Ne-am lămurit, avem școlari slab pregătiți, rezultatele de la testele PISA vorbesc de la sine. Așa o fi și e de bășcălie, să recunoaștem. Dar imaginați-vă ce distracție ar fi dacă i-ar testa și pe profesori! Acei profesori care la examenele de titularizare sunt prinși cu copiuțe asupra lor sau cei care încearcă din nou și din nou, însă fără succes, nereușind să ia mai mult de un 3.
Sindicatele din învățământ au reacționat după ce rezultatele PISA au fost făcute publice. FSE Spiru Haret consideră că formarea elevilor români are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile cu structura testelor PISA. Păi, și de ce nu vă zbateți să le faceți compatibile, domnilor sindicaliști?! Cine vă împiedică să vă luați la trântă cu un sistem decreptit, care nu mai face față cerințelor de pe piața muncii?
„De fiecare dacă când apar rezultatele unei testări luăm foc cu toţii şi începem să aruncăm cu pietre în cei care ne vin mai la îndemână – corpul profesoral. După prezentarea rezultatelor testelor PISA 2018, mulţi «experţi» în educaţie au găsit de cuviinţă să îşi dea cu părerea despre calitatea actului educaţional şi să acuze organizaţiile sindicale că înfrânează reforma. Dar, în România, formarea elevilor are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA”. Inepția aceasta îi aparține unui astfel de personaj care n-a părăsit bula de sticlă în care consumă energia și banii statului. Sindicalistul Nistor dă cu mucii în fasole dovedind că habar nu are ce înseamnă educație și competiție și care sunt cerințele actuale în UE. „Oare un elev care provine dintr-o ţară aflată în vârful ierahiei PISA ar putea face faţă sistemului de evaluare din România?”. Așa-i, n-ar putea spune pe dinafară teoremele și definițiile cerute de sistemul românesc, dar în mod sigur s-ar descurca mai bine în practică, acolo unde chiar contează, aducând plus valoare pentru societate.
Pe de altă parte, FSLI susține că obţinerea celui mai slab punctaj la testele PISA din ultimii nouă ani arată regresul din sistemul de învățământ românesc. Totodată, vedem și o radiografie fidelă a sistemului haotic și lipsit de substanţă în care funcţionează şcoala. În acest context trebuie plasate și rezultatele slabe înregistrate în ultimii ani la examenele naționale de admitere la liceu și Bacalaureat.
Iată de ce poziția liderului FSLI, Simion Hăncescu, aceea de reformare a sistemului de educaţie, pare cea mai apropiată de realitate. „Aceste rezultate sunt un semnal de alarmă pentru noi toţi că sistemul de învăţământ din România se află într-un declin”. „Bubele” sesizate de sindicaliști sunt aceleași pe care și presa le-a nuanțat. În primul rând, subfinanțarea învățământului. Cum să ai rezultate și dezvoltare într-o țară în care Guvernul ia bani de la Educație ca să dea Serviciilor secrete?!
În ceea ce privește competența cadrelor didactice, multe dintre ele depășite de vremuri, aici discuția e mult mai amplă și ține de pregătirea fiecăruia. Poate că altele ar fi fost rezultatele dacă elevii ar fi fost învăţaţi şi stimulaţi să gândească şi să fie creativi, aşa cum sunt proiectate programele şcolare în ţările occidentale.
Altfel, ne vom mira că o să avem analfabetism instituțional și nu vom ști ce înseamnă. E ca atunci când te duci la referendum și votezi „Da” chiar dacă n-ai înțeles nimic din întrebarea pusă.