O mulțime de bani și o întrebare: ar putea miliardele de dolari pe care țările occidentale, inclusiv Canada, au început să le trimită în Ucraina pentru a ajuta fosta republică sovietică să facă față agresiunii rusești, să-și mențină instituțiile democratice și să înceapă să se reconstruiască, să alimenteze, de asemenea, corupția într-o țară în care, înainte de război, corupția era un flagel?

Luni, 9,6 miliarde de dolari au fost acordate Ucrainei de către cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, pentru a sprijini țara în fața crizei actuale.

Locul trei în topul corupției din Europa

Acest ajutor se adaugă la cele 40 de miliarde de dolari din partea SUA, anunțate la jumătatea lunii mai pentru a permite Kievului să reziste și să nu cedeze în fața invadatorilor, și al căror potențial de a alimenta practica mitei și a deturnării de fonduri publice este încă ridicat.

În raportul său pentru anul 2021, Transparency International a clasat Ucraina pe locul 122 din 180 de țări din lume în ceea ce privește corupția. Pe continentul european, țara acum devastată de război se afla pe locul trei în topul celor mai corupte țări înainte de conflict, imediat după Rusia și Azerbaidjan.

„Corupția este încă prezentă în Ucraina”, a declarat într-un interviu pentru Le Devoir Maria Popova, profesor de științe politice la Universitatea McGill. „Dar în 2022, avem o mulțime de motive să fim optimiști că banii care vin din străinătate pentru a ajuta Ucraina vor contribui cu adevărat la reconstrucția țării și nu la menținerea acestei corupții”.

În ultimii opt ani, Ucraina a demarat o serie de reforme instituționale pentru a-și curăța reputația în acest domeniu. Una dintre pietrele de temelie ale proiectului este sistemul ProZorro – care înseamnă „transparent” în ucraineană – care, începând din 2014, a permis ca contractele publice ale țării, licitațiile și, mai ales, investițiile să se desfășoare departe de opacitatea din trecut. Noul cadru a fost salutat de Banca Mondială, precum și de guvernul canadian.

Din acel an, toți funcționarii publici din țară au fost obligați să își declare toate veniturile și bunurile, un detaliu care nu este încă foarte important în alte țări europene. Lista este disponibilă chiar și online pentru a permite oamenilor să evalueze dacă nivelul de trai și bunurile acestor angajați de stat sunt în concordanță cu salariile lor.

„Cel mai bun termen de comparație este Afganistanul”

Sistemul judiciar, sub conducerea lui Volodimir Zelenski, care a fost ales în 2019 cu un mandat clar de a lupta împotriva corupției, a început, de asemenea, să se reformeze, inclusiv prin lansarea unui corp judiciar anticorupție care a luat avânt cu doar câteva luni înainte de izbucnirea războiului. Un braț judiciar a cărui rază de acțiune poate fi totuși limitată într-o țară devastată de armate și de determinarea lui Vladimir Putin.

„Cel mai bun termen de comparație este cu siguranță Afganistanul”, spune politologul Denis Saint-Martin, profesor la Universitatea din Montreal și un observator atent al corupției la nivel mondial. „Sfârșitul războiului a marcat începutul unei creșteri a corupției”, care astăzi plasează țara pe locul 174 din 180 de țări din lume. Corupția este alimentată de combinația dintre banii din ajutorul internațional și instituțiile publice slabe, toate acestea într-o țară profund divizată din punct de vedere politic și social.

„Economia Ucrainei este încă foarte mult legată de cea a Rusiei”, adaugă universitarul. Și după război, ne putem aștepta ca umbra Rusiei să continue să planeze asupra țării și, odată cu ea, umbra corupției, care a fost întotdeauna o modalitate prin care Kremlinul și-a menținut controlul asupra țărilor pe care le consideră ca fiind în rând cu Rusia.

Acest scenariu nu poate fi exclus, deși a devenit din ce în ce mai puțin probabil de la începutul invaziei rusești, spune Maria Popova. „Războaiele recente și reconstrucțiile au fost făcute după războaie civile, care sunt diferite de cel care se desfășoară în Ucraina”, spune ea. Acestea au lăsat țările divizate, în timp ce Ucraina va ieși probabil din acest război-invazie cu o dorință de unitate și mai puternică decât înainte. „O unitate care trebuie realizată urgent”.

Lungul drum spre UE și NATO

„După ce a început lupta împotriva corupției pentru a se apropia de Occident, de valorile și de piețele sale, proiectul de curățenie și de transparență are acum o dimensiune de securitate care a fost exacerbată de agresiunea rusă din 24 februarie. După război, obiectivul principal va fi ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană și la NATO”, spune  Popova.

„Țara se va afla atunci sub o presiune enormă pentru a atinge aceste obiective. Va fi analizată la microscop de către legislatorii din UE, SUA și Canada. Condițiile de aderare la aceste instituții, din care lupta împotriva corupției reprezintă o mare parte, vor deveni o chestiune de securitate națională. Ucraina știe că securitatea sa ca stat independent depinde de sprijinul UE și al Americii de Nord. Prin urmare, curățarea practicilor și instituțiilor sale devine o chestiune vitală”.

„UE și NATO vor ajuta cu siguranță Ucraina să iasă din cercul vicios al corupției”, consideră Denis Saint-Martin, „dar este un proces care poate dura mult timp. Ar putea dura între 10 și 20 de ani. În acest moment, este ușor pentru Ucraina să adopte legi dure. Dar efectul real va consta, în cele din urmă, în punerea în aplicare a acestor legi”.

„O țară transparentă, dar coruptă”

În 2019, Fundația Konrad Adenauer, un think tank de politică internațională cu sediul în Germania, a evidențiat într-unul dintre rapoartele sale discrepanța dintre transparență, care se îmbunătățește în Ucraina, și corupție, care este eradicată într-un ritm mai lent. „Există o lipsă clară de consecvență în urmărirea penală a cazurilor de corupție”, a scris organizația, descriind Ucraina ca fiind „o țară transparentă, dar coruptă”. „Prevenirea și transparența sunt doar primul pas, iar acum este nevoie de instituții independente de urmărire penală și condamnare” pentru a realiza reformele.

Brutalitatea războiului schimbă cu siguranță lucrurile în Ucraina pentru a continua în această direcție, spune Maria Popova. „În ultimii ani au fost multe reforme instituționale, dar voința politică de a le face să funcționeze corect nu a fost atât de clară”, spune ea. „Ceea ce se întâmplă acum este că războiul a dat un alt suflu acestor reforme și încurajează politicienii să le folosească în mod corespunzător. Războaiele pot, de asemenea, să consolideze coeziunea statelor. Iar acest lucru se întâmplă în Ucraina. Există o solidaritate puternică care se exprimă acum și care va contribui la consolidarea capacităților statului și a eficienței sale, inclusiv în lupta împotriva corupției”.

Acest lucru reafirmă „revoluția demnității” lansată în 2014, a cărei necesitate devine tot mai evidentă în lumina agresiunii rusești și tot mai riscantă, de asemenea, când ne uităm la nevoile unei reconstrucții care abia a început în vestul țării și ale cărei cifre amețitoare îi pot face să saliveze pe cei mai corupți.

La mai bine de trei luni de la începerea invaziei, Școala de Economie din Kiev a calculat că pierderile directe și indirecte cauzate de război variază între 543 și 600 de miliarde de dolari. Această sumă va crește pe măsură ce conflictul se prelungește.