Mai sunt doar câteva ore din 2024 și ne pregătim cu mic, cu mare să trecem în anul ce vine. Cu speranța că noul an va fi unul mai bun, mai spornic și, de ce nu, mai norocos decât precedentul. De Anul Nou, mulți români respectă o serie de obiceiuri. Sunt și ceva superstiții ce nu sunt trecute cu vederea.
Revelionul se apropie cu pași repezi. Și cu câteva ore rămase până la trecerea în 2025, mulți pun la punct ultimele detalii pentru masa de Anul Nou, fac ultimele cumpărături pentru petrecerea la care vor fi alături de oamenii dragi sufletului lor. Dar se și asigură că, la miezul nopții, vor avea niște bani în buzunar – nu de alta, dar aceasta este una dintre superstițiile de care mulți români țin cont de Revelion, pentru a le merge bine tot anul următor.
Bani în buzunar, haine noi, colorate, eventual și într-o nuanță de roșu, dar și crenguțele de vâsc atârnate prin casă – iată doar câteva dintre superstițiile de mulți țin cont, de Revelion, convinși că așa vor atrage binele în viața lor.
Așadar, în noaptea dintre ani se spune că ar fi bine să ai bani în buzunar. Se mai spune că e bine ca în case să existe și câteva crenguțe de vâsc, în noaptea de Revelion, pentru noroc.
Ce simbolizează cele 12 boabe de struguri și de ce mulți aleg să mănânce pește de Anul Nou
Mulți au grijă să aibă pe masa de Revelion struguri și smochine, ca simbol al belșugului. Dar și preparate din pește. De altfel, în noaptea dintre ani nu sunt puțini cei care mânăncă 12 boabe de struguri, punându-și tot atâtea dorințe, pentru fiecare lună a anului ce vine. Evident, cu speranța că aceste dorințe se vor împlini.
Românii obişnuiesc să consume preparate din carne de peşte în noaptea dintre ani, mulți considerând că așa vor avea un an mai ușor. Și că vor trece „ca peștele prin apă”, fiind ocolit de necazuri sau greutăți în noul an.
Un alt obicei din noaptea de Anul Nou – se desfac 12 foi dintr-o ceapă, care sunt așezate în ordine pentru lunile anului, apoi se pune pe ele jumătate de linguriță de sare și se lasă pe o masă până a doua zi dimineață. Dacă sarea s-a topit, înseamnă că lunile vor fi ploioase, iar dacă nu, înseamnă că urmează una sau mai multe luni cu vreme secetoasă.
Potrivit tradiţiei populare, la miezul nopţii dintre ani uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru a-i face loc anului vechi să iasă şi Anului Nou să intre. O altă superstiție spune că pe cine-l prinde Anul Nou dormind va fi somnoros tot anul.
Se mai spune, tot la nivel de superstiție asociată Revelionului, că nu e bine să împrumuți bani. Totodată, se zice în popor că nu e bine să se arunce nimic în prima zi din an, nici măcar gunoiul, pentru a nu se risipi norocul și sporul casei. Mai mult, nu se spală și nu se trebăluiește prin casă în cea dintâi zi a anului. Mai ales că pe 1 ianuarie e zi de mare sărbătoare, ziua Sfântului Vasile.
De asemenea, mulți consideră că de Revelion e bine să se poarte ceva roșu, culoarea asociată iubirii și veseliei, iar pe 1 ianuarie să aibă haine noi, pentru a atrage norocul.
Plugușorul și Sorcova
În ajunul Anului Nou sau chiar în noaptea de Revelion, în diferite zone ale țării, cete de tineri merg cu Plugușorul. Este un obicei foarte vechi, moștenit din străbuni, dar respectat și în zilele noastre, ce constă într-o urare pentru recolte bogate în anul care începe.
Plugușorul este un colind însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței.
Totodată, un alt obicei respectat în această perioadă îl reprezintă sorcovitul, sau mersul cu Sorcova. Grupuri de colindători – în special copii – care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un lemn subțire în jurul căruia s-au împletit floricele de hârtie colorată merg pe la casele oamenilor pentru a le ura. De cele mai multe ori, copiii ajung în casele cunoscuților, pe care-i colindă cu ajutorul sorcovei, adresându-le urări de sănătate și belșug celor care îi ascultă.