E doar o chestiune de timp pana cand un stat ce acumuleaza masiv datorii si deficite pentru a plati privilegii, pensii si salarii, multe dintre ele speciale, va intra in colaps, avertizeaza prof. univ. dr Cristian Paun, gandindu-se la Romania.
Intr-un recent interviu, prof. Paun a explicat de ce a crescut si probabil va continua sa creasca ROBOR, dar si de ce trebuie sa ne asteptam la un val de inflatie important.
Un consum stimulat prin minciuna
„Masurile luate de BNR sunt pe termen foarte scurt si daca nu sunt urmate de reforme reale pe partea de guvernare, nu facem nimic. Dimpotriva, plusul de lichiditate infuzat de banca centrala cu generozitate se va intoarce tot impotriva noastra (…) Preturile cresc si pe fondul unei economii private care nu este lasata in pace sa produca la nivelul unui consum stimulat artificial de cresterile salariale promise”, spune Cristian Paun. El considera ca am intrat pe o spirala de criza, avand in vedere dublarea datoriei publice, care nu se poate stinge decat prin taxe viitoare mai mari sau prin inflatie mai mare si acumularea de deficite.
Taxele si ROBOR
“Nu are cum sa creasca ROBOR pentru ca statul incaseaza taxe. ROBOR este o dobanda interbancara folosita ca referinta pentru imprumuturile locale in lei care au dobanda variabila. Ca orice pret, dinamica acestui indicator depinde de cerere si oferta, in cazul de fata de lichiditate (capital). Cand lichiditatea este rara in piata, ROBOR creste si invers. Taxele colectate de stat, chiar daca sunt in crestere semnificativa, dupa cum afirma oficialii, nu au cum sa afecteze direct si semnificativ lichiditatea in sensul sterilizarii sale masive. Taxele colectate de stat se intorc rapid in economia reala si in sistemul bancar prin plati de salarii, pensii, cheltuieli curente etc. Nu raman in conturile statului si nu genereaza un deficit de lichiditate menit sa explice evolutia ROBOR”, spune profesorul.
Si atunci, de ce creste ROBOR?
“O posibila explicatie ar fi asteptarea inflationista care este intotdeauna inclusa in pretul capitalului (dobanda). O alta posibila explicatie consta in cresterea riscului sistemic in cazul Romaniei, care are o importanta componenta politica. Prima de risc sistemic se adauga primei de inflatie si completeaza nivelul dobanzii nominale”, a mai explicat profesorul Paun.