cu ”povești” precum ”deteriorarea mediului de securitate, ca urmare a războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, a făcut necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru creșterea capacității de apărare a țării noastre”.
Donațiile de echipamente militare către Ucraina ajută cu siguranță la menținerea forțelor rusești la distanță, dar sancțiunile economice? Aceasta este o altă poveste.
7500 de metri pătrați, 1000 de camere de joc, 100 de mese de cărți, șaisprezece etaje, trei piscine, nouă restaurante și cafenele, un parc și un amfiteatru: grupul de construcții Melco din Hong Kong se va ocupa de acest proiect gigantic.
Anunțul se referă la Himars, un sistem mobil montat pe vehicule blindate ușoare. Armatele rusă și ucraineană folosesc deja arme similare, dar Himars au o rază de acțiune mai mare și sunt mai precise. Dar cele care urmează să fie livrate Kievului de această dată au o rază de acțiune limitată la aproximativ 80 km.
După mai bine de trei luni de război, această mașinărie încă funcționează. Rusia este propulsată de o avalanșă de bani care ar putea ajunge la o medie de 800 de milioane de dolari pe zi în acest an – și asta doar din ce încasează din petrol și gaze.
