Dupa ce, in 2008, a devenit eroul „visului american”, cucerind intreaga lume cu vocea lui, „Pavarotti din Carpati” a disparut brusc din atentia publicului. Imbatat de succes, Busuioc a uitat de propria familie si, desi devenise celebru in România si Spania, fostul zidar n-a reusit sa-si mai sustina avintul in lumea show-bizului, intrind intr-un con de umbra. Acum, la un an distanta, Costel si-a lansat, deja, cartea autobiografica, scrisa de jurnalistul Romeo Petrasciuc. Intitulata scurt si la obiect: „Costel Busuioc” – cartea vine, totusi, cam devreme, avind in vedere ca n-a trecut decit un an de cind a cistigat „Hijos de Babel”, si nici ala n-a fost prea glorios. Pentru ca intilnirea cu sibienii a debutat in Catedrala Mitropoliei, „Pavarotti din Carpati” a profitat de context, exprimindu-si dorinta de-a se face preot: „Imi doresc foarte mult sa fac Facultatea de Teologie, este un vis din copilarie. Si este foarte posibil sa fiu student la Sibiu”. Minunat. Numai ca nici preotii, ca si audienta cintaretului, nu suporta oamenii ingimfati – defect pe care Costelus ni l-a ilustrat tuturor, in repetate rinduri. Daca nici de muzica n-a reusit sa se tina, sint slabe sperantele sa reuseasca sa-si duca la bun sfirsit visul duhovnicesc, care este infinit mai greu de indeplinit asa cum se cuvine. Oricum, cea mai plauzibila explicatie ar fi ca, decavat de bani si departe de familie, Busuioc si-a dat seama ca n-a ales nici cea mai dreapta, nici cea mai rentabila cale…