Clima extremă îi lovește pe cei mai mari furnizori de bumbac din lume.
În India, principalul producător mondial, ploile abundente și dăunătorii au redus mult culturile, astfel încât țara s-a orientat spre importuri – o premieră.
Un val de căldură în China ridică temeri în ceea ce privește viitoarele recolte. În SUA, cel mai important exportator de bumbac, o secetă tot mai gravă face ravagii în plantații și este pe cale să coboare producția la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, potrivit Bloomberg.
Iar acum, Brazilia, al doilea mare exportator, se luptă cu căldura excesivă și cu seceta, care au redus deja randamentele cu aproape 30%.
Autoritățile americane și analiștii au preconizat o reducere a cererii ca urmare a scăderii achizițiilor de haine și a încetinirii economiilor, în special în Europa și Asia.
Și totuși, toți indicatorii indică costuri „mult mai mari” ale bumbacului în lunile următoare, chiar cu 30%, în condițiile în care recoltele sunt în scădere,spune Andy Ryan, senior relationship supervisor la Hedgepoint Global Markets din Nashville.
Seceta din Brazilia a distrus deja o cantitate estimată de 200.000 de tone de aprovizionare, în conformitate cu Abrapa, un grup care reprezintă cultivatorii.
Bom Futuro, unul dintre cei mai mari producători de bumbac din Brazilia, reprezentând aproximativ 10% din spațiul plantat al națiunii, a înregistrat o scădere a randamentelor cu 27%, în contrast cu sezonul anterior.
Împreună, SUA și Brazilia reprezintă jumătate din exporturile mondiale de bumbac.
Australia și Pakistan – alți jucători importanți pe piață – au scăzut aprovizionarea mondială din cauza calității recoltelor și a stocurilor, a declarat Peter Egli, directorul Plexus Cotton Ltd.
În decembrie anul trecut, compania sud-coreeană de semiconductori Magnachip a anunțat fără tragere de inimă încetarea fuziunii propuse de 1,4 miliarde de dolari cu firma chineză de capital privat Wise Road.
Într-o mișcare care a luat prin surprindere industria globală a semiconductoarelor, Comitetul pentru Investiții Străine din Statele Unite a hotărât că tranzacția a reprezentat un risc potențial pentru securitatea națională, ucigând efectiv afacerea.
Cazul Magnachip este un exemplu al modului în care tensiunile tot mai mari dintre SUA și China afectează producătorii de cipuri, care sunt tot mai presați să se alinieze cu Washingtonul, în timp ce acesta încearcă să contracareze ascensiunea tehnologică a gigantului asiatic.
Companiile se luptă pentru subvenții în SUA prin intermediul Legii privind cipurile, în valoare de 280 de miliarde de dolari, și nu doresc să fie surprinse de restricțiile unei Case Albe din ce în ce mai dură.
Financial Times a relatat că producătorii sud-coreeni Samsung Electronics și SK Hynix își reevaluează investițiile în China ca răspuns la „liniile de gardă” din legislație care interzic beneficiarilor de fonduri federale americane să își extindă sau să își modernizeze capacitățile avansate de cipuri pe teritoriu chinezesc timp de 10 ani.
Concurenții, inclusiv TSMC din Taiwan și americanii Intel și Micron, care au operațiuni de producție în China, sunt, de asemenea, presați să stimuleze producția internă din SUA, îngreunând în același timp obținerea de către Beijing a tehnologiei avansate în domeniul semiconductorilor.
Este posibil ca presiunea să se dezvolte pe măsură ce SUA încearcă să-și ralieze aliații Coreea, Taiwanul și Japonia în spatele unei „alianțe Fab 4 chips” concepută pentru a coordona politica privind cercetarea și dezvoltarea, subvențiile și lanțurile de aprovizionare.
Samsung și SK Hynix au sporit investițiile în unitățile de producție din SUA, chiar dacă rămân puternic expuse pieței chineze. Coreea de Sud a exportat 50 de miliarde de dolari în China anul trecut, în creștere cu 26% față de 2020 și reprezentând aproape 40% din totalul exporturilor de cipuri ale țării.
Dar ele au în comun o dependență aproape totală de un număr mic de proiectanți de cipuri și producători de echipamente din SUA, Japonia și Europa pentru tehnologia avansată.
„China are piața, dar SUA are tehnologia”, a spus Yeo Han-koo, care a fost ministrul comerțului din Coreea de Sud până în mai. „Fără tehnologie, nu ai niciun produs”.
Cel mai mare producător de cipuri din China, Semiconductor Manufacturing International Corp, a anunțat luna trecută că a început să livreze semiconductori avansați de 7 nanometri.
Cu toate acestea, analiștii susțin că, fără acces la cele mai sofisticate echipamente din lume, SMIC va avea dificultăți în a reduce decalajul față de Samsung și TSMC, care sunt principalii furnizori mondiali de cipuri de 5 și 4 nm.
Dilema producătorilor de cipuri este cum să-și extindă afacerile din China în SUA fără a provoca o reacție din partea Beijingului, care a devenit din ce în ce mai vocal față de strategia americană de a limita schimburile comerciale la o adunătură de țări prietene(friendshoring).
Se pare că da, încrederea față de moneda zonei euro este determinată de puterea dolarului american și de preocupările legate de înrăutățirea situației economice în Europa.
Scăderea interesului investitorilor față de euro eclipsează acum nivelurile înregistrate în octombrie 2020, când consecințele Covid-19 făceau ravagii în întreaga lume, arată un raport al Bank of New York Mellon.
„Investitorii dețin în prezent poziții scurte pe euro față de toate monedele, inclusiv față de dolar, lira sterlină și francul elvețian”, a declarat Daniel Tenengauzer, șeful diviziei de strategie financiară a BNY.
Euro s-a prăbușit în acest an pe fondul consecințelor invaziei Rusiei în Ucraina, care a contribuit la creșterea prețurilor la energie și alimente, precum și la apariția unor tensiuni geopolitice mai largi.
Investitorii și-au diminuat apetitul pentru activele din UE, pe măsura creșterii inflației și deciziei Băncii Centrale Europene de a majora retele dobânzilor.
Euro a coborât luna trecută până la 99,52 cenți americani, pentru prima dată în ultimele două decenii. Se menține în continuare la puțin peste pragul de un dolar, dar analiștii economici se așteaptă la noi scăderi.
O mare parte a ecuației este, desigur, reprezentată de puterea generală a dolarului.
O combinație între ratele mai mari ale dobânzilor din SUA și fluxurile de refugiu au ajutat la creșterea dolarului față de aproape orice în acest an, iar unele monede, cum ar fi yenul și lira sterlină, au avut o evoluție chiar mai proastă decât euro.
Greu de răspuns. Vladimir Putin este sigur că va câștiga în Ucraina, pentru că trebuie să o facă. Nu și-a lăsat alte opțiuni, după ce a pornit un război care a fost prezentat ca o luptă pentru supraviețuirea Rusiei, un război care a redefinit identitatea națională și de care a legat soarta regimului său. Este o luptă existențială. Probabil că e pe cale să o piardă, probabil că poporul, deși amețit de propagandă, nu o să-l mai suporte.
Acesta poate fi motivul pentru care se concentrează pe reinventarea trecutului și pe supraviețuirea prezentului, ignorând în același timp viitorul.
Deocamdată, comentează The Washigton Post, rușii aleg să lase deoparte aceste lucruri. Sondajele de opinie, oricât de nesigure ar fi ele în orice sistem autocratic, sugerează un sprijin tot mai mare pentru guvern – 68% dintre respondenți au declarat în iulie că țara este pe drumul cel bun, față de 52% în februarie.
Dar Kremlinul știe că are o problemă mare: oricât ar pocni din biciul naționalismului, oricât s-ar lăuda că Rusia are cele mai tari avioane, tancuri și submarine, rușii nu câștigă o copeică din astea. Vor mânca stagnare pe pâine.
Populația sărăcește vizibil într-o țară cu resurse bogate, nu se știe cât ar mai răbda costurile spectacolului „operațiunii militare speciale în Ucraina” regizat de Putin.
Din nefericire pentru liderul rus, viitorul are un mod nasol de a ajunge din urmă cu prezentul. Oricare ar fi concluzia exactă a războiului său de cucerire în Ucraina – și victoria totală este puțin probabilă – este greu de imaginat un rezultat în care Rusia să nu fie izolată și ocolită în anii următori.
Țara paria se confruntă cu un viitor de bunuri de proastă calitate, investiții străine directe slabe și venituri reale în scădere.
În cele din urmă, prăbușirea economică, nu ideologică, a fost cea care a doborât Uniunea Sovietică. Inevitabil, va exista un declanșator de protest și schimbare din partea rușilor înșiși. Edificiul se va crăpa.
Guvernul de la Moscova poate menține mai mult timp mașinăria militară în funcțiune prin realocarea cheltuielilor, prin emiterea de datorie internă și prin tipărirea de numerar. Dar nu mai suntem în anii 1990. Poate că-s spălați pe creier, dar în scurt timp niciun rus zdravăn la cap nu o să mai poată nega scăderea nivelului de trai, izolarea, regresul tehnologic al națiunii. Butoiul cu pulbere va exploda, Putin nu e Superman și va fi spulberat într-o notă de subsol a istoriei.
Cele peste 300 de apartamente din noul complex din Riyadh al lui Abdulsalam Almajed s-au vândut în doar o lună pe bani lichizi, fără ca acesta să fie nevoit să facă reclamă.
Aceasta este Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, așa că nu este de mirare că piața imobiliară este în plină expansiune, deoarece veniturile provenite din creșterea prețurilor la energie circulă în economie.
Dar Almajed spune că lupta pentru casele de un milion de riali (266.400 de dolari) reflectă și altceva: schimbarea socială și economică care remodelează regatul, accelerată de programul de reformă al prințului moștenitor.
În timp ce conducătorul de facto Mohammed bin Salman a centralizat puterea și a sporit represiunea politică de când a fost ridicat de tatăl său, regele Salman, în 2015, el a pus capăt sau a relaxat restricțiile privind divertismentul, a acordat drepturi femeilor și încearcă să reducă „monocultura” industriei petroliere.
În urmă cu zece ani, mulți proprietari de imobile nici măcar nu închiriau femeilor, care aveau nevoie de aprobarea unui tutore masculin pentru multe decizii de viață. Astăzi, femeile intră pe piața muncii în număr mai mare, iar 30% dintre cumpărătorii Almajdiah sunt femei, care achiziționează proprietăți de investiții sau o locuință proprie.
Acestea contribuie la ridicarea unei economii transformate de piețele energetice. În timp ce o mare parte a lumii se îngrijorează de spirala inflației alimentată de războiul Rusiei în Ucraina și de posibile recesiuni, petrolul care a depășit în medie 100 de dolari pe baril în acest an înseamnă că economia Arabiei Saudite are cea mai rapidă creștere din Grupul celor 20.
Produsul intern brut a crescut cu 11,8% în al doilea trimestru, când economia non-petrolieră a înregistrat un salt de 5,4% și este acum mai mare decât la sfârșitul anului 2019, înainte de izbucnirea pandemiei.
Compania energetică de stat Saudi Aramco a raportat cel mai mare profit trimestrial ajustat dintre toate companiile listate la bursă la nivel mondial. Miliarde de dolari intră în visteria saudită și cresc investițiile de stat, stimulând încrederea într-un sector privat care se bazează pe contractele guvernamentale.
Cheltuielile de capital au crescut cu 64% în perioada aprilie-iunie, în condițiile în care regatul se lansează într-o serie de construcții, inclusiv centre comerciale și parcuri, precum și planuri grandioase pentru un nou oraș construit de la zero și o dezvoltare turistică de lux la Marea Roșie.
Europenii care se întorc din vacanțele de vară vor găsi o economie mai fragilă, care riscă să cedeze sub amenințările raționalizării energetice, a inflației record și a politicii monetare mai stricte.
Collapse of the European Union. Disintegration of European countries. Concept
Estimările directorilor de achiziții care vor fi publicate marți vor arăta probabil că producția din sectorul privat se va reduce pentru a doua lună, ceea ce se adaugă la semnele că o recesiune în zona euro, formată din 19 țări, este acum mai mult decât probabilă.
Potrivit Bloomberg, indicatorii de încredere a mediului de afaceri din Germania, Franța și Italia vor confirma această direcție.
Germania, cea mai mare economie a Europei, a devenit punctul slab al regiunii, marea sa bază industrială suferind în mod disproporționat din cauza creșterii costurilor energiei și a unei penurii persistente de aprovizionare.
Între timp, serviciile nu înregistrează același tip de boom turistic care a cuprins țările din jurul Mediteranei, în condițiile în care călătoriile de vacanță au luat avânt după pandemie.
Datele din săptămâna aceasta vor fi ingrediente cheie pentru discuțiile cu privire la direcția în care se îndreaptă politica monetară, după ce Banca Centrală Europeană a majorat ratele cu jumătate de punct în iulie și a semnalat „o nouă normalizare în septembrie”.
Următoarea reuniune a BCE este la mai puțin de trei săptămâni, iar majoritatea factorilor de decizie trebuie să-și exprime încă preferințele.
Un rezumat al ședinței din iulie, care va avea loc joi, ar putea oferi unele informații, iar aproximativ jumătate dintre cei 25 de factori de stabilire a ratei de dobândă a BCE – inclusiv Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv, și Joachim Nagel, șeful Bundesbank – vor avea ocazia să își împărtășească opiniile în cadrul Simpozionului anual de politică economică al Rezervei Federale a SUA, desfășurat în Jackson Hole, Wyoming.
Perspectivele economice globale s-au întunecat după invazia Rusiei în Ucraina, un război care a dus la creșterea prețurilor la energie și alimente.
Furnizarea de gaze către Europa a devenit mai incertă în urma deciziei Rusiei de a reduce fluxurile către multe țări. Întreruperea lanțului de aprovizionare ca urmare a politicii Chinei zero-Covid continuă să afecteze perspectivele de creștere.
Analiștii și-au redus drastic perspectivele pentru 2023 în zona euro, Regatul Unit și opt din alte zece țări și regiuni urmărite de Consensus Economics.
Neil Shearing, strateg de piață la Capital Economics, a avertizat că riscurile de recesiune sunt cele mai mari în Europa, unde criza costului vieții indusă de inflație este cuplată cu penuria energetică.
La fel ca în SUA, Uniunea Europeană se confruntă, de asemenea, cu inflația la maxime de mai multe decenii.
La rândul lor, investitorii se tem că majorarea ratelor dobânzii de către băncile centrale pentru a reduce inflația vor impinge Europa într-o recesiune.
Suntem o ţară cu mult prea multe canale proprii de televiziune – nu le-am numărat, dar cred că sunt câteva zeci, naționale, de cablu și de nișă – , care depăşesc şi puterea de asimilare a receptorului şi posibilitatea de a folosi oameni de meserie, extrem de puţini de altfel. Aproape toate canalele au pretenţia de a fi generaliste, doar două, trei sunt axate pe o anume specialitate – filme, sport, desene animate. Cititorii de prompter provin din generaţiile şcolite rapid la diverse instituţii de jurnalistică, ei nefiind nici faimoşi şi nici măcar talentaţi. Toate televiziunile procedează la indigo : un talk-show în ora de maximă audienţă (prime time se cheamă prin Berceni), filme vechi date la nesfârșit, copii ieftine şi decolorate, ştiri mici, inventate, interpretate şi introduse prin sintagme voit comice, gazetărești, „evenimente emblematice, scandaluri uriașe și imagini care vă pot afecta emoțional”. La cutare dezastru şi la cutare pod luat de ape era pus titlul „a venit apa şi l-a luat”; vorbele lui Vorban erau prezentate simandicos: „Orban a dat la rase”). Golănisme sau bancuri de cabană. Plus reclamele, şi astea de o dobitocie fără asemănare.
De cum au apărut în privat – că-i o modă ca tot ce-i bugetar să piară! – cu imbecilitatea „Soti”, televiziile au vrut să ia piuitul societății. „Antena 1”, cu antena proprie pe care o înălțai pe horn, a venit cu filme și cu milionarul Tucă, de la miezul nopții; „Protv”, după recomandare ds extern, cu formate adaptate, Jay Leno la Florin Călinescu, alte emisiuni de bigi-bigi, precum și pronunția românească a la Budai Deleanu inițiată de o amărâtă turturea ce Esca se numea. Un recenzaș apărut din securime, Mimimihăileasscu, chiar cita cu mândria portarului Mândru de la Progresul Finanțe -Bănci că instituțiile care au schimbat România se numesc Humana (fostă Politică, o editură sh), ICR, (un stabiliment de gimnastică politică și de traducțiuni dirijate), MȚR, (un museion al țăranului român legionar) precum și Prosteve al unui operator de Sahia, cunoscut prin ceva filmiștine de propagandă grețoasă. Sigur, după 65 de anișori e preferabil să nu te mai cerți, căci nu ai timp să te-mpaci! Dar cu ăștia nu merită nici să ai relații de pălărie, cum zicea nea Fane. Au vrut peste mie și nu au putut mai mult de șase. Ce-a rămas din ei? Ce-au scris arendașii minții în afară de maculatură? Unde sunt geniile carpatine, că am impresia că nici cățelul ăla împământenit n-am fost în stare să-l omologăm? Au trecut de Ruse sau de Debrețin? Ce-au făcut mai mult decât averi? Ce-au produs ei? Ce școală de media au făurit? Văzui una de face emisiuni inteleptuale de cămin cultural, Fântânaru sau Solomonaru, de-l prezantarisi pe Solomon Mărcuș! Vorbește despre stil o nevastă de cizmar? Șic cu Simonic? Chefi niște cambuzieri analfabeți care nu știu nici măcar să curețe un pește? Stricăm vorbele limbii române pe duamna Udrea și pe maestrul Arșinel, o infractoare și-un bufon. Am văzut pe un canalet de neuroniuz „limba ungară”. Firesc ar fi să apară Republica Maghiaria.
În general, tot ceea ce se programează pentru consum pe ecranele noastre cele mici este buimac și prost. Calitatea însăşi a celor care apar este sub orice limită a bunului simţ, că inteligenţă nu le poţi cere. Caracteristicile acestor emiţători de imagini ar fi următoarele : au reuşit să pervertească gustul estetic al publicului, au reuşit să facă din orice fenomen marginal un eveniment, au propus o altă scară de valori, artificială, în deplină nonconcordanţă cu piaţa (elita făurită de ei este forjată la focul aceloraşi văpăi ale regimului de mai înainte, cu ajutorul mijotat și mijlocit al Agiei, fără confruntare, o umflare peste măsură întreţinută de nişte autodeclaraţi lideri de opinie cu aplicațiune locală), au făcut din derizoriu şi din scălâmbăială divertisment vulgar, pentru vulg, au întrerupt orice fel de dezbatere serioasă şi de atitudine critică propunând surogate culturale, au preluat reţete coclite de comportament politic occidental exaltând individualismul, succesul imediat, transpunându-le la modul oriental, prin impunere, nu prin libertatea concurenţei.
Mulţi dintre cei promovaţi pe micile geamuri şiclite sunt de o anumită parte, şcoliţi în acelaşi loc şi mestecă şi amestecă aceleaşi poncife şi idei primite de-a gata. Se asmute sectorul privat unde se lucrează curat şi cu spor, în raport invers cu funcţionarii publici. Fals, în sectorul privat, de hipermarșeu, de call-center, de montat Dacii și Macpuișori este cea mai mare bulibăşeală, cel mai mult tupeu birocratic, cel mai mult dezinteres şi n-ai nici măcar cui reclama, căci patronii ălora sunt spoitorii de ieri. Nu există libertate a cuvântului atâta vreme cât la fiecare dezbatere despre nimic apar aceleași personaje din aceeaşi făină de trei nule. Nu există confruntare de idei, nu există dialog, ci numai monologuri şi discursuri paranoice şi, mai grav decât toate la un loc, nu există o limbă română vorbită corect. Chiriţoaia lui Alecsandri imita franţuzismele, acum maimuţărim americanismele de aeroport internaţionalizate în colonii. Ce mai, un talmeş-balmeş ce va împinge cultura română, atât cât e ea, spre nicăieri.
Da, știu foarte bine, la ce gură bogată a devenit de când cu noua cucerire și Alin Mastan, ministrul de Interne se poate aștepta la orice și din partea inspectorului general al Jandarmeriei Române. Numai că șeful IGJR pare atras în ultima vreme mai mult de noua sa carieră de ”Inimă Zburdalnică” a jandarmerițelor din subordine, decât de conducerea unor structuri lăsate pe mâinile unuia ca Marius Claudiu Giurea. Acum, ce este drept, însuși inspectorul general crede că, gata, a ”șters urmele” încredințării pe baza unui simplu PV de mână a unei arme cu tranchilizante din dotarea Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei comandanților SPP, Alin Chirilă și Narcis Joița ”Rostogol”! Și asta doar pentru că așa ar fi vorbit ”Lucienii” Bode și Pahonțu între ei…
Bode, Mastan deja îți vorbește cu Lucică…?
Așa că Alin Mastan este oricum o ”cauză pierdută”… ”Reevaluarea” sa nemaifiind luată în calcul nici măcar de protectorii din județul de baștină. Însă cu totul altfel stau lucrurile la un alt inspectorat lăsat de sindicalisto – pălincarul ministru liberal cu studiile superioare terminate la 37 de ani tot pe mâinile unui consătean. De fapt a chiar fostului său coleg de liceu, chestorul Marius Florin Mihăilă. Cel care deja pute a ”parfum” prea strident până și pentru procurorii militari care, ce este drept, până acum au evitat să îl ”calce”. Numai că ”boroboațele” ineditului cuplu Marius Florin Mihăilă – Marian Gabriel Crețu la conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări nu mai pot fi ascunse nici măcar sub ”preșul” mult prea generos al ”urecheaților” de la DGPI.
Așa că, în timp ce ditamai directorul general adjunct ”Marcone” Mărculescu își ”uniformizează bronzul” și în acest weekend, la Constanța, ”fitilul” de la IGI deja a fost aprins! Organe de anchetă – nu Corpul de control al audiatului Gălățeanu din dosarul șpăgarului Asanache, bineînțeles ! – subalterni, sindicate și structuri de Parchet au ”furat startul” dezvăluirilor despre inevitabila ”implozie” a unei structuri altădată de elită. Și tocmai într-un moment în care credibilitatea Ministerului Afacerilor Interne și implicit a statului român avea nevoie mai mult decât oricând de un Inspectorat General pentru Imigrări care să funcționeze la parametri optimi…
Mihăilă, vezi că încasezi de la Academie fără să prestezi…!
Din păcate, împuternicitul din fruntea Inspectoratului General pentru Imigrări va încasa totuși pensia statului și după ce va răbufni public conținutul ”plicului galben”, unul gata înaintat beneficiarilor legali, în ceea ce îl privește… Asta este… Cu toate că, numai ”frunzărind” seria de dezvăluiri din ”NAȚIONAL” încă de când ”psihologul lui Cioacă” făcea liste cu chestori pe persoană fizică în biroul său și devenise ministrul de facto al Internelor, deși scriptic Bode îl numise doar director de Cabinet, ar fi putut fi deschise nenumărate alte capete de acuzare penală împotriva sa. Numai că, ghinion, dincolo de toate plângerile venite din partea subordonaților care pe zi ce trece îngroașă rândurile ”rebelilor” de la IGI, lui Mihăilă i se va trage totuși de la două fapte. Dintre care una este deja documentată! Așa că îl putem avertiza pe inspectorul general de la IGI, comisarul șef Marius Florin Mihăilă, că încasează în continuare sume importante pentru predat ore la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, deși nu prestează acolo!
Cozi nebune la Imigrări…
Sau cel puțin așa susțin studenții și profesorii Academiei în zecile de declarații deja date pe subiectul ”profesoratului fantomă” al lui Mihăilă de la Academie. Acolo unde acesta a mai avut ”belele penale” și în trecut. Până și fosta ”agheasmă” liberală de la Interne, Marcel Vela fiind obligat să nu mai onoreze ”rugămintea” colegului de Cabinet, Lucian Bode. Astfel că ”spălătorul de plagiate” a fost retras de la conducerea Academiei de Poliție la doar șase (6) zile după ce fusese numit rector! Cum însă Mihăilă continuă să ”se spargă” anturajului informativ că Bode copia de la el în băncile Grupului Școlar ”Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, fostul său coleg s-a bătut ”ca un leu” pentru a obține noi funcții de conducere la vârful MAI. Ultima fiind chiar împuternicirea ca inspector general al IGI. Până la ”reușitele manageriale” ale mandatului său ”în concubinaj informativ” cu adjunctul Crețu, Mihăilă ar face bine să găsească un răspuns satisfăcător la întrebarea care urmează să i se pună mult mai curând decât se așteaptă. Și anume de ce încasează bani de la Academie fără să predea colo…? Că nu prea îi ies orele… După care să adauge, în colțul paginii, ”aceasta este declarația pe care o dau, susțin și semnez”…
Nici delegările nu îi ies…
De multă vreme circulă la vârful sistemului faptele cu iz penal comise într-o voioșie de chestorul Marius Florin Mihăilă, din momentul în care a fost împuternicit inspector general la IGI. Au fost depuse plângeri, au fost întocmite rapoarte informative, s-au deschis anchete penale… Numai că temerea că ”sifoanele SRI” din MAI nu au ce să pățească niciodată în timpul mandatelor celor dintâi ”colaboratori” ai ”pădurarilor”, Bode și Despescu a făcut să întărească și mai mult ”legendarea” că Mihăilă poate face orice la conducerea IGI! Că deja mult prea ”adormitul” chestor ”Livache” nu se supără… Însă situația catastrofală de la IGI a devenit una deja prea ca ”la țară”, pentru ca ea să nu răbufnească și public. Astfel că până și sindicaliștii au ”pus la avizier” informațiile care circulau de atâta vreme! Într-o ”radiografie la zi” a conducerii Mihăilă – Crețu și care atinge inclusiv o altă problemă sensibilă, cea a detașărilor ilegale…
”Începând cu sfârșitul lunii februarie, anul curent și până în luna iulie, nu mai puțin de 150 de polițiști de la Imigrări (aproximativ 15 % din totalul de angajați) au fost delegați câte cel puțin 15 zile în alte localități decât cele în care își desfășoară activitatea, la distanțe de cel puțin 500 – 600 km. Astfel că polițiști din București s-au trezit delegați la Suceava, Timișoara, Constanța sau Satu Mare, polițiști din Timișoara au fost delegați la Botoșani sau Constanța și de la Suceava la Timișoara, iar exemplele pot continua. Culmea, nu au fost delegați doar polițiști cu funcții de execuție, ci și cu funcție de conducere, șefi birouri, servicii sau directori. Mai mult de atât, polițiștilor li s-au întocmit anexe la fișa postului, contrar prevederilor Ordinului MAI nr. 140/2016, care stabilește niște situații particulare în care se întocmesc aceste anexe, similar situațiilor când se lucrează într-un proiect pe fonduri europene.
Ei bine, în mod ilegal, polițiștii au îndeplinit sarcini peste fișa postului și fără acordul acestora pentru polițiștii din cadrul structurilor suport : consilieri juridici, resurse umane, financiar sau control. Stăm și ne întrebăm care a fost fundamentarea pentru delegarea unui șef serviciu sau a unui director în condițiile în care toate funcțiile de conducere unde au fost delegați erau deja ocupate.
În spatele acestor delegări fictive unde inspectorul general Florin Mihăilă, pentru a crea o aparentă „ nevoie” a instituției i-a obligat pe șefii de servicii sau birouri din județele unde au fost delegați polițiștii să solicite personal, în condițiile în care afluxul de migranți la frontiera ucraineană a scăzut la minimum, iar volumul de muncă din localitățile de unde au fost detașați ( București sau Timișoara) au un deficit excesiv de personal, iar volumul de muncă depășește cu mult capacitatea instituției. Totodată, prin aceste delegări, care au avut ca scop să creeze o stare de temere în rândul personalului și terorizarea șefilor pentru a renunța la funcțiile de conducere, nu sunt criterii de ordin profesional sau situații operative care să justifice acest lucru și totodată s-a creat o gaură uriașă în bugetul Inspectoratului General pentru Imigrări. Și vom efectua un calcul simplu, un polițist delegat primește 250 lei pe zi (diurna de delegare + diurna cazare) aproximativ 3.750 lei. La aproximativ 150 de polițiști delegați, instituția a cheltuit nu mai puțin 560.000 leicreând o pagubă uriașă instituției doar pentru a satisface moravurile lui Florin Mihăilă. În condițiile în care bugetul instituției este destul de redus, iar Centrele de Azil sunt pline de ploșnițe și gândaci, dezinsecțiile făcându-se la intervale mari de timp, chestorul Mihăilă se comportă ca un camaican pe moșie”.
La toate acestea se adaugă, după cum se poate lesne observa din primele fotografii cărora le dăm drumul astăzi și interminabilele cozi de la centrele IGI. Plus nenumărate alte ilegalități identificate în raportul de ultimă oră intrat în posesia noastră. Și pe care, dacă tot nu îl citește Bode, o vor face alții. Astfel că s-ar putea ca și adjunctul Crețu să fi deschis prea devreme șampania că scapă de Mihăilă și revine ”numărul unu”…
În plină stare de urgență, când românilor le-a fost interzis să se opereze și să se interneze, la secția de Chirurgie III a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca se făceau internări pe ușa din dos. Mai exact, o rudă în vârstă de aproape 90 de ani a șefului de secție, dr. Mihnea Avram, a ocupat ilegal un pat de la chirurgie din aprilie până în noiembrie, pentru îngrijiri paliative. Costurile pentru îngrijirea rudei șefului de secție s-au ridicat la 300.000 de lei.
Surse din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Floreasca ne spun că neregulile flagrante din această unitate sanitară au ajuns să-i umbrească imaginea de spital de elită. Managementul spitalului este unul discreționar, iar oamenii sunt numiți în posturile de conducere pe cu totul alte criterii decât cel al competenței. Mai mult, deși ar fi trebuit să organizeze concursuri, managerul spitalului preferă să-i țină pe protejați ani de zile în funcții, iar unii dintre cei care ocupă aceste posturi de conducere au ajuns să-i terorizeze pe cei cu care lucrează. Medicul Mircea Avram, șeful secției Chirurgie III, a mers chiar mai departe. Profitând de funcția sa de șef de secție, și-a internat o rudă în vârstă de aproape 90 de ani la chirurgie, deși femeia nu avea nevoie de operație și nici nu i s-a făcut vreo intervenție chirurgicală. Internarea acesteia a survenit în momentul în care românilor le-a fost interzis accesul în spitale, mulți dintre ei murind din cauza afecțiunilor netratate. Astfel, pacienta a fost internată în 25 aprilie 2020 până în 22.07. 2020, cu cheltuielile pe decontate pe secția de chirurgie, deși femeia avea Alzheimer. După aceea, șeful de secție dr. Mihnea Avram i-a făcut o reinternare din 22. 07. 2020 până pe 9.11.2020, tot pe secția de chirurgie. În toată această perioadă femeia a ocupat, practic, un pat care ar fi trebuit să fie dedicat unui bolnav chirurgical, iar costurile totale pentru aceasta s-au ridicat la circa 300.000 de lei.
Teama i-a făcut obedienți
Bineînțeles că nimeni din personalul medical al secției de Chirurgie III nu a îndrăznit să comenteze, comportamentul medicului Avram fiind destul de agresiv, astfel că toți se tem de el și sunt foarte obedienți, în caz contrar, riscând să nu fie lăsați să interneze și să facă intervenții chirurgicale. Astfel că pacienta, al cărei loc ar fi trebuit să fie într-un centru rezidențial, și nu într-o secție de chirurgie, a fost foarte bine îngrijită. Potrivit fișei medicale, pacienta, în vârstă de 87 de ani, cunoscută cu demență Alzheimer, sindrom depresiv, hipertensiune arterială grad III, cu risc major, boală renală cronică, declarativ este adusă la UPU pentru dureri abdominale intense, lipsa tranzitului intestinal, însoțite de multiple episoade de vărsătură.
”Se internează în vederea investigațiilor și tratamentului de specialitate. Pacienta este mobilizată și toaletată zilnic pe perioada internării și i se administrează antialgice, antiinflamatoare, antisecretoare gastrice, antifungice. Totodată, i se aplică terapie de echilibrare hidro-electrolitică, alimentație parenterală, albumină, antitromboprofilaxie, se continuă tratamentul antihipertensiv, antidepresiv și antiparkinsonian”, se precizează în fișa pacientului de la reinternare. Evident, la externare, indicația a fost de internare într-un centru specializat pentru îngrijirea pacienților geriatrici.
Ura față de cadrele didactice
Dr.Mihnea Avram nu este cadru didactic, deși ocupă funcția de șef de secție într-un spital clinic, care primește bonificație de 20% și care se regăsește în salariile personalului medical tocmai pentru că se desfășoară activitate didactică în unitatea sanitară. Managerul îl ține numit pe funcție de doi ani și jumătate, deși ar fi trebuit să organizeze concurs pe post, pentru a fi ocupat de un medic care este și cadru didactic. Aceeași practică de a evita ocuparea funcțiilor de șefi de secție de către cadre didactice este și în alte secții, iar medicii cu experiență sunt alungați din spital chiar înainte de a împlini vârsta de pensionare. În ce îl privește pe dr. Mihnea Avram, surse din cadrul spitalului susțin că nu întotdeauna acesta participă la operațiile în care apare în fișe. Evident că în fișa chirurgicală este acoperit, pentru că este trecut în echipa operatorie, dar este posibil, pentru cine vrea să verifice, să se descopere realitatea din raportul anestezistului, care face o raportare separată.
Dacă în România s-ar ieftini energia electrică ar pleca toată la export, avertizează Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie HENRO. Și asta din cauza interconectării pieței energiei la nivelul UE, care a provocat probleme uriașe în toate sistemele. Guvernul trebuie să-și asume decizii ferme și să repornească toate capacitățile, dar și să finalizeze investițiile hidrocentralelor și termocentralelor, spun producătorii.
Liberalizarea pieței energetice europene și interconectarea statelor UE au provocat un adevărat dezastru, odată cu accelerarea aberantă a Green Deal și cu sancțiunile masochiste impuse Federației Ruse. Europa nu are soluții și pare paralizată în fața crizei energetice care dinamitează, într-un ritm amețitor, economiile din UE. Spre deosebire de celelalte state, care și-au redeschis rapid termocentralele pe cărbune și reactoarele nucleare, România este incapabilă să le urmeze exemplul, crescându-și, astfel, dependența de importuri.
”Hidroelectrica trebuie să vândă prudențial. Compania, și când a făcut contractele în 2020 și 2021, s-a bazat pe o prognoză prudentă, pentru că a trebuit să ia în calcul riscul secetei și, mai ales, pentru că Hidroelectrica are rolul extraordinar de a echilibra sistemul. Dacă se oprește vântul, trebuie să intervină în piață să echilibreze. Nuclearelectrica se poate baza și ea pe o cantitate relativ constantă, iar Oltenia este acum într-o situație total ingrată, știind că urmează să fie scoase capacități și având și probleme cu închiderea carierei Roșia de către Asociația Bankwatch. Elcenul depinde de prețul gazelor, că nu știa dacă are bani să le cumpere. Ideea este că nu avem suficiente capacități de producție stabile. Sunt foarte bune regenerabilele, protejează mediul, dar nu te poți baza pe ele când ai nevoie. Când este foarte cald și secetă, nu bate vântul, iar fotovoltaicele nu produc la capacitate. Noi vorbim doar despre avantajele regenerabilelor, dar nu vorbim despre dezavantaje. Când nu ai energie, ce faci? Apelezi la importuri”, ne-a declarat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie HENRO.
Piață concurențială vs piață reglementată
Reprezentanții producătorilor de energie spun că nu știu ce înseamnă întoarcerea la piața reglementată, când s-a trecut deja la piața concurențială. ”Și atunci ce reglementezi? Pe cine? Le pui pe Hidroelectrica și pe Nuclearelectrica să vândă cu 5 lei și pe ceilalți îi lași să vândă cu 10 lei, că sunt pe piața liberă. Și ce faci, reglementezi doar la populație și omori industria? Ne-am interconectat acum cu toată Europa, iar dacă energia este ieftină cu siguranță va pleca la export, pentru că nu ai cum să interzici, că e legislație europeană. Chiar dacă se insularizează fiecare țară din UE, tot rămâne problema import-exportului pe graniță, pentru că nu ai energie suficientă. Nici Germania nu are și trebuie să importe când nu bate vântul. După interconectările astea, piața europeană a căpătat cu totul alt aspect. Pandemia, războiul și Green Deal-ul au pus capac pieței. Noi am vrut să facem Green Deal-ul foarte repede și se dovedește că nu se poate”, ne-a precizat directorul executiv al HENRO, Silvia Vlăsceanu.
Haos și la nivelul UE
Măsurile pentru ieșirea din criză ar trebui luate la nivelul UE, dar și acolo sunt interese și idei diferite. În clipa de față nu există o soluție universală, numai că trebuie discutată mult mai tehnic și la nivel european, pentru că, prin interconectări, nu mai suntem chiar de capul nostru, susțin producătorii. ”Noi acum avem nevoie de energie din import, iar dacă noi de izolăm nu mai avem cum să luăm energie, că nu mai avem capacități de producție. Ar trebui să existe o decizie la nivel național, că am vrut să repornim grupuri de la Complexul Energetic Oltenia, dar au închis în instanță cariera Roșia. Pe hidro, este blocată legea la Curtea Constituțională, cu minihidrocentralele, iar finalizarea termocentralei de la Iernut este și ea blocată”, ne-a mai precizat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO.
Prim-ministrul finlandez a făcut un test antidrog pentru a dovedi că nu a consumat cocaină la petrecerea cu VIP-uri, în timp ce au apărut imagini cu ea în ipostaze indecente.
Sanna Marin a declarat că a făcut un test antidrog în urma publicării în această săptămână a unui film care o arată petrecând cu prietenii și a jurat că nu a consumat niciodată droguri ilegale.
Sanna Marin neagă că a consumat droguri
Oficialul finlandez a susținut o conferință de presă în care a spus că nu va demisiona, la scurt timp după ce apariția și celui de-al doilea filmuleț, în care s-a susținut că a dansat „intim” cu mai mulți bărbați.
Marin, în vârstă de 36 de ani, a negat că a consumat droguri ilegale, după ce joi au apărut videoclipuri cu dansul și băutura ei pe 6 august cu aproximativ 20 de prieteni, inclusiv artiști celebri finlandezi, vedete TV și influenceri, potrivit Euractiv.
„În ultimele zile, au existat acuzații publice destul de grave că mă aflam într-un spațiu în care se consumau droguri sau că eu însămi consumam droguri”, a spus Sanna Marin într-o conferință de presă.
Sanna Marin refuză să-și dea demisia
„Consider aceste acuzații ca fiind foarte grave și, deși consider nedreaptă cererea pentru un test antidrog, pentru propria mea protecție juridică și pentru a lămuri orice îndoială, am făcut astăzi un test antidrog, ale cărui rezultate vor apărea peste o săptămână.”
Sanna Marin, care a devenit cel mai tânăr lider guvernamental în activitate din lume în decembrie 2019, s-a confruntat cu apeluri din partea membrilor coaliției sale de guvernare, precum și din partea opoziției de a face un test de droguri după ce au apărut videoclipurile.
Liderul social-democrat Marin a spus că nu a luat niciodată droguri și că nu a văzut pe nimeni făcând asta la petrecerea la care a participat.
Festivalurile de muzică europene au încercat să se preocupe tot mai mult de schimbările climatice. Dar, în timp ce își arată interesul pentru mediu, activiștii și oamenii de știință acuză reprezentanții acestor evenimente de lipsă de transparență în ceea ce privește datele lor de sustenabilitate.
De la Glastonbury din Anglia la Tomorrowland din Belgia și până la Primavera Sound din Spania, festivalurile de muzică au subliniat măsurile pe care le iau pentru a combate schimbările climatice și a deveni mai durabile. Cu toate acestea, sute de mii de oameni zboară de peun continent pe altul pentru a se bucura de muzică și … droguri.
Festivalurile de muzică, tot mai preocupate de schimbările climatice
Este timpul ca festivalurile de muzică să renunțe la riscuri, să înceteze „să arate inițiative” și să înceapă „să le pună în aplicare”, a spus Dogan Gursoy, profesor la Universitatea de Stat din Washington și autorul unei cărți despre impactul turismului festivalului asupra climei, potrivit Politico.
„O mulțime de festivaluri pun accent pe reducerea deșeurilor, dar dacă te uiți la imaginea de ansamblu a emisiilor de carbon, aceasta este dominată de călătorii. Acestea emit de 11 ori mai multă poluare climatică decât deșeurile”, a declarat Kimberly Nicholas, profesor și om de știință în domeniul durabilității la Universitatea Lund din Suedia.
Tomorrowland, festival desfășurat în luna iulie în micul oraș flamand Boom, lângă Anvers, a atras anul acesta 600.000 de fani ai muzicii electronice din întreaga lume, pe parcursul a trei weekenduri de distracție. În timp ce promova inițiative ecologice precum un club de reciclare „distractiv și ușor” și un parteneriat cu o companie circulară de apă, Tomorrowland a atras, de asemenea, critici climatice după ce s-a lăudat cu „zboruri de petrecere” în colaborare cu partenerul Brussels Airlines pentru a ajunge la locație.
Festivalurile de muzică poluează de 11 ori mai mult
Dincolo de problemele legate de transportul în masă, multe dintre festivalurile de muzică din Europa rămân în mare măsură dependente de generatoarele cu diesel pentru a-și menține în funcțiune barurile, locurile de luat masa, scenele și locurile de campare.
Un raport privind industria festivalurilor din Regatul Unit de la rețeaua de acțiuni climatice Vision 2025, publicat în 2020, spunea că, „în ciuda angajamentului și acțiunii mai mari în jurul practicilor durabile, impactul asupra mediului al industriei festivalurilor a crescut în general din 2015, ca urmare a creșterii industriei.”
Totuși, promotorii festivalului insistă că evenimentele lor nu sunt o cauză pierdută.
„Dacă o poți măsura, o poți gestiona”, a spus Mitchell van Dooijeweerd, manager de sustenabilitate la festivalul DGTL din Amsterdam, care a câștigat premiul AGF pentru cel mai sustenabil festival de muzică electronică din lume în 2019.
DGTL a introdus în 2017 un instrument de analiză a fluxurilor de materiale, apă, mobilitate și energie în timpul evenimentului. A eliminat locurile de parcare pentru a descuraja călătoria cu mașina la locație și oferă transport public ieftin. De asemenea, DGTL a făcut echipă cu o companie de tehnologie cu energie curată pentru a ajuta la alimentarea zonei în care s-a desfășurat festivalul.
Meteorologii au raportat cantități record de precipitații în regiunea de vest în ultimele 24 de ore. Zonele cele mai afectate includ Voralbergul muntos, potrivit Euronews.
Wolfurt din Valea Rinului de jos este una dintre comunitățile din Vorarlberg care a fost afectată în mod deosebit de furtuni. Pâraiele au inundat centrul orașului aseară, urmate de alunecări de noroi.
Pompierii au lucrat neobosit pentru a curăța drumurile și satele afectate. Peste 1.500 de apeluri au fost efectuate pentru a curăța inundațiile sau alunecările de noroi din zonă. Din fericire, însă, în Voralberg nu au fost raportate răniți victime.
O secțiune importantă a autostrăzii din Valea Rinului (A14) a fost închisă ore întregi, blocând traficul în Valea Rinului de Jos.
Alertă de dezastru natural
În Dornbirn, numeroase case, garaje și străzi au fost inundate. În apropiere de Schwarzach, a fost declanșată și o alertă de dezastru.
Circulația trenurilor a fost și ea afectată. Serviciile feroviare între Lindau și Bregenz au fost suspendate temporar sâmbătă dimineața.
Ploile severe au lovit și sudul Bavariei, Germania. Poliția regională a raportat că cel puțin cinci persoane au fost ucise din cauza copacilor căzuți.
Jonah Hill a anunțat că va înceta promovarea filmelor sale pentru a-și proteja sănătatea mintală. Actorul a spus că a suferit de 20 de ani de atacuri de anxietate, care au fost „exacerbate de aparițiile în presă și evenimentele care se confruntă cu publicul”.
Nu-și va promova nici noul său documentar, „Stutz”, care este despre relația lui cu un terapeut.
Hill explorează sănătatea mintală și impactul pe care l-a avut profesia sa de actor asupra anxietății sale în documentarul său de debut „Stutz”.
„Am terminat de regizat al doilea film, un documentar numit „Stutz” despre mine și terapeutul meu, care explorează sănătatea mintală în general. Scopul realizării acestui film este de a oferi unui public larg terapie și instrumentele pe care le-am învățat eu din ședințele de terapie”,a transmis Jonah Hill într-o declarație pentru publicația americană Deadline.
„În drumul descoperirii de sine prin film, am realizat că în ultimii 20 de ani am avut nenumărate atacuri de panică, care apoi au fost exacerbate de media și de public, atunci când am participat la evenimente”, a adăugat Hill.
Jonah Hill suferă de anxietate
„Nu voi promova acest film, dar niciun alt film din viitorul apropiat, deoarece fac un pas important spre a mă proteja pe mine. Dacă mi-aș face rău în timp ce-mi promovez un proiect, nu ar fi true față de mine sau față de acel film. De obicei sunt foarte cringe când vine vorba de scrisori sau declarații, dar îmi dau seama că fac parte dintre puținii privilegiați care-și permit să ia o pauză. Nu-mi voi pierde job-ul în timp ce mă ocup de anxietatea mea. Cu această scrisoare, dar și cu „Stutz”, sper să determin oamenii să vorbească mai mult și mai normal despre lucrurile astea, astfel încât să facă pași spre a se simți mai bine, iar oamenii din jurul lor să-i înțeleagă mai bine”, a mai spus actorul de la Hollywood.
Jonah Hill a apărut ultima dată în filmul „Don’t Look Up”, care a fost nominalizat la patru premii Oscar. El urmează să joace în comedia „You People”, care este în prezent în post-producție și se așteaptă să aibă premiera în acest an.
Destinațiile de vacanță din Grecia se numără printre preferinţele românilor, în fiecare vară. Turiştii din ţara noastră au luat cu asalt plajele din străinătate, în special cele de pe insulele grecești.
Autoritățile elene au avut grijă să angajeze, pe plaje, personal din România, pentru o relaţie cât mai bună cu oaspeţii de pe teritorii mioritice.
O româncă s-a simţit precum „castraveții murați într-un borcan”
Problema este că nu toată lumea vede Thassos ca pe un Rai pe Pământ. De exemplu, o româncă a descris experienţa nefericită pe care a avut-o aici. Ea a fost la Marble Beach, o plajă care este în topul preferințelor românilor ce frecventează insula, însă nu i-a plăcut.
”Pentru început vreau să vă spun că deși nu intenționam să ajungem la Marble beach, am ajuns printr-o coincidență. Oroareeee într-un cuvânt. O plajă mică, nu știu dacă are 300m..
Plină de mizerii, apă tulbure, oameni cu „figuri” și „embleme”..să le zic așa. Am prins șezlong la ora 9 sus „în deal” pentru că toate erau full, prosop lângă prosop până în apă.
M-am simțit exact ca și castraveții murați într-un borcan, oricum nici nu am rezistat mai mult de 2 ore că am și plecat spre cazare”, a scris femeia pe grupul de Facebook Forum Thassos.
Pe de altă parte, alţi turişti români au descris insula atfel: Thassos, cu ape în nuanțe de smarald și turcoaz, are unele dintre cele mai frumoase plaje exotice, despre care unii români nu au aflat încă. Trebuie să vizitezi în această vară măcar una dintre ele.
Statele baltice fac presiuni pentru o adoptarea unei politici de blocare a vizelor pentru cetățenii ruși, dar Germania se opune ideii care va fi discutată de miniștrii UE la sfârșitul acestei luni. Acum, Cipru și Grecia, state care atrag numeroși turiști ruși, s-au alăturat Germaniei.
În ultimele săptămâni, oficiali din Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania s-au poziționat pentru introducerea acestei interdicții la nivelul UE, dar cancelarul german Olaf Scholz a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar trebui să fie învinuit pentru războiul din Ucraina mai degrabă decât poporul rus.
Cipru și Grecia se opun interzicerii prezenței turiștilor ruși în UE
Miniștrii de externe din cele 27 de state UE sunt așteptați să dezbată acest subiect în cadrul unei întâlniri care va avea loc în Praga la sfârșitul lunii august, potrivit Politico.
Cipru, care găzduiește o mare comunitate de vorbitori de limbă rusă, s-a raliat poziției Germaniei. „Ar fi o decizie în direcția greșită”, a declarat Kornelios Korneliou, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe din Cipru.
„Credem în contactele interpersonale și chiar și cetățenilor turci li se acordă vize de către autoritățile cipriote, așa că nu considerăm că această măsură are vreo valoare pentru ruși.”
Comunitate mare de ruși în Cipru
Majoritatea vorbitorilor de rusă din Cipru, aproximativ 50.000, locuiesc în Limassol, un oraș cu 237.000 de locuitori de pe coasta de sud. Rușii au reprezentat 25% din totalul sosirilor de turiști pe insulă înainte de război.
„Nu ar trebui să împiedicăm acestei comunități să intre în contact cu familiile și prietenii”, a adăugat Korneliou. „Principala armă este unitatea europeană, iar partenerii noștri ar trebui să respecte sensibilitățile celorlalți în această problemă”.
În ciuda legăturilor puternice cu Rusia, guvernul cipriot a susținut înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în ciuda consecințelor asupra economiei locale. Oficialii din Cipru spun că, în ciuda faptului că multe companii au fost nevoite să plece din cauza sancțiunilor, există și un număr tot mai mare de antreprenori ruși, belaruși și ucraineni, în principal din sectorul IT, interesați să înființeze afaceri în orașe precum Limassol.
Nordul Greciei, o destinație preferată de vacanță pentru turiștii ruși
În Grecia învecinată, în ciuda sentimentelor puternice rusofile care sunt adânci în societate, având în vedere secolele de legături religioase, militare, economice și culturale, guvernul a fost una dintre primele țări UE care a anunțat că va trimite arme Kievului.
Dar Atena se opune schimbării statutului vizelor rusești, potrivit oficialilor guvernamentali. Nordul Greciei o destinație preferată de vacanță pentru turiștii ruși, în mod tradițional vara. Țara a înregistrat o creștere impresionantă de 177% în iulie a sosirilor aeriene din Turcia, comparativ cu 2019, anul turistic record al Greciei. De asemenea, a raportat o creștere masivă de 257% a sosirilor din Serbia în aceeași perioadă, potrivit cifrelor de la Aeroportul Internațional din Atena.
Oficialii notează că mulți dintre ei sunt cetățeni ruși care călătoresc în Grecia în vacanță, deoarece turiștii sârbi vizitează de obicei Grecia cu mașina și turcii cu vaporul. Cu toate acestea, nu există încă cifre specifice disponibile cu privire la naționalități.
Din data de 15 august, a început ”revoluția parcărilor” în București, iar șoferii riscă amenzi de 200 de lei şi blocarea autovehiculelor dacă folosesc parcările municipale fără să plătească.
Mai exact, este vorba despre un regulament aprobat de Consiliul General al Capitalei în anul 2019 şi care vizează locurile de parcare trasate cu albastru pe domeniul public. Tariful se achită doar pe durata zilei.
Parcagiii taxează şi ei şoferii
Parcagiii din Capitală şi-au văzut în continuare de treabă, în ciuda „revoluţiei” anunţate de Primăria Generală. Aşadar, șoferii au ajuns să plătească, practic de două ori, de teamă că și-ar putea găsi mașina zgâriată. Autoritățile le recomandă să nu se lase intimidați și să sune la 112.
Prețurile diferă în funcție de cât dorește să ofere fiecare șofer și de cât de în siguranță vrea să știe că îi este mașina.
„Deci pentru apelarea la mila cetățenilor în schimbul oferirii unui loc de parcare, acest cetățean a fost sancționat numai de către colegii mei de 536 de ori”, a povestit un agent, preluat de Digi24.
Pe masa parlamentarilor este o lege care i-ar putea trimite la închisoare de la 9 luni la 2 ani. Proiectul stă însă blocat de mai bine de 5 ani.
Capitala este împărțită în trei zone
În funcție de zonă, tarifele pentru cele 10.000 de locuri parcare din București vor fi cuprinse între 2,5 și 10 lei pe oră.
10 lei pe ora în Zona 0
5 lei în Zona 1
2,5 lei în Zona 2
Plata poate fi făcută cash, prin SMS, card sau cu ajutorul câtorva aplicaţii şi permite utilizarea unui loc de parcare fără rezervarea sau nominalizarea acestuia.
Gibraltar se pregătește pentru licitarea superiahtului de 75 de milioane de dolari, confiscat de la oligarhul rus Dmitri Pumpyansky. Este primul dintre navele de lux vândute de când au fost impuse restricții asupra sutelor de ruși bogați după invazia Ucrainei de către Vladimir Putin.
Vasul nu va fi însă vândut în beneficiul poporului ucrainean, ci pentru o bancă de investiții din SUA, JP Morgan, care susține că proprietarul miliardar al iahtului, Dmitri Pumpyansky, îi datorează mai mult de 20 de milioane de dolari, potrivit The Guardian.
Iahtul Axioma a fost confiscat în luna martie
Iahtul Axioma, care are șase cabine de lux pentru oaspeți, o piscină, o sală de cinema 3D, sală de sport, jacuzzi și un centru spa complet echipat, a fost confiscată după ce a andocat în Gibraltar în martie.
Pumpyansky, proprietarul și președintele producătorului de țevi de oțel OAO TMK, furnizor al companiei energetice de stat ruse Gazprom, a fost supus sancțiunilor din partea Regatului Unit, UE și SUA după invadarea Ucrainei. Marea Britanie a declarat că miliardarul, despre care spunea că a acumulat o avere estimată la 1,84 miliarde de lire sterline, este unul dintre oligarhii „cel mai apropiați de Putin”.
Veniturile din vânzare vor acoperi o datorie bancară
JP Morgan a spus că miliardarul a fost supus sancțiunilor și asta a însemnat că termenii împrumutului au fost încălcați, deoarece nu putea accepta, în mod legal, rambursarea împrumutului de la Pyrene și a cerut instanțelor din Gibraltar să rețină și să vândă iahtul.
Un purtător de cuvânt al JP Morgan a spus: „Vom refuza politicos să facem comentarii cu privire la problema Axioma”. Banca nu a răspuns la întrebările privind dacă va dona banii proveniți din vânzare către refugiații ucraineni, dar purtătorul de cuvânt a spus: „JP Morgan și-a extins un angajament filantropic de la 5 la 10 milioane de dolari pentru a sprijini agravarea crizei refugiaților în Ucraina”.
Marius Budăi a precizat că salariul minim va creşte cu 200 lei net, astfel că statul nu va impozita aceşti bani.
„În acest moment salariul minim este de 2550 de lei. Una din măsurile care au făcut parte din pachetele economice și sociale pe care le-am impelmentat a fost și punerea la dispoziție a unei măsuri către mediul privat, o majorare a salariului minim brut garantat în plată cu valoarea de 200 de lei.
Să ajungă deja la 2750 de lei, cu mentiunea că acei 200 de lei sunt net și nu vor fi taxați de statul Român și nici impozitați”, a anunțat Marius Budăi la Realitatea Plus.
„Din punctul meu de vedere este obligatoriu o asemena creștere, dar nu trebuie să facem creștere la întâmplare și voi demara în consiliul național tripartit o discuție care trebuie să fie onestă între partenerii sociali și guvern și să putem să găsim împreună cea mai bună soluție astfel încât de la 1 ianuarie salariul minim ar trebui să crească din nou”, a încheiat Budăi pentru sursa amintită.
Fiica lui Aleksandr Dughin, un cunoscut apropiat al președintelui Vladimir Putin, a murit după ce mașina în care se afla a explodat. Presa locală vorbește despre o tentativă de asasinat care l-a vizat pe Dughin.
Presa internațională relatează că filozoful și naționalistul rus Aleksandr Dughin și fiica acestuia urmau să se întoarcă împreună de la un eveniment la care fuseseră invitați, dar Dughin a decis ulterior să plece separat, potrivit CNN.
Mașina a explodat în apropiere de Moscova
Andrei Krasnov, șeful mișcării sociale Orizont Rus (Russian Horizon) și un apropiat al familiei Dughin, a precizat că fiica filozofului, Daria, a părăsit evenimentul în mașina tatălui acesteia, care la scurt timp a explodat pe autostradă.
⚡️⚡️EIL⚡️Daria Dugina, die Tochter des bekannten russischen Politikers Alexander Dugin ist tot – das Auto ihres Vaters, in dem er hätte sitzen sollen, wurde gesprengt pic.twitter.com/gbn4WM8HQ8
Imaginile de după explozie au început să circule pe rețelele de socializare ruse sâmbătă, părând să arate un vehicul în flăcări pe marginea drumului și piese din mașină împrăștiate pe stradă.
Presa din Rusia scrie despre o posibilă -detalii-despre-asasinul-lui-shinzo-abe-ce-au-gasit-politistii-in-locuinta-acestuia-768395.htmlla adresa lui Aleksandr Dughin, cunoscut apropiat al președintelui Vladimir Putin, evitată în ultimul moment. Fiica acestuia însă a decedat în urma exploziei urmată de un incendiu.
⚡️🏴☠️💥 Alexander Dugin’s Daughter died in Exploded Car: what is known so far⚡️
– The Land Cruiser Prado SUV Daria Dugina was driving has exploded on the Mozhaiskoye highway near the village of Bolshiye Vyazemi.
1/5…🔻 pic.twitter.com/ApdNrEbrwO
În ciuda faptului că nu deține o funcție oficială în guvern, Aleksandr Dughin este un apropiat aliat și cunoscut al președintelui Putin. Dughin este cunoscut la Moscova drept “ghidul spiritual” al liderului rus.
Fiica acestuia, Daria Dughina, de 30 de ani, a fost o jurnalistă proeminentă care a susținut public invadarea Ucrainei. La începutul anului, aceasta a fost sancționată de autoritățile din SUA și din Marea Britanie pentru că a contribuit la “dezinformarea” și propaganda Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina.
Kingdom Holding, o companie saudită controlată de prințul Alwaleed bin Talal, a investit peste jumătate de miliard de dolari în 3 companii energetice importante din Rusia între lunile februarie și martie.
Firma de investiţii a prinţului Alwaleed, Kingdom Holding Co., a achiziţionat în februarie certificate de depozit emise de Gazprom PSJC, Lukoil PJSC şi Rosneft PJSC, potrivit unui document depus la bursă. Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.
Mai nou, el a fost eclipsat de fondul suveran de investiţii al regatului, prezidat de vărul său, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care a achiziţionat în luna mai 16,9% din acţiunile Kingdom Holding Co pentru 1,5 miliarde de dolari.
Arabii pretind că au o poziţie neutră
Arabia Saudită și celelalte state din Zona Golfului au încercat să mențină până acum ceea ce ele afirmă că este o poziție neutră față de războiul din Ucraina, frustrând oficialii occidentali care au încercat să izoleze Rusia din cauza agresiunii fără precedent în Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
De asemenea, petrol rusesc ajunge în porturile saudite după ce este „spălat” la un terminal petrolier obscur din Egipt.
Poarta de acces în Primăria Cluj-Napoca a fost incendiată de un bărbat sâmbătă seara. În jurul orei 20.00, un bărbat a stropit-o cu benzină și apoi i-a dat foc.
După ce a dat foc ușii Primăriei, individul a plecat liniștit. Ulterior, acesta a fost reţinut de forţele de ordine, potricit monitorulcj.ro.
La un moment dat focul ajunge şi pe trotuar. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.
Cazul nu a fost raportat nici de poliție și nici de pompieri. Cazul a fost semnalat de localnici, iar imaginile pot fi văzute mai jos.
Vă mai aduceţi aminte de cuplul de italieni care a plecat în vacanţă la Cracovia, însă la sosire şi-a dat seama că a ajuns în România, la Craiova? Aceşti oameni sunt, în continuare, în România.
Au luat decizia de a-şi petrece vacanţa în ţara noastră.
Angajații Aeroportului din Craiova i-au „verificat”
Angajații Aeroportului din Craiova, unde au aterizat din greșeală, zilele trecute, doi italieni care voiau să-și petreacă vacanța la Cracovia, spun că, în ciuda incidentului, vacanța lor merge foarte bine.
„Bine ati venit la Cracovia, ah…Craiova! Aventura lui Massimo si Paola a devenit cunoscută o dată cu aterizarea lor la Craiova în loc de…Cracovia. Cei doi pasageri au avut „norocul” să ajungă în capitala Băniei, deși ei au decolat de la Bologna cu gândul să viziteze Cracovia, în Polonia.
Echipa Aeroportului International Craiova i-a contactat pentru a le transforma experiența lor în România într-una de neuitat”, menționează angajații Aeroportului Internațional Craiova pe pagina de Facebook.
Susţin că au descoperit o „Românie frumoasă”
Cei doi pasageri au avut „norocul” să ajungă în capitala Băniei, deși ei au decolat de la Bologna cu gândul să viziteze Cracovia, în Polonia.
„Din fericire, totul merge foarte bine. Am fost norocoși să ajungem aici (n. red. în Craiova) și să descoperim încet-încet o frumoasă Românie”, scrie Paola.
Cuplul Paola şi Massimo, din Quarate, a mers la o cunoscută agenţie de turism din Florenţa pentru a cumpăra două bilete de avion spre Cracovia (Polonia), unde îi aşteptau nişte prieteni.
„În schimb, am plecat de pe aeroportul din Bologna şi am ajuns la Craiova (România). La început am râs, dar apoi ne-am supărat”, spun cei doi.
„În naivitatea mea, am crezut că acesta este numele oraşului scris în poloneză. Am avut încredere şi ne-am continuat călătoria în pace. Când am coborât la aeroport şi am realizat că suntem în România a fost un şoc”, a spus ea.
Locuitorii dintr-o comună suceveană au pus mână de la mână, au strâns bani, ca să asfalteze singuri un sector de drum pe care, până acum, îşi rupeau maşinile în două!
Oamenii au făcut tot felul de solicitări pentru repararea drumului de pe DJ 208A, Suceava-Liteni-Dolhasca, însă cum nu au primit un răspuns favorabil, au decis să pună mână de la mână și să repare singuri drumul.
Localnicii s-au înarmat cu lopeți și utilaje au asfalat o bucată de drum de la intrarea în Bosanci dinspre Ipotești, chiar și fără autorizație. Acum localnicii spun că vor să facă și porțiunea a doua de drum, conform postului Antena 3.
Primarul îi ajută cu trimisul de adrese
Primarul din Bosanci, Neculai Miron, spune că acțiunea este doar a localnicilor fără ca instituția pe care o conduce să fie implicată.
Edilul a trimis o adresă către Consiliul Județean Suceava prin care a cerut acceptul de a permite cetățenilor să asfalteze respectivele bucăți de drum, urmând ca la reluarea lucrărilor de pe Axa Rutieră Strategică Iași – Suceava să fie decapat asfaltul ce ar urma să fie turnat cu titlu provizoriu.
O tragedie de proporţii, un accident cumplit a avut loc, sâmbătă, în Turcia: 16 persoane au murit și 21 au fost rănite într-un accident rutier în care au fost implicate cel puțin un autobuz și o ambulanță, a declarat sâmbătă un guvernator regional.
„În total, 15 dintre cetățenii noștri au murit și 22 au fost răniți într-un accident în care au fost implicate un autobuz și o ambulanță, între Gaziantep și Nizip”, a declarat Davut Gul, guvernatorul provinciei Gaziantep. Ulterior acestei declaraţii, cifrele s-au modificat: 16 morți și 21 de răniți.
Se pare că o ambulanță, un camion de pompieri și un autobuz care transporta jurnaliști au fost loviți de un autobuz de pasageri.
„Trei pompieri, doi lucrători de urgență și doi jurnaliști figurează printre morți”, a declarat guvernatorul din Gaziantep. Fotografiile de pe DHA arătau partea din spate a unei ambulanțe smulsă și resturi metalice împrăștiate în jurul ei.
Un incendiu de proporţii a izbucnit în apropierea aeroportului din Soci, oraş staţiune la Marea Neagră. Această localitate este preferată de președintele rus Vladimir Putin pentru a se întâlni cu diverși lideri din străinătate.
Se pare că ar fi luat foc o anexă în care se presupune că ar fi un garaj, iar incendiul nu ar fi afectat funcționarea aeroportului.
Un nor negru și gros s-a ridicat în aer
În imagini se poate vedea un nor negru și gros care se ridică în aer, precum și o flacră roșie, extremd e puternică. Până la acest moment, nu există nicio sugestie că explozia ar avea legătură cu războiul din Ucraina.
Activitatea pe aeroportul din Soci nu a fost perturbată. Soci este un oraș situat în partea de vest a Federației Ruse, în Regiunea Krasnodar, pe litoralul estic al Mării Negre, în apropierea Georgiei.
Așa că Alin Mastan este oricum o ”cauză pierdută”… ”Reevaluarea” sa nemaifiind luată în calcul nici măcar de protectorii din județul de baștină. Însă cu totul altfel stau lucrurile la un alt inspectorat lăsat de sindicalisto – pălincarul ministru liberal cu studiile superioare terminate la 37 de ani tot pe mâinile unui consătean. De fapt a chiar fostului său coleg de liceu, chestorul Marius Florin Mihăilă. Cel care deja pute a ”parfum” prea strident până și pentru procurorii militari care, ce este drept, până acum au evitat să îl ”calce”. Numai că ”boroboațele” ineditului cuplu Marius Florin Mihăilă – Marian Gabriel Crețu la conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări nu mai pot fi ascunse nici măcar sub ”preșul” mult prea generos al ”urecheaților” de la DGPI.
