Ziua de vineri, 22 aprilie, este plină de semnificație pentru credincioșii ortodocși. În Sfânta și Marea Vineri, se săvârșește Denia Prohodului Domnului, iar credincioșii merg la biserică pentru a asista la această slujbă. De-a lungul timpului, în popor există mai multe obiceiuri și tradiții de Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă.
Prohodul este slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos, potrivit creștinortodox.ro. În Vinerea Mare, credincioșii merg la biserică și trec pe sub masă. Sfântul Epitaf este scos în mijlocul bisericii și așezat pe o masă – de obicei una mai înaltă – care închipuie, simbolic, mormântul Domnului, iar oamenii trec pe sub această masă. Pe Sfântul Epitaf sunt așezate Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, la care se închină creștinii, înainte de a trece pe sub masă.
Este o zi aliturgică, aceasta însemnând că nu se slujește Sfânta Liturghie. Vineri seară, credincioșii merg la biserică, unde, la denie, se cântă Prohodul, iar apoi se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf.
Obiceiuri în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paștelui, unii credincioși obișnuiesc să țină post negru.
În această zi de vineri, în popor se crede că nu e bine să se facă munci agricole, la câmp, și nici prin gospodărie. Se spune că nu e bine să se spele rufe sau să se coasă. Și nici nu se face curățenie în casă.
La încheierea slujbei de la biserică, din seara zilei de vineri din Săptămâna Patimilor, rudele – îndeosebi femeile – obișnuiesc să meargă la mormintele celor dragi, pentru a aprinde lumânări și a se ruga.
Totodată, la finalul slujbei, preoții împart florile aduse de oameni la biserică și depuse la masa pe care se află Sfântul Epitaf, flori pe care credincioșii le duc acasă, unii considerând că ar fi „bune de leac”.