2.020.144 (90,09%) din voturile referendumului de duminica sunt in favoarea independentei Cataloniei, 176.565 (7,87%) sunt contra, 45.586 (2,03%) sunt voturi albe si 20.126 (0,89%) sunt voturi nule, au anuntat autoritatile catalane. Insa, in ochii principalelor capitale europene, scrutinul nu a inclus criterii care sa garanteze fiabilitatea rezultatelor: liste electorale transparente, comisie electorala independenta, votul secret…
Contestat dupa violentele de duminica (peste 850 de persoane ranite), premierul Mariano Rajoy se confrunta cu cea mai grava criza constitutionala pe care o traverseaza regatul spaniol in ultimele decenii. Editorialistii presei catalane evocau debutul unui conflict durabil intre Madrid si regiunea catalana. 44 de organizatii, intre care principalele sindicate catalene, au cerut organizarea astazi a unei greve generale. Duminica, seful guvernului catalan, Carles Puigdemont, a deschis calea unei proclamatii de independenta in zilele ce vor urma. In timp ce catalanii sarbatoreau ”victoria” cu strigate si petarde in centrul Barcelonei, Mariano Rajoy a declarat ca ”nu a avut loc nici un referendum catalan” si ca aceasta consultare nu a fost decat ”o simpla punere in scena”.
Insa Rajoy a evocat si consecinte judiciare, Puigdemont si ansamblul executivului catalan fiind deja vizati de o ancheta penala in legatura cu organizarea referendumului. Iar Madridul a invocat si utilizarea articolului 155 din Constitutia spaniola care permite suspendarea autonomiei Cataloniei.
Statul de drept pus in discutie
Chiar daca brutalitatea politiei spaniole a generat critici , UE a ramas deocamdata silentioasa la exuberanta catalanilor. Iar in Spania, guvernul minoritar al lui Rajoy nu pare deocamdata amenintat, partidele politice traditionale respingand al randul lor veleitatile separatiste catalane, dar gestiunea crizei este insa criticata. Chestiunea care se pune in discutie, apreciaza observatorii, este statul de drept care include reguli pentru organizarea unui referendum dar si folosirea proportionata a fortei. Problema este sa se stie, odata ce catalanii s-au exprimat la vot, ce consecinte juridice vor urma. Consultarea unei populatii este un demers normal, cum de altfel s-a facut in Marea Britanie, pentru Brexit, sau in Scotia. Dar a fost vorba de un cadru juridic definit, ceea ce nu a fost evident in Catalonia. Cum ar putea evolua aceasta autoproclamata independenta in conditiile in care intre Madrid si Barcelona se poarta dialogul surzilor? Un dialog cerut ieri si de purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care a cerut ambelor parti sa treaca ”rapid de la confruntari la dialog”. ”Violenta nu poate fi instrument politic”. Dar, executivul european a calificat ”ilegal” referendumul catalan,din punct de vedere al Constitutiei spaniole, avertizand ca, daca un nou referendum va fi organizat in viitor, in conformitate cu aceasta, Catalonia s-ar afla in afara UE.
Spectrul secesionist sperie Bruxelles-ul
UE se teme ca exemplul catalan ar putea incuraja si alte veleitati autonomiste si separatiste pe continent. Iar exemplele abunda in acest sens: Scotia, Corsica, Tara Bascilor, Liga Nordului din Italia, Flandra, Insulele Feroe si nu in ultimul rand Tinutul Secuies din Romania. In egala masura, in Balcani sau la frontierele Rusiei, exista revendicari autonomiste sau separatiste, in special in estul Ucrainei, cultural si lingvistic apropiat de Rusia, unde un conflict alimentat direct de Moscova i-a sustinut pe rebelii din Donetk si Lugansk, regiuni de facto separate de Ucraina. In privinta anexarii Crimeii, Moscova vorbeste de o ”realipire”, justificand referendumul organizat in peninsula si castigat de prorusi. Se poate vorbi si de Voievodina (Serbia) unde traiesc 25 de nationalitati si se vorbesc sase limbi diferite, unde au fost tensiuni comunitare (2013) dar nu au dus la proclamarea independentei, spre deosebire de Kosovo, in 2008. Sau de Transnistria, aflata la estul Republicii Moldova, stat nerecunoscut de comunitatea internationala si unde Rusia dispune de o prezenta militara permanenta.
Gérard Piqué , gata sa renunte la nationala
Cu ochii in lacrimi, dupa meciul jucat pe Nou Camp cu portile inchise si dupa violentele din ziua scrutinului catalan, fundasul Barca a criticat guvernul lui Mariano Rajoy si a vorbit despre insemnatatea zilei de duminica. ”Acest meci a fost cea mai nefasta zi din viata mea de jucator, a fost o zi dificila.
Politia a intervenit cu violenta”. Indraznid chiar o comparatie cu dictatura lui Franco, Pique si-a afirmat clar identitatea catalana: ”Sunt si ma simt catalan, sunt mandru de oamenii care au fost la vot”, in timp ce guvernul spaniol nu a recunoscut scrutinul. ”Au incercat sa opreasca un vot pasnic, au agravat lucrurile, au separat si mai mult Catalonia de Spania, vor fi consecinte. Seful guvernului (Rajoy) se plimba in toata lumea fara sa stie limba engleza, asta e nivelul lui”. Jucatorul Barcelonei s-a declarat si gata sa renunte la selectia in echipa nationala pentru CM din 2018 din Rusia. ”Daca selectionerul sau cineva de la Federatie cred ca sunt o problema, ma voi retrage inainte de 2018”, a declarat Pique.
Demisii la FC Barcelona
Vicepresedintele Carles Vilarrubi, impreuna cu Jordi Mones si Xavier Vilajoana, doi oficiali ai clubului catalan, si-au anuntat plecarea dupa decizia ca meciul Barcelona-Las Palmas sa se joace cu portile inchise, o situatie tensionata creata de efectele referendumului din Catalonia. Dupa doua ore de negocieri cu Federatia Spaniola de Fotbal, Barcelona a acceptat sa joace partida cu Las Palmas fara spectatori in tribune, desi intentia clubului era ca meciul din etapa a saptea din Premiera Division sa fie amanat. Clubul a fost avertizat ca va pierde la masa verde si va ramane fara trei puncte in clasament. O solutie de compromis care nu a fost pe placul celor trei nume din conducerea Barcelonei, mai ales in contextul evenimentelor de duminica din Catalonia. FC Barcelona a castigat cu 3-0 pe Camp Nou: dupa ce Busquets a deschis scorul, Messi si-a trecut in palmares o „dubla”, ajungand a 11 goluri marcate in acest debut de sezon.
Marcela Topor,”prima doamna” a Cataloniei
Liderul Cataloniei, Carles Puigdemont, este casatorit cu o romanca: Marcela Topor. Ea ar putea deveni prima doamna a Cataloniei, iar presa spaniola o numeste deja „Regina Independentei”. 
Marcela Topor, jurnalista si mama celor doi copii ai lui Puigdemont, a declarat ca viseaza la o „Catalonie libera”, insa a preferat sa stea departe de lumina reflectoarelor, cand a venit vorba despre controversele legate de separarea Cataloniei de Spania. Intrebata daca este de parere ca Spania si Catalonia sunt doua entitati diferite, Marcela Topor a raspuns: „Acest lucru imi este clar de multa vreme. Am mers cu Carles la Paris, iar intr-o galerie din Montmartre ne-au intrebat de unde suntem. Cand Carles le-a spus ca suntem din apropiere de Barcelona, ei au inceput sa vorbeasca despre Spania. Apoi el le-a explicat ca Spania nu este acelasi lucru cu Catalonia, ca se vorbeste o alta limba, catalana. Oricine se intereseaza despre ce inseamna Catalonia isi da seama ca este o entitate cu o personalitate proprie, diferita de Spania”.